Page 22 - 1908-06

134 LUCEAFĂRUL Nrul 6, 1908.
noastre, prin înfiinţarea de bănci poporale şi tovărăşii de arătos (kleidsam) şi dc bogat, în odăiţa prefăcută în
tot felul — e mântuirea noastră ca neam in această ţară. atelier.
Cu cât această organizare se va face mai curând şi pe Româncuţa rămase locului pe pragul uşii, ca o statuie.
baze mai sănătoase — şi vom munci şi noi, cât vom putea, Şi de fapt, aşa, tocmai aşa a trebuit să-şi închipuiască
să se facă — cu atât ziua de mâne ne va fi mai asi­ fautazia unei ţărance, înfăţoşarea unei regine adevărate.
gurată. 0 astfel de organizaţie ar fi baza tuturor ope­ Regina steteâ ca model artistului iu mare toaletă de bal.
raţiunilor naţionale din viitor. In lăuntrul acesteia, inte­ Purtă o haină de atlas de culoare galbenă-îuchisâ, stră­
lectualii eonştii s’ar îngriji de creşterea morală şi inte­ lucitoare de aur, lungă, lungă iar pe cap purtă o dia­
lectuală a ţărănimii, ar trezi în sufletul masselor conşti­ demă strălucitoare cu opale şi diamante de o frumseţe rara.
inţa unei vieţi naţionale şi astfel ar pregă'i posibilitatea Drăguţa ţărăncuţă crezuse de sigur, că domnitoarea Ro­
unei unităţi culturale a neamului românesc... mâniei umbla zilnic în toaleta aceasta. Asă trebuia să
Acesta e mersul ideilor cari rezultă din problema, cum fie şi altfel nici că se putea! Vezi, asta era o legină în
încearcă să se pună în articolul -Două culturi». Voiu toată puterea cuvântului!
reveni asupra acestei probleme, pe care eu o socotesc de Când i-a întins Regina mâna prietineşte agrâindu-o
fundamentală pentru viaţa noastră naţională. Atunci o să în semn de bun sosit, a înaintat ţăranca, s’a plecat adânc
se înţeleagă toate constatările diu articolul «Două culturi» şi i-a sărutat mâna cu o graţie şi cu o cuviinţă, de care
mai limpede. o pot invidia multe dame de onoare. Şi copila dela ţara
Pe ceice vor discuta articolul «Două culturi» ii rog însă nu şi-a ieşit nici decum din fire, păstrând însă ţinuta
sa ignoreze, dacă pot, persoana mea, fiindcă sentimentele modestă până la sfârşit. La întrebările Reginei povesti
unuia faţa de mine, sau opinia altuia despre mine, chiar ea cu o drâgălâşie simplă, ce a adus-o în capitala României.
şi in legătură cu articolul, nu mă interesează. Predete Reginei un dar drăgălaş, o broderie artistică, cu­
Cu articole, ca cel din >8ămănătorul» semnaţi. sută de mâna ei şi zise că se roagă să se îndure Regina
Seurtu, cu părere de rău trebue să spun, că nu mă pot şi să o lase să rămână mereu pe lângă Maiestatea 8a;
ocupă, fiindcă ele nu contribue cu nimic la limpezirea se va găsi doară o odăiţă cât de mică în castelul ce! mare,
problemei. Iar părerile d-lui Scnrtu despre mine nu mă că n’are ea lipsă de loc mult; vrea să aibă numai cinstea
interesează şi de sigur nu interesează pe nimeni. Un să poată sta în preajma Reginei.
