Page 35 - 1906-17-18
P. 35
Nru! 17-18, 1906. LUCEAFĂRUL 393
tropolieî să nu dea ascultare ordinelor ministe toată mitropolia şi de cite un învăţător de fiecare
riale, care aduc ştirbire în drepturile bisericei protopresbiterat. Să nădăjduim dar, că hotărîrea
faţă de şcoalele sale şi să pretindă cu energie aceasta va crea o soarte mai vrednică de che
respectarea limbeî româneşti atît în şcoalele marea apostolică şi culturală, atît de grea, a
poporale, cît şi la catechizarea elevilor cari cer dascălului românesc, din care va urma şi un
cetează şcoalele de stat. Iar pe episcopii, cari progres mai intenziv pe terenul creşterii şi lu
în anii trecuţi au păstrat cea mai energică ţinută, minării fiilor neamului.
în ancheta ministrului Berze viczy, i-a înbărbătat S’a mai decis, ca în anul 1908, cînd se îm
să rămînă şi pe viitor apostoli adevăraţi şi stră- plinesc 100 de ani dela naşterea lui Şaguna,
jerl neadormiţi ai limbeî şi credinţei strămoşeşti. această aniversare să fie serbată cu mare solem
Cu privire la catechizarea în şeoalele militare nitate. La urmă s’ati întregit, prin alegere, unele
s’a votat un normativ nou. Tot asemenea pentru posturi din consistoriul mitropolitan.
organizarea bibliotecilor parohiale. Desbaterile s’aîî ţinut cu toată seriositatea, la
Proiectul, rămas încă din anii trecuţi, despre un nivon înalt. La închidere, congresul, prin
un pian nou şi unitar de învăţămînt la semina- rostul unui deputat şi-a arătat recunoştinţa faţă
riile teologice şi pedagogice, n’a ajuns încă la de venerabilul mitropolit, care cu toată greutatea
desbatere, iar regulamentul pentru organizarea bătrîneţelor sale, a condus şedinţele cu tact şi
învăţămîntuluî în şcoalele rurale, pe care consis înţelepciune. Gh. Tulbure.
torial voia să-l refacă, încă a rămas neatins, *
pînă cînd se va putea aduce în consonanţă cu Dl Dr. Sextil Puşcariu a fost ales profesor extraordinar
legea cea nouă a instrucţiei poporale ce se pre de limba şi literatura română la universitatea din Cernăuţi.
găteşte din partea guvernului. Prietinului şi tovarăşului harnic de muncă îi trimitem
sincerile noastre felicitări şi-i dorim din tot sufletul să-î
O problemă, care a dat naştere la discuţii
ajute Dumnezeu şi luminile minţii lui să desţelenească
îndelungate a fost cenzurarea manualelor de ogorul cultural al fraţilor din Bucovina, despre cari am
şcoală. Pentru a se aduce o înbunătăţire şi unitate dori s’auzim numai veşti bune şi vrednice de trecutul
în materialul de învăţămînt s’a propus, ca numai neamului nostru ce se leagă de acea moşie înstreinată.
cărţile cenzurate şi aprobate din partea unei co- *
misiunî centrale de specialişti să fie admise în
„Revista politică şi literară", ce iasă odată pe lună
şcoalele poporale.
în Blaj, sub conducerea dlui Aurel Ciato, a apărut pînă
Dar nici această propunere, ca şi aceea a acuma în 2 numere. Publicul va ştii aprecia intenţiunile
supraveghierii instrucţiei poporale prin inspec bune ale celor ce-au pornit-o şi-i va învrednicii de spri
tori şcolari statornici, n’a fost norocoasă a ajunge jinul ce-1 merită. Noi le trimitem urări de viaţă înde
la valoare de conclus. lungată şi spornică din cea mai curată inimă, deşi nevoia
unei noi reviste literare nu o înţelegem, cînd şi cele cari
Cea mai actuală problemă a congresului a
există sînt prea multe pentru puterile publicului nostru.
fost memorandul învăţătorilor, cari au cerut voie
*
se ţină, fireşte, sub ocrotirea bisericei, un con
gres didactic confesional, în care să se sfătuiască Concertul Reuniune! române de muzică din
asupra chipului cum s’ar putea îmbunătăţi soartea Sibiiă. Reuniunea română de muzică din Sibiiîî
lor, atît de săracă. Congresul recunoscînd pe a dat la 19 oct. în sala dela »Gesel!schaftshaus«
deplin îndreptăţirea acestei cereri, a supus-o ultimul concert sub conducerea muzicală a dom
aprecierii serioase a celor mai competenţi băr nului Herman Kirchner, care ales fiind de di-
baţi de şcoală din sînul său şi a hotărît să ri rigent al societăţii corale »Liedertafel« din Bu
dice leafa învăţătorilor la 800 de coroane în cureşti, pleacă din mijlocul nostru spre a-şî
comunele mai mari, din mijloacele acestora, iar ocupa noua funcţie. Noi regretăm din toată inima
comunele mici din sporul fondurilor şcolare ale depărtarea d-lui Kirchner, căci el a dovedit,
diecezelor. In acelaş t i m p a dat voie şi dascăli cît timp a stat în fruntea Reuniunel noastre,
lor să se întrunească în congres pentru a se că este nu numai de harnic pedagog, ci cu multă
chibzui şi între dînşii cu privire la modalitatea dragoste pentru desvoltarea noastră muzicală, a
urcării salariilor. Acest congres se va alcătui căutat să contribue la sporirea repertoriului
dintr’o anchetă de bărbaţi specialişti, esmisă din Reuniune! (destul de mic) prin o seamă de corn-