Page 38 - 1901-07
P. 38
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI.^ Nr. 159 —1901.
comunicaţiunea şi piaţa indigenă diţionata încredere personală în înţelepciu va vede şi va afla documentat numai inte surile clasei 111-a primară, după programul
este mai importantă, decât cea ea- nea politică şi decă ’ml e permis să mă resele reale îu tot ce privesce pe A. V. R. ofioial de învăţământ. Aceste cursuri le va
ternă. esprirn astfel, în lealitatea germană a Al şi România". urma acasă sub conducerea părintelui Na-
Cele mai importante rîurî şi teţei Vâstre Regale. zarie, profesor la seminarul central, şi a
cursuri de apă din România, cari ar „Aceste motive nu m’au condus nu unui institutor din Capitală.
veni în consideraţiune pentru regu mai pe mine, oi însuşi Majestatea Sa prea Din streinătate.
lare şi canalisare ar fi Jiul, Oltul, graţiosul meu Domn, după oum am avut Alegeri în Sebeşul-săsesc. Din Se-
Argeşul, Ialomiţa, Buzeul, Şiretul şi ocasiune a constata şi de atunci îucâoe, a Conflictul serbo-turcesc. O soire beşul-sâsesc ni-se scrie: In 1 Iulie st. v.
Prutul. Neajunsul lor în genere este fost şi este personal adânc pătruns de a- telegrafioă din Gonstautinopol anunţă, oă s’a îndeplinit alegerea preotului pentru a
înse, că ele aprope nici unul nu are ceste motive, şi urmaşul meu baronul Hay- Pârta a aousat pe consulul sârb din Pris- 3-a parochiă de olasa primă din Sebeşul-
tina de a da informaţiunl false privitore
un debit suficient de apă, care se merle împărtăşesce aceste vederi din plină săsesc. Concurent de astă-dată a fost nu
la situaţiunea dela graniţa serbo-turoă, şi
le asigure navigaţiunea vara întrâgă convingere. Decă în fine a fost cu putinţă, mai unul, d-1 Avram David dir. şoâlei nos
a cerut rechemarea lui.—Sinoview, ambasa
şi mai nici unul din ele nu atinge în contra opiniunei publice din ambele state, tre confesionale. Actul alegerii s’a efeptuit
dorul Rusiei la Oonstantinopole, a cerut prin protopresbiterul nostru Sergiu Medeun.
oraşele nostre comerciale principale, să se stabilâscă nisce relaţiunl aşa de bune,
destituirea muteşarifului din Pristina, aou
ci trec la o mică depărtare pe lângă oum sunt ele acum, nu pot să mă îndoesc, Din 786 votanţi au fost presenţl şi au vo
ele. Oeea-ce înse isolate nu pot fiă- că astăcjl, — după-ce opinia publică a ao- sat de Sârbi de procedeurl arbitrare în con tat pentru candidat numai 250 inşi, adecă au
tra creştinilor.
care în parte, s’ar pută realisa prin ceptat acâsta direcţiune şi luorâză în ea— lipsit 536 votanţi. Alegerea a deours îu or
derivarea lor şi împreunarea mai nu s’ar pută câştiga mai mult. Frauda şi Turcia. Oestiunea che- dine.—Cu o săptămână mai târ<j'u s’a făcut
multora într’un pat comun — şi ca „Sunt convins, că relaţiunea, ce esistă iuriior nu este încă tranşată. Pârta a răs alegerea învăţătorilor pentru cele două
atarî ar remâne propriu cjL numai între noi şi Germania dela visita lui Bis- puns ultimei note diplomatice a Franciei, posturi vacante. Un singur concurent cua-
trei: Jiul, Oltul şi Şiretul. Prutul marc-k în Viena, a atins de asemenea plă că cererile d lui Oonstans, ministrul Fran lifioat s’a presentat şi aici d-1 Nicolae Şan-
este deja curăţit şi făcut navigabil cut pe A. V. R. în ambele calităţi ca prinţ ciei la Oonstantinopole, au fost supuse Ma dru, care a şi fost ales cu totalitatea votu
pe o lungitne de 516 klm. de cătră al României şi ca Hohenzollern. Acâstă re- relui Vizir. rilor presente, anumit cu 50 de voturi în
comisiunea internaţională a Prutu laţiune nu este un lucru efemer, nu se ba- absenţa tuturor celor-lalţî votanţi. Peutru
lui, care va continua cu regularea sâză pe raporturi personale, ci pe o poli JEtusificarea Finlandei. Asupra postul al doilea s’a ales în mod provisoriu
lui pe întrâga lungime din Moldova tică sănătâsă, care nu va pută fi contur măsurilor pentru rusificarea completă a tot d-1 George Henţia, care funcţionase şi
pănă în Bucovina. bată prin nici o schimbare de guvern în Finlandei, (jiarul ruseso „Noul Timp" aduce anul treout, şi probabil tot aşa se va în
