Page 56 - VoxLibri 71/2024

bunicilor, a dascălilor, a prietenilor, care știa să se bucure de fiecare
clipă a vârstei inocenței. „Această perioadă, lipsită de griji și plină de
spontaneitate, rămâne adesea ancorată în amintirea fiecărui individ,
oferind o sursă continuă de inspirație și reflecție asupra frumuseții
simple a vieții”, ne declară cu sinceritate autoarea. Însoțită mereu de
personajul imaginar Burețel, copila care a fost Isabela Hașa străbate
cea mai frumoasă, mai nevinovată și mai plină de farmec etapă a
vieții: copilăria. Iar toate amintirile ni le împărtășește ca unor buni
prieteni, pentru ca noi s-o cunoaștem mai bine și s-o prețuim așa cum
merită cu prisosință.
„Păpușa pierdută” este o invitație la meditație, un îndemn de
a ne păstra mereu curățenia sufletească, de a nu renunța nicicând la
inocență, de a nu uita niciodată copilul care am fost.
La final, a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de
către Isabela Hașa.

Vox Libri, Nr. 2 (71) - 2024 54