Page 86 - VoxLibri59

Profesiune si vocatie
,
,

13. Elif Bayraktar Tellan, The Patriarch and the Sultan: the Struggle for Authority and the Quest for Order in the
Eighteenth-Century Ottoman Empire, Ankara, 2011, p. 54. Spre exemplu, patriarhul ecumenic de Constantinopol,
Dionisie al II-lea (1662-1665), i-a amenințat cu caterisirea pe toți cei care s-au împărtășit la catolici, motiv pentru care
atât bailul Veneției, cât și ambasadorul Franței au refuzat să participe la slujbele cu ocazia Paștilor ordodoxe, care
tocmai se apropiau (Ibidem, p. 55).
14. A. Mihăilă, op. cit., p. 155.
15. Policarp Chițulescu, Dositei Notara, Istoria patriarhilor Ierusalimului (București, 1715), în „Catalogul
tipăriturilor românești vechi” (http://www.tipariturivechi.ro/articol/dositei-notara-istoria-patriarhilor-ierusalimului-
bucuresti ). Mai multe despre această ilustră familie în: Paltin Nottara, Notaras. Istoria unei vechi familii levantine.
Constantinopol, Veneția, București, București, Humanitas, 2018.
16. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Univers Enciclopedic, 1997, p. 199. Din
acest motiv, atunci când, în lumea grecească din Imperiul Otoman, a izbucnit Eteria – fondată la Odessa, în 1814, sub
patronaj țarist – lumea fanariotă s-a împărțit în două: o grupare a rămas fidelă Sublimei Porți, care închidea ochii în
fața existenței unei Turco-Grecii (Florin Constantiniu), în timp ce o alta s-a alăturat Eteriei care avea ca țel
independența Greciei (Ibidem, p. 198-199) – o Grecie fără granițe clar definite în proiecțiile eteriștilor, dar cu utopia
unei capitale care să fie Constantinopolul.
17. Hasan Çolak, The Orthodox Church in the Early Modern Middle East: Relations between the Ottoman Central
Administration and the Patriarchates of Antioch, Jerusalem and Alexandria, Ankara, 2015, p. 106.

Vox Libri, Nr. 2 (59) - 2021 84