Noi vom studia aici pe cel mai Anglia. Fiind-că aoâ9tă alianţă a mers nu între altele soirea, că administraţiunea mi deplini şi al treilea post, ajuns vacant în
important din ele — Oltul, sbu după mai aşa de departe, oât o pretind intere litară rusâscă a luat, îu privinţa sârtei ar urma trecerii d-lui David din statul învă-
cum îl numesce d-1 George Lahovari sele reciproce şi nici o’un fir de păr mai matei finlandeze următorele măsuri: Se va ţătoresc în cel preoţesc. Cifrele vorbesc,
„Rhinul românesc , după frumseţea mult, fiind-că nici unei părţi nu i-se oere procede, în curând, la reforma celor 8 ba- se tjice! Şi fiind-că ele vorbesc, să ni-se
41
şi bogăţia regiunei sale. o jertfă, oare ar trece peste interesele pro taliâne actuale de liniă finlandese; va ră ierte câte-va obiecţiunî. Cum se pote es-
prii, va fi o alianţă permanentă şi tare ! mână numai al treilea batalion de tirali- plica şi justifioa indolenţa credincioşilor
Se mărginesoe numai pe lângă o apărare orl finlandesl ai gardei, care va fi încor noştri faţă de unele alegeri atât de impor
Din memoriile Regelui Carol. (defensivă) naturală în oontra unui pericul porat. tante în tote direcţiunile pentru viaţa lor?
natural. Culminâză, după cum Alteţei Vâs- Şi toomai în Sebeş, unde presupuneam, oă
E de mare interes a-se sci, de O deputaţiă de Chinesi la Ber
tre Regale de bună sâmă vă este cunoscut, membrii corporaţiunilor nostre bisericesci
când s’a ivit ideia unei convenţiunî lin. Se scie, că în condiţiunile de pace,
în aceea, că uq atac din partea Rusiei faţă au oonsciinţa drepturilor, ce legea nostră
militare a monarcliiei nostre cu Ro puse de marile puteri, s’a stabilit, că îm
de unul dintre aceste state, va afla pe am le garant.âză! Apoi e oonsult ore şi just a
mânia, despre care s’a vorbit aşa de păratul chines are să câră iertare dela
bele state unite. îndeplini ast-fel de posiţii—cari să fac pe
mult în timpul din urmă. De aceea împăratul Wilhelm al Germaniei pentru
aflăm de bine a reproduce din me „Cu privire la România, după părerea asasinarea baronului Ketteler. Deputaţiu- viaţă, — în lipsa covîrşitore a celor che
moriile Regelui Carol al României*) mea nedeoiclătore, nu are decât să voăscâ, oa nea, care are să îndeplinâsoă acâstă condi- maţi, înainte de a cunosce barem! moti
vele absentării lor? Cari sunt urmările as-
o remarcabilă scrisdre, ce a adresat’o într’un moment dat să fiă a treia în alianţă ţiune, e oondusă de însuşi prinţul Ciung, tor fel de alegeri, îndeplinite de alt-cum
încă înainte cu 20 de am fostul mi (der dritte im Bunde zu sein); n’are decât fratele mai mio al împăratului Chinei, care
nistru de esterne al Ausţro-Ungariei într’un mod acomodat să declare, că este e în drum deja spre Europa. Intre membrii în tâtă regula? Frecări, certe, proteste! Şi
cine sufere? Progresul şi interesele biseri
contele Iuliu Andrassy, Domnitorului hotărîtă, ca în cas de atac să se alipâscă acestei deputaţiunl se mai află şi generalul cesci şi naţionale, cari stagnâză între ast-
român. Eta ce se scrie in amintitele la cele două împărăţii. Printr’o astfel de chines Saugvulo, care în anul 1876 a fost fal de împrejurări. Şi deore-ce ast-fel de
memorii: declaraţiune, România ar face numai aceea- membru al alianţei chinese la Berlin; de
ce Austria şi Germania au făcut deja — anomalii se repeţeso aşa aici, precum şi pe
Prinoipele Carol al României primesce aci a intrat în armata austro-ungară, unde
natural, că de mai înainte trebue să mar.-, aiurea, n’ar strica să eernem puţin lucru
o seris6re dela contele Andrassy datată a petrecut mai mulţi ani. O asemenea de
cheze, că în cas de atac, unde va căuta rile şi să căutăm după pricina lor adevă
21 Aprilie 1880. (România era atunol inde putaţiă ohiuesă a mai fost deja în Europa
sprijin! O astfel de deolaraţiune, deşi uni rată. O vom face, de oum-va nu vom primi
pendentă, dâr nu era regat.) Contele mul- în două rânduri. In 1870 representanţl de
laterală, ar lega moralicesce pe ambele state, un răspuns meritorio şi satisfăcător! —
ţămesce principelui pentru prea înalta scri- ai Chinei au fost la Paris, pentru-ca să-şî u
escepţionând caşul, că aceste state ar fi Plesnescu .
