Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2009_35
P. 7
Jurnalişti fără rontiere Ziaml’HUNEDOREANULUI
Joi, 27 august 2009
P R O G R A M S U D -E S T EU R O P EA N
înfruntând biocraţia şi
stereotipurile, în căutarea identităţii
Discriminare» împotriva romilor este vizibilă în obstacolele care li se pun acestora atunci când încearcă să obţină docum^itele
esenţiale de identitate, cele care le permit să trăiască şi să muncească în Ucraina.
Vlad Lavrov (Ucraina)______
• • •
ctiviştii romi spun că
A eforturile depuse pen
tru a "facilita" proce
sul birocratic al obţi
nerii paşaportului intern nu
au avut succes.
Când ai de a face cu ţiganii,
trebuie să fii ferm, afirmă, sim
plu şi direct, articolul. "în nicio
ocazie sa nu lăsaţi oameni care
arată a romi să vă intre în casă
şi nu intraţi niciodată în contact
cu ei. Nu reacţionaţi dacă vă cer
“puţină apă", “ să înfaşe un co
pil”, “să vă descânte" sau “să vă
:ească viitorul”."
Articolul "Vânătoare de
romi”, a apărut toamna trecută
într-o ediţie a ziarului oficial al
poliţiei ucrainene, "în numele
legii”.
Chiar dacă vânătorile de vră
jitoare ale Evului Mediu sunt
uitate, prejudecăţile împotriva
romilor nu au pierit.
Şi ucrainenii par să fie de a-
ceeaşi părere cu poliţia. Un
sondaj din 2006 al institutului
Internaţional de Sociologie din
Kiev, de exemplu, relevă că
romii sunt grupul etnic cel mai
detestat din ţară.
Aproape 41 % dintre cei 2000
de respondenţi au declarat că
nu i-ar lăsa pe romi să intre în
Ucraina şi doar 2% au declarat
* ar fi de acord să se înrudeas-
cu "ţiganii" - aşa cum îi nu
mea sondajul. Cu 18 % din răs
punsuri, afroamericanii erau cel
de-al doilea grup detestat, ur
maţi, pe poziţia a treia, de orice
alţi americani, cu 15% din anti
patiile celor chestionaţi.
în 2008, think-tank- ul a re
petat sondajul şi a constatat că
de data acesta romii s-au clasat
doar pe locul trei printre naţiu
nile antipatizate, după două noi
opţiuni adăugate în chestionar
- cecenii şi afganii.
în pofida acestor simţămin
te, în Ucraina există romi. Zem-
fira Kondur, preşedinta Funda
ţiei Femeilor - Chirikli - esti
mează că, în timp ce numărul
total al populaţiei rome este
estimat în mod oficial la 50.000,
numărul real este de aproape ""Procedura facilitată” ajutorul, am cedat nervos la un toate aceste examene medicale nerea unui certificat de la au pentru obţinerea paşaportului
zece ori mai mare. Ea a adăugat e luată cam prea uşor moment dat şi le-am spus poli - ba încă au cerut şi mai mult. în toritatea loca ti vă care să ateste de către persoanele fără acte de
că unii romii se declară moldo Tetiana Blumkina, avocată şi ţiştilor că o să aduc toţi romii mod normal, obţinerea unui pa că persoana respectivă are un naştere", dar nu prezintă niciun
veni sau bulgari pentru a evita activistă romă, pe jumătate u- din piaţă, să protesteze în faţa şaport intern costă 2 euro. domiciliu stabil. în practică, fel de facilităţi”, spune Kondur.
discriminarea. Mulţi nu au craineană, trăieşte la Makiyiv- uşii lor.” • “Când o persoană fără acte însă, continuă Blumkina, nu se “în majoritatea cazurilor, oame
niciun fel de acte, căci procesul ka, un oraş din regiunea Do- Ea povesteşte că tânărul, un de identitate are o înfăţişare eliberează acte celor care dato nii nu au nicio şansă, căci ele
de solicitare a paşapoartelor in neţk, din estul ţării. Ea îi ajută orfan analfabet care trăia cu slavă, e tratată ca un egal şi rează bani pentru întreţinere mentul crucial al procedurii
terne de la poliţie poate fi pe oameni să se descurce în nişte rude de departe, analfa poate solicita tot felul de lu sau chirie. Adică, explică ea, cere martorilor să ateste că
complicat şi umilitor. hăţişurile birocraţiei în proce bete la rândul lor, avea nevoie cruri. Dar în cazul romilor, ofi aproape niciunui rom din ora solicitantul trăia în Ucraina la
Kondur spune că fundaţia sa sul obţinerii unui act de iden de acte ca să se însoare şi să-şi cialii arată foarte clar că aşteap şul ei. momentul în care aceasta şi-a
a constatat că 70% dintre romi titate din partea autorităţilor pornească o afacere. tă ceva în schimbul serviciilor Kondur spune că, după ce declarat independenţa”.
nu ştiu la cine să apeleze pentru statului. Ea este de părere că A obţinut, în cele din urmă, pe care le fac.” Cherepovsky a contactat-o pen —
ajutor sau cum să se apere îm 20% dintre romii din această paşaportul intern după şapte Sărăcia extremă din comuni tru a-i cere ajutorul ca să-şi re Acest material a fost reali
potriva piedicilor rasiste pe regiune au nevoie de acte de luni. La început, poliţia a intero tatea romă face ca preţul cer zolve problema, prima reacţie a zat în cadrul proiectului „Pre
care le întâmpină când îşi soli ‘identitate. Si asta pentru că pă gat un şir de martori despre fa cetărilor, examenelor medicale poliţiei a fost cea de neîncre sa şi accesul la sănătate în
cită documentele. Paşapoartele rinţii nu le-au obţinut certifi milia băiatului şi despre rudele şi eliberarea actelor de identi dere. Nu le venea să ceradă că comunităţile de rromi - ediţia
interne sunt necesare în orice cate de naştere, indispensabile lui şi a cerut o serie de examene tate să fie şi mai împovărătoare, un puşti analfabet ar putea con regională", coordonat de Cen
situaţie, atunci când soliciţi aju pentru obţinerea unui paşa medicale, inclusiv radiografii astfel încât cei mai mulţi se simt tacta un ONG din Kiev cerând trul pentru Jurnalism Inde
tor social, când candidezi pen port. ale încheieturii pumnului, pen încurajaţi să se descurce fără asistenţă. pendent, cu sprijinul Open
tru un loc de muncă, când te in- în 2008, povesteşte, “când tru a-i stabili vârsta. Blumkina ele. Blumkina spune că cea mai “Mai târziu am aflat că toate Society institute, New York.
scrii la facultate sau îţi porneşti un phşti de 21 de ani, pe nume mai adaugă că poliţia a luat 16 importantă etapă a solicitării aceste măsuri poartă numele Mai multe informaţii despre
o afacere. Derbeş Cherepovsky, mi-a cerut euro, toţi banii băiatului, pentru unui act de identitate este obţi oficial de “Procedura facilitată proiect găsiţi pe www.cji.ro