răspuns la asemenea articole ar adeveri încă odată fai­ Regina spuse copiliţei zimbind, că aceasta nu se va
moasa definiţie: «critica este rezultatul căderii în ceartă». putea face aşâ de uşor; dacă se va găsi insă nn loc
Iar oamenilor cari vreau numai cearta, nu sunt în stare vacant, îşi va aduce bucuros aminte de ea. Se vedea
să le răspund, fiindcă nu-mi pot sugeră sentimente de re- că Regina ia foarte în serios vorbele acestea; căci ex­
pulziune faţă de nişte mentalităţi, cari nu pot sau nu presia drăgălaşe a feţei sănătoase, pline, păşirea cuminte
vor să înţeleagă intenţiunile mele, cari se deosebesc de şi întreagă naivitatea prietinoasă a ţărancei ei a avut un
ale altora numai prin mijloacele radicale de realizare. efect foarte bun asupra Reginei. Ţaranea răspunse însă,
Respectul ce-i am faţă de părerile altora, pe care îl că .Maiestatea 8a a înţeles-o greşit; că n a venit la Bu­
aştept şi pentru părerile mele, mă îndeamnă să declar, din cureşti ca să-şi caute o slujbă. «In neamul nostru nu se
acest prilej, că ideile cuprinse în articolul «Două culturi» slujeşte», spuse ea cu mândrie liniştită. Voia să rămână
privesc exclusiv pe autorul lor şi nu angajează, întru numai în apropierea Reginei, şi nimic mai mult! Regina
nimic, pe nici unul dintre colaboratorii revistei. n’a putut decât să-i repete că acordarea acestei doriuţe nu
Oct. C. Tâslaua n u. se poate face atât de uşor, precum şi-a închipuit-o blânda
* fetiţă. Rugarea cealaltă a ţărancei însă, ca să-l vadă pe
0 poveste. Revista berlineză «Nord und Siid» repro­ Regele faţă ’n faţă, i să împlinit bucuros, cu toate că
duce în ultimele sale două numere un articol scris de Regele eră foarte mult ocupat tocmai în zilele acelea şi
Paul Lin dau, romancier şi dramaturg cunoscut, tipărit eră greu să ajungi la el«.*) (H. P. P.).
in volumul de descrieri de călătorie întitulat.: »Aus
dem Orient«. Articolul vorbeşte despre părechea regală Românii şi serbările jubilare ale împăratului. Un
română, despre o visitâ a autorului la curtea diu Bucu­ prietin al revistei noastre şi al neamului nostru ne atrage
reşti şi are o scenă dc toată drăgălăşia, pe care o traduc atenţiuuea că directorii dela «Theater an der Wien», in
pentru cetitorii «Luceafărului». Dupăce descrie frumseţea acest an jubilai', vor da o serie de reprezentaţiuni naţio­
sălii unde lucrează regina, talentul de a picta al reginei nale, cu trupe din diferite provincii ale imperiului, jucând
(«Ea a pictat pe seama bisericei celei mai frumoase bi­ piese etnografice, în cari să se arete porturile naţionale
zantine a României — şi poate a lumii întregi — pentru ale popoarelor din mouarchie, moravurile şi datinele lor.
Curtea de Argeş, o carte de rugăciuni cu ornamentică Sunt înşirate trupe ungureşti, leşeşti, sloveneşti, ita­
bogată...«) urmează: lieneşti, cehe, croate, rutene, — numai de Români nu se
«La una din aceste şedinţe (cu sculptorul englez Kitsau) face pomenire, ca şi când nici n’ar există în monarhie.
s’a petrecut o scenă, înţr’adevăr mişcătoare. O ţărăncuţă Ar fi bine dacă, «Societatea pentru crearea unui fond de
româncă din Transilvania, frumoasă ca o icoană (bildluibseh) teatru» ar cere informaţiuni dela Direcţiunea numitului
şi tinâră de tot, a întreprins drumul lung de acasă, din teatru şi, cu ajutorul vre-uneia dintre reuniunile noastre
patria ei, până ’n capitala României, numai şi numai ca
să vadă pe Regele şi pe Regina. Regina a dat ordin să *) E o poveste frumoasă din Orient pentru publicul
iutre fata, care-şi îmbrăcase costumul naţional atât de german. N. lied.