Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_308
P. 6

Ziarul ’HUNEDOREANULUI                                                                       m            Reportaj

                 Vineri, 24 septem brie 2010





       S P E C IA L
       Un pneumolog hunedorean a salvat viaţa




       unui descendent al Mavrocordatilor




       S-a pus de-a curmezişul în calea morţii. A cutezat s-o înfrunte şi, de multe ori, a ieşit învingător
       Marina Tudor                                                                                                                                       M -am
       • • •  i-a  petrecut  aproape  o                                                                                                                   .născut în
       Ş   jumătate  de  secol  lup­                                                                                                                      Basarabia

           tând împotriva tubercu­
           lozei.  N-a  renunţat  nici                                                                                                         şi am petrecut mulţi
       astăzi la medicină, chiar dacă                                                                                                          ani în Bucureşti, dar
       e pensionar de şapte ani.                                                                                                               eu încă mă consider
         Trei  decenii,  a  fost  chirurg
       pneumolog la Spitalul Elias din                                                                                                         un cetăţean al
       Capitală.  Aceasta,  după  ce  a                                                                                                        Devei. Ânul acesta,
       tratat sute de pacienţi în patru
       judeţe ale ţării. Printre cei care                                                                                                      am revăzut oraşul
       i-au ajuns pe masa de operaţie                                                                                                          copilăriei şi
       s-a aflat şi un urmaş român al
       celebrei  familii  Mavrocordat,                                                                                                         adolescenţei mele,
       care a dat cândva domni de sea­                                                                                                         după 36 de ani. A m
       mă şi Moldovei, şi Ţării Româ­                                                                                                          fost emoţionat”
       neşti.
                                                                                                                                                        DR. ANATOL ALBU,
       Refugiat din Basarabia,                                                                                                                                  pneumolog
       licean la "Decebal"
         Anatol Albu s-a născut în Ba­                                                                                                         m-a preocupat suferinţa lui, nu
       sarabia, acum 79 de ani. A ajuns                                                                                                        osul domnesc”, mai spune pne -
       prin  părţile  Hunedoarei  gonit                                                                                                        umologul, fără să facă mare caz
       de  sovietici  -  la  fel  ca  alţi                                                                                                     de vestitul pacient.
       200.000 de refugiaţi din Basa­
       rabia  şi  Bucovina  de  Nord,  în                                                                                                      "Am salvat vieţi, căci
       iunie '40 -  şi după ce a stat o                                                                                                        asta mi-a fost meseria"
       vreme într-o comună din Olte­                                                                                                              Pe  de  altă  parte,  doctorul
       nia. Era doar un copil când fa­                                                                                                         Anatol Albu a păstrat legătura
       milia  lui  s-a  stabilit  în  satul                                                                                                    cu mulţi dintre foştii lui pacienţi
       Cozia din comuna hunedoreană                                                                                                            dinţară. Nu  i-a uitat nici pe cei
       Cîrjiţi. Fiu de învăţători, Anatol                                                                                                      de  la  Hunedoara.  Oamenii  au
       Albu a prins repede dragul de                                                                                                           bătut cale de sute de kilometri
       carte.                                                                                                                                  până în cabintul său din Capi­
         "Din clasa a  IV-a şi până  la   47 DE ANI DE MEDICINĂ. „M-am pensionat după mai bine de 72 de ani. Am depăşit cu exact doi ani şi şapte luni limita de pensionare a  tală, să le aline durerile. Iar el a
       sfârşitul  liceului,  am  avut cea   unui Doctor în Ştiinţe Medicale”, socoteşte pneumologul Anatol Albu                FOTO: CRISTIVATAVU  făcut-o după cum s-a priceput
       mai mare medie din şcoală", îşi                                                                                                         mai  bine.  Şi  astăzi  se  bucură
       aminteşte.                 dusă de bacilul Koch sunt îns­  teribila boală care este printre   Anatol  Albu.  Chiar  dacă  şi-a   "A venit la mine cu un diag­  când îşi aminteşte de ziua când
         A absolvit  Liceul  "Decebal"   păimântătoare.      cele mai vechi din lume.    pregătit  lucrarea  departe  de   nostic crunt -  leucemie limfo-   s-a  pensionat.  S-a  întâmplat
       din Deva, iar în 1950 a dat exa­                         Din Caraş-Severin, a ajuns în   Hunedoara, ea s-a bazat pe ca­  blastică  acută.  0  proliferare   acum şapte ani, în 2003. Direc­
       men de admitere la Facultatea   Doctoratul l-a îndreptat   judeţul  laşi,  la  sanatoriul  din   zuistică de la Combinatul Side­  canceroasă, adică necontrolată,   torul Policlinicii Elias, g-ral dr.
       de Medicină din Bucureşti. Pre­  spre Spitalul Elias  comuna Bârnova, iar din 1962,   rurgic,  Chimica  Orăştie  şi  Ex­  a celulelor globulelor albe nor­  Şerban Rădulescu -  fostul şef al