sâre, ce i-a trimis’o din incidentul retragere! câră iertare pentru măcelărirea creştinilor
refusat dinainte declaraţiunea României,
sale în viaţa privată şi apoi continuă: din Tiencin. Atunci deputaţiuuea a fost La manevrele române. Statul major
ceea-oe ca puteri garantare a păcii din
„Alteţa Vâstră Regală aţi binevoit a oondusă de ambasadorul chines Oiung- al oorpului III de armată a luat villa Gră-
Berlin, la tot caşul nu s’ar face — şi nici
aminti, că în mare parte şi al meu ar fi Hor care, peutru oonvenţia Culdju cu dişteanu dela Sihlea, unde va fi cartierul
nu ar pută să-o facă!
meritul, oă între România şi Austro-Ungaria Rusia a fost osândit la morte. Cu şâse general al M. S. Regelui şi al casei Sale
„Dâcă, contrar cu aceste vederi, d l
sunt astăcjl relaţiunl sincere şi amicale. ani mai târcjiu, guvernul engles a pretins, regale, pe timpul marilor manevre. Villa
Brătianu ar veni din Viena şi Berlin cuim-
Cred a nu fi nemodest, dâeă ţin să con ca Ohinesii să câră iertare pentru asasinarea Plagino dela Gugeşti, proprietatea d-lui
presiunea, că ar fi fost primit ou âre-oarî
stat, oă am contribuit şi eu după puteri esploratorului engles Margary. Se atribue Friedman, va fi reservată miniştrilor, ata
reserve, de bună sâmă aoâstă impresiune
la acest lucru. o deosebită importanţă poli ti oă faptului, că şaţilor militari şi ofiţerilor superiori.
nu ar fi oorectă.
„Am aflat nisce relaţiunl de reciprocă de astâ-dată deputaţiunea chinesă e oon
„Când Germania şi Austria s’au înţe Viaţă prin trei secole. Acjî, când
neîncredere şi sunt ferioit a constata, că dusă de un prinţ „imperial", fiind-eă n'a
les, ca să nu tăinuâscă faţă de cabinetul totă lumea e grăbită şi fără astîmpăr, când
acestea s’au sohimbat într’o încredere reci fost înoă pănă acum nici un oas, ca un
procă. A îndeplini acâsta, am ţinut oă este ruseso, oă la caşul unui atac contra vreu membru al familiei imperiale chinese să fi cu toţii alergăm în desperare spre mormin
nuia din aceste state le-ar găsi unite, era tele ce ne înghit fără de vreme, trebue nu
de o astfel de importanţă în interesul am avut rol în calitate oficială în afară de re-
belor state, şi atâta pond am pus pe ajun un perioul iminent; chiar prin deolaraţiu- sidenţă. Pe lângă însemnătatea politică, e mai să admirăm pe aoei muritori, cari cu
nea aoâsta perioulul a dispărut. Atunci nu sânge rece păşesc înainte spre hatul esis-
gerea acestei ţînte, încât., înainte de a-se şi un fapt de curtenire, că fratele împăra
a fost nici o provocare, că s’a făcut acâsta tenţei şi trăgând cu ureohia cât de lin le
fi făcut acâstă sohimbare, n’aşi fi avut ou- tului chines se presintâ înaintea împăratu
oonoentrare pe hărtiă şi că s’a adus la cu- picură viaţa, nici nu bagă de sâmă cum îi
ragiul să mă decid a mă retrage îu viaţa lui Wilhelm al Il-a. La 1898 anume fra
nosoinţă, astădl (1880), când nu mai esistă ajunge din urmă şi îutreoe lungul şir al
privată. tele mai mio al împăratului german a fâ-
nici un pericul, continuarea unei manevrări anilor neosteniţi. A-ţl sci viaţa trăită prin
„De altmintrelea motivele de cari am out o visită la împăratul Chinei şi visita
prin atragerea preventivă a unui al treilea trei secole, e totuşi ceva de tot rar. Şi s’a
fost condus, îmi detrag orl-oo merit în acâsta acâsta, după obiceiul european, trebue a-se
stat (România), s’ar pută tălmăci ca o întâmplat aievea, scrie „Deşteptarea" din
