Page 24 - 1908-15
P. 24
376 LUCEAFĂRUL Nrul 15, 1908.
de maestrul Castaldi. S’au executat: o uvertură „Le- tral aparent al discului solar. Sub «regiune de
nora 111“ de Beethoven, două părţi dintr’o surlă la or activitate solara» se înţelege regiunea de făclii şi pete
chestră de Purceii —compozitor clasic englez, aproape solare.
necunoscut până acum, —şi două părţi din „Simfonia Relaţia intre activitatea solară şi perturbaţiile magnetice
V-a“ de Beethoven. Deci în domeniul clasicului. Şi cu terestre, apoi luminile polare — e surprinsă mai de demult.
destul succes! In fine, profesorul E. Oddon e, colaborator ştiinţific al
Deşi unele elemente prea refractare, prea nemlă- biroului central sismologic din Strassburg, într’un memoriu
dioase — flaut, fagotti — strică contururile unor fraze, prezentat congresului internaţional de seismologie ţinut iii
sub bagheta energică a dlui Castaldi, frumoasele pa La Haye, la 21—25 Sept. 1907. precizează şi mai mult
gini clasice au strălucit pline de toată lumina necesară. raportul dintre activitatea solară şi fenomenele sismice
încă o parte frumoasă a producţiilor a fost execu şi vulcanice scoţând la iveală, că precum s’a constatat o
tarea foarte corectă a baladei lui Dima, „Mama lui activitate solară viforoasă în cursul anilor 1904, 1905,
Ştefan cel mare". Şi admirabilul motiv popular stră 1906, astfel am avut şi catastrofe sismice şi vulcanice
vechii! a căpătat tot farmecul necesar cântat de corul îngrozitoare la suprafaţa pământului. Gavr. Todiea.
Conservatorului, cu acompaniamentul orchestrei ele
vilor şi cu bunii solişti d-şoara Bobora şi dl Folescu.
Culoarea armonică a acestei compoziţii de mare
valoare în săracul nostru repertor naţional, a căpătat Bibliografie.
toată strălucirea necesară in noua execuţie.
Şi ne bucurăm cu atât mai mult de reuşita acestei — Asupra unora dintre aceste cărţi vom reveni —
grele încercări, cu cât, odată pregătită, ea poate fi A. C. Cuza, Xaţionaiitatea în artă, Minerva. Bucu
reluată cu un succes din ce în ce crescând, în pro reşti, 1908. Preţul: Lei 1.50.
ducţiile populare pe care Conservatorul va începe să Guy de Maupassant, O n'aţă, roman, cu un studiu
le dea, cu începere din toamnă. de E. Faguet. Traducere de Em. Gârleanu, Mi
în ăst chip menirea înaltului nostru aşezământ de nerva. Bucureşti, 1908. Preţul: Lei 2. —
cultură muzicală va fi într’o bună parte atinsă căci, Alexie Procopovici, Despre Xaxalixare, Extras
în acelaş timp, interesul obştesc pentru Conservator din Analele Academiei Româno. Bucureşti, 1908.
va creşte spre binele şi înaintarea muzicei in toate Preţul: 40 bani.
stratele sociale. B. Lăutarul. T r i f o n L u g o j a n u, Cântări bisericeşti pentru slujbe
* ocazionale. Arad, 1907. Preţul: 8 cor.
Soarele şi Pământiii. Se dovedeşte din zi în zi, că Mari a Baiul eseu, Extaz, poezii, Minerva. Bucureşti,
Pământul e o mică corabie plutitoare în vâltoarea ra 1908. Preţul: Lei 1.50.
zelor solare. Dr. O. Prohâszka, Apostol ie modernă, trad. de Dr.
Astăzi se scot din ce în ce în evidenţa influenţele E. Băianu, Tipogr. «Carmen*. Cluj, 1908. Preţul 50 bani.
solare asupra repartiţiei, în spaţiu şi în timp, a fenome Adina Gr. Olâneseu, Cugetări, Minerva. Bucureşti,
nelor meteorologice şi geofizice. 1908. Preţul: Lei 1.50.
Asupra celor meteorologice nu insist. Motorul lor, direct M. Sadoveanu, Dureri înăbuşite, Ed. II. Minerva,
sau indirect, e Soarele. Bucureşti, 1908. Preţul: Lei 2.
Cât pentru cele geofizice: cercetările abia s’au început X. Dunăreauu, Răsplata, Nuvele, Minerva. Bucu
în zilele noastre. reşti, 1908. Preţul: Lei 1.50.
Moutessus de Ballove, directorul serviciului seismologie II. Chendi, Impresii, Minerva. Bucureşti, 1908. Preţul:
al republicei Chili, dresând catalogul mondial al fenome I«ei 2.50.
nelor sismice (= cutremure de pământ), după zece ani de M. Sadoveanu, O istorie de demult, Minerva, Bu
muncă, a reuşit să sintetizeze in mod interesant repartiţia cureşti, 1908. Preţul: Lei 2.—.
geografică a regiunilor sismice. Aceste regiuni se re M. Eminescu, Poezii postume, ediţie nouă, Minerva.
partizează pe două cercuri ale sferei. Unul este «cercul Bucureşti, 1908. Preţul: Lei 1.59.
de foc« al Pacificului, astfel numit de Leopold Bucii. Al Ai. Cazaban, Chipuri şi suflete, Minerva. Bucureşti
doilea formează o zonă în lărgime de 20°— 30°, înconju 1908. Preţul: Lei 1.50.
rând globul, cu puţină înclinare spre ecvator şi îneru- Ion Bârseanul, Dor Pustiu, istorisiri, Minerva.
cişindu-se cu ecvatoru! pe la strâmtoarea Panama şi pe Bucureşti, 1908. Preţul: Lei 1.50.
la strâmtoarea Sondei. Aceasta e zona principală a feno V. Alexandri, Poezii populare ale Românilor, cu
menelor sismice şi vulcanice. Bar aceasta e şi zona cea însemnări de pe ediţiile anterioare şi manuscripte de Em.
mai scăldată în razele Soarelui şi ale Lunei. Gârleanu. Biblioteca scriitorilor români, Minerva. Bucureşti,
Pe de altă parte, fenomenele sismice şi vulcanice se 1908. Preţul: Lei 1.50.
propaga, iu majoritatea caşurilor, dela răsărit spre apus, P. Ispirescu, Poveştile t'u hiaşului sfătos, voi. II,
după cum e şi mersul aparent al Soarelui. cu o precuvântare de Al. 1. Odobescu. Biblioteca scriito
E. Marchand, directorul Observatoriului din Pic du rilor Români, Minerva. Bucureşti, 1907. Preţul: Lei 150.
Midi, într’un memoriu publicat în 1904, susţine că cu
tremurele tind a se produce când o regiune de acti
vitate a Soarelui trece prin meridianul cen Redactor: OCT. C. TĂSLÂUAXU.
tiparci. LUt xv. krafft în sibiiu.