       mianţii clasei mergeau în Capi­  Doctorul Anatol Albu a îm ­  s-a tranferat la Deva, la Spitalul   ploatarea Minieră Teliuc-Ghe-   male din măduva osoasă şi din   echipei  de  medici  ai  ex-pre-
       tală.  Universităţile din Ardeal   brăcat  pentru  prima  dată  ha­  TBC. 12 ani mai târziu, a hotărât   lari. Tema  de cercetare a  fost   sânge. Lăsând deoparte expu­  şedinţilor Emil Constantinescu
       erau pentru elevii de mijloc pe   latul alb la Sanatoriul Republi­  să se întoarcă în Capitală şi, în   "Silicoza şi silicon sideroza pul­  nerile  profesionale  Ia  unele   şi Ion lliescu, i-a dat o scrisoare.
       vremea  aceea,  iar  cei  mai   can  Dobriţa,  din judeţul  Gorj.   urma unui concurs, a ocupat un   monară profesională", iar me­  substanţe chimice sau la radia­  "îmi mulţumea în paginile ei
       slăbuţi plecau la laşi, povesteş­  Curând, avea să-şi împărtăşeas­  post de medic primar pneumo­  dicul şi-a luat titlul academic cu   ţii,  cauza  leucemiilor  rămâne   pentru tot ce-am făcut în cei 47
       te Albu,  care,  după  absolvire,   că ştiinţa şi priceperea la un alt   log la Spitalul Universitar Elias.  notă maximă. Din teza de Doc­  necunoscută în majoritatea ca­  de  ani  de  carieră.  Multor  oa­
       s-a specializat în Pneumologie.   sanatoriu -  cel din Marila, de   "Am plecat la Bucureşti pen­  torat a reuşit să  publice până   zurilor. Am reuşit să-l tratez pe   meni  le-am  salvat  viaţa,  dar
       Tuberculoza  făcea  ravagii  în   lângă Oraviţa. 0 hardughie din   tru că în perioada aceea lucram   acum nu mai puţin de 18 lucrări   copil  şi  a  rămas în viaţă",  ex­  asta mi-a fost meseria", reme­
       anii  aceia,  iar majoritatea ca­  vârful tocit al muntelui şi ultima   la teza de Doctorat, iar spitalul   -  cinci dintre ele, în străinătate   plică pneumologul, evitând să   morează specialistul, care nu s-
       zurilor erau mortale. De altfel,   speranţă pentru foşti lucrători   din  Deva  nu-mi  oferea  sufici­  (Statele Unite, Franţa şi Suedia).  pomenească  vreun  nume.  Se­  a putut rupe cu totul de medi­
       şi  astăzi  cifrele  maladiei  pro­  ai minelor de uraniu atinşi de  ente  posibilităţi",  explică  dr.      cret  profesional  -   se  apără,   cină nici astăzi, la cei 79 de ani
                                                                                         Pacient de os domnesc      zâmbind.                   pe care îi are. încă mai merge la
                                                                                           Pneumologul  nu-şi  mai  a-   Pe lista pacienţilor a avut, la   cabinet, de două ori pe săptă­
                                                                                         minteşte mare lucru despre pri­  un moment dat, şi un prinţ. Un   mână. La Policlinica cu plată nr.
                                                                                         mul său pacient. S-a scurs de a-   descendent  român  de-al  Ma-   2 din Bucureşti. Şi o va face cât îl
                                                                                         tunci mai bine de jumătate de   vrocordaţilor  -  familia  de  fa­  vor ţine puterile, spune docto -
                                                                                         secol. în plus, meseria lui nu e   narioţi din Constantinopol. A-   rul, tată a doi băieţi pe care nu
                                                                                         una  de  rutină.  Niciun  caz  nu   vea un neoplasm malign, poves­  i-a putut convinge să-i calce pe
                                                                                         seamănă  cu  altul.  Povesteşte   teşte doctorul. Cancer -  cu alte   urme. Unul dintre ei -  cel mare,
                                                                                         însă că munca nu i-a fost deloc   cuvinte. L-a operat, iar urmaşul   e inginer la Viena, iar celălalt s-
                                                                                         uşoară.  Şi-a  împărţit  timpul   domnitorilor  şi-a  văzut  mai   a făcut jurnalist şi este purtăto­
                                                                                         între  cabinetul  de  la  Spitalul   departe de viaţă.  rul de cuvânt al Primăriei Sec­
                                                                                         Elias, cel de la Policlinica aces­  "Ca la toţi pacienţii, pe mine  torului 2 Bucureşti.
                                                                                         tuia  şi  gărzile  de  pe  Salvare,
                                                                                         care-l puneau faţă-n.faţă cu pa­
                                                                                         cienţi din tot Bucureştiul. Des­
                                                                                         pre diagnostice, ce să mai spu­
                                                                                         nă: cancer, distrofie pulmonară
                                                                                         progresivă, Waldenstrom -  ma­
                                                                                         ladia care a răpus, în 74, şi un
                                                                                         fost  preşedinte  al  Franţei,
                                                                                         George.s  Pompidou,  şi  a  cărei
                                                                                         cauză este încă necunoscută.
                                                                                           Când priveşte în urmă, îi vin
                                                                                         în minte doar cazurile dificile.
                                                                                         Oameni care i-au trecut pragul
                                                                                         cabinetului când viaţa le atârna
                                                                                         doar de un fir de păr. Un copil
       REMEMBER. Dr. Anatol Albu a revăzut Deva, zilele trecute, pentru prima dată după 36 de ani. Iar   de  U  ani,  de  pildă, a  reuşit să
       după 60 de ani de la absolvirea Liceului „Decebal”, s-a aşezat iar, pentru un ceas, în banca de şcolar,   înfrunte  moartea  ajutat  de
       alături de foşti colegi de generaţie cu care se reîntâlneşte din când în când     doctorul Albu.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11