eestie; a fost mai întâii! convingerea, că înapoia la Berlin. In anul 1898, prinţul
ameninţare ofensivă oontra Rusiei, ceea-ce Cernăuţi. Joi, la ‘25 Iulie st. n. a trecut la
interesele principale ale acestor două state Heurio al Germaniei a fost primit la cur
ambele state nu doresc. De aceea o anumita cele vecîuice femeia oea mai bătrână din co
sunt identice. După părerea mea adecă, tea chinesă ou o pompă estraordinară,
reservă. Dâcă însă s’ar apropia din nou un muna muntână IacobenI, anume Paras-
pe care ca om privat o pot spune fără în- ceea-ce încă dovedesce, cât de bune relaţii
astfel de pericul, atunci natural s’ar con cheva a Luchi Iacoban, bunica asistentului
cunjur, România atât în interesul ei naţio au fost. între China şi Germania înainte de
tinua lucrurile înoepute! 0 convenţia mili postai din Cernăuţi Mihail Iaooban şi a
nal, cât şi în interesul Europei are aceeaşi ultimul răsboih cu imperiul chines.
tară s’ar impune de sine şi am convinge locotenentului Teodor Iacoban. Acâstă bu_
cbemare, ce o are Austro-Ungaria — de a
forma o barieră eficace în oontra slavisăni rea, că armata condusă cu gloriă netăgă nică s’a născut îu anul 1788. A trăit va
duită de A. V. R. s’ar alătura lângă ar să dioă 12 ani îu secolul 18, 100 ani în
unei părţi a Europei şi în special a Orieu- SOIRILE DUEL '
mata prea graţiosului meu domn, pentru secolul 19 şi un an în al două-cjecelea.
tului. Este o problemă comună, de a îm
susţinerea păoii, său pentru o isbândă glo- — 17 (80) Iulie.
piedeca apropierea şi contopirea elemente Oficerî germani în Turcia. Nego
lor slavice de nord şi de sud. O abatere riosă — la tot caşul spre binele ambelor Nichita la Petersburg. Duminecă a cierile între Berlin şi Gonstautinopol cu
părţi!
dela acâstă direcţiune ar aduce multe pe sosit în portul Galaţi vaporul „£/. Serghie privire la trimiterea de oficerî în Turcia
u
„A. Y. R. aţi fost pururea prea gra
ricole în Austria, âr pentru România ar al soc. ruse, venind din Reni. Vaporul peutru instrucţia militară a trupelor, s’au
însemna peire. ţios faţă de mine, astfel, că sper, că mă acesta a plecat spre cel mai apropiat port terminat. Fiă-care corp de armată va primi
„Astfel primul motiv al politicei ur veţi ierta, că cu ocasia ce mi-s’a dat de-a al Bulgariei, de unde va îmbarca pe prin un comandant de geniu german. Aceşti ofi-
vă mulţumi pentru graţiosa scrisore, am
mate de mine, cât timp am fo9t în oficiu, ţul Nichita al Muntenegrului. La întârcere cerl vor pleca în luna Ootomvrie pentru
abusat împletindu-mî in răspuns şi vederile
a fost convingerea ce o am despre intere vasul Sf. Serghie nu va acosta nioăiri, ci noua lor destinaţia.
mele pur personale. Am vrut să marchez,
sele comune ale ambelor ţări; al doilea va trece direct la Reni, unde prinţul Ni
motiv tot atât de ponderos a fost necon- ţînta, ce am avut’o în vedere ca ministru chita va lua trenul pentru St.-Petersburg. Muşcată de o pisică turbată. Ni-se
şi pentru a cărei duoere în îndeplinire îmi comunică, că Vinerea trecută o pisică tur
*) Aus dem Leben Konig Karl’s v. Roma ţin de datoriă de-a oonlucra în actualul Principele Carol al României va în- bată a muşcat pe o fată cu numele Maria
ni en IV Bând pag. 817—319. meu cerc de activitate. A. V. R. sper, că oepe îu Septemvrie să urmeze regulat cur Bârsan din Stupinî (lângă Braşov) pe când