Page 31 - Albina_1952_07
P. 31
ALBI NA 7
Lucrările sesiunii „Nu-i vom lăsa pe imperialişti
Comitetului Executiv F* D« I. F, să se joace cu pacea lumii*4
Zilele trecute s’au încheiat în capi In numele femeilor din Germania S’a înserat de multă vreme şi totuşi —a adăugat ea — vom arăta cât de
tala ţării lucrările sesiunii Comitetu Occiden ală a vorbit Gerda Weber, satul n’a adormit încă. Sala căminului mare este însemnătatea Congresului
lui Executiv al Federaţiei Democrate care a arătat Gât îi este de dureros, ca e plină. Are loc aci o adunare, orga Popoarelor pentru Pace ce se va ţine
Internaţionale a Femeilor. Această se reprezentanta a Germaniei Apusene, nizată de comitetul de luptă pentru în luna Decembrie la Viena.
siune s’a ţinut într’un moment în care să vorbească despre acea parte a Ger- pace, pentru discutarea hotărîrilor Din cuvintele deputatului Kirr Ion şi
lupta pentru apărarea păcii trebue să manieii care este supusă tâlhăreşti! luate de Consiliul Mondial al Păcii a altor săteni de naţionalitate germa
capete un răsunet cât mai mare, pentru sclavii americane. întrunit în sesiune extraordinară la nă, s’a văzut limpede dârzenia lor de
a împiedica un nou război mondial pe Vorbitoarea a arătat că spre deose Berlin. E vorba de probleme deosebit a sprijini hotărîrile luate la Berlin în
care îl pregătesc imperialiştii ameri- bire de viaţa chinuită a oamenilor de însemnate care frământă omenirea sesiunea Consiliului Mondial al Păcii;
cano-englezi. In această luptă-, femeile, muncii din Germania Apuseană) po ( şi de a căror deslegare depinde pacea Cei care au luat cuvântul şi-au arătat
care reprezintă jumătate din populaţia porul german din R.D. Germană îşi'
globului pământesc, au un cuvânt ho- construeşte viaţă liberă şi fericită. Vor j lumii. mânia împotriva şleahtei de trădători
I Colectivişti,, ţărani muncitori români dela Bonn, care, în cap cu Adenauer,
tărîtor de spus. bind de ,,tratatul general" militarist şi germani, femei, bătrâni şi tineri din neţinând seama de voinţa poporului
Pe ordinea de zi a sesiunii Comite războinic, ea a arătat cum la porunca
tului Executiv al F.D.l.F. au fost trei americanilor sunt confiscate pământu Apoldul de Sus, regiunea Sibiu, au german, a încheiat tratatul separat în
venit să-şi spună răspicat hotărîrea lor robitor poruncit de căpeteniile impe
puncte. Primul punct a cuprins hotă- rile ţărăneşti pentru construirea de de a lupta din toate puterile pentru a- rialiste america no-engleze.
rîrile Consiliului Mondial al Păcii dela aerodromuri şi cazărmi.
Berlin, măsurile ce trebuesc luate în In încheiere, Gerda Weber a spus părarea păcii. S’a făcut linişte. Se aude Cu mânie neîmpăcată a vorbit Cris-
vederea sprijinirii marelui Congres că: „Germania Occidentală arată as doar glasul cald şi convingător al to tescu Parasehiva de barbariile săvâr
varăşului Staicovici, membru al comi şite de monştrii americani în Coreea.
pentru pace al popoarelor, ce se va ţine tăzi ca o bază de atac a războiului
la 5 Decembrie la Viena. american în Europa. Dar noi nui vom tetului de luptă pentru pace. El arată „Nu, a răsunat glasul ei, nu-i vom
rând pe rând toate fărădelegile săvâr lăsa pe criminalii imperialişti să se
Comitetul Executiv al- F.D.I.F., însu- îngădui ca din Germania Occidentală
şindu-şi hotărîrile Consiliului Mondial să fie îndreptate armele împotriva pro şite de imperialiştii americani în Co joace cu pacea lumii, să ne omoare co
reea, pregătirile lor războinice
din piii, aşa cum au făcut în Coreea. Acum
al Păcii, consideră ca o datorie a sa să priului nostru popor, împotriva popoa
Germania Apuseană, Japonia, goana ştim şi mai bine: Pacea poate fi sal
găsească cele mai potrivite mijloace relor iubitoare de pace din Europa”.
pentru lărgirea mişcării democratice Deasemeni, au mai luat cuvântul nebunească a înarmărilor în care au vată! Pacea trebue să fie salvatăl Şi’n
feinenine, pentru atragerea în această încă alte numeroase delegate; arătând pornit guvernele trădătoare din ţările glasu-i străbătea hotărîrea de a lupta
aflate sub călcâiul miliardarilor ame alături de toţi oamenii cinstiţi din lu
mişcare sau la colaborararea cu această hotărîrea cu care femeile de pretutin
mişcare, a tuturor organizaţiilor de fe deni vor lupta contra încercărilor im ricani şi toate urzelile pe care le fac me ca pacea să învingă. Asemenea a-
mei dornice de pace, în vederea înlă perialiste de a deslănţui un nou război. i imperialiştii de a aprinde focul războ cestei femei au vorbit I. Nedelcu,
turării primejdiei războiului. Sesiunea Comitetului Executiv iului în omenire. Totodată vorbitorul a Heine E. şi alţii. Din cuvintele tuturor
După deosebita cuvântare rostită de F.D.l.F. a însemnat un moment impor înfăţişat' uriaşa creştere a frontului pă se desprindea ura contra imperialişti
Eugenie Cotlon, care a chemat la luptă tant în uriaşa mobilizare a femeilor, cii, hotărîrea popoarelor de a salva pa- lor americani, duşmani înverşunaţi ai
unită pentru pace toate femeile din în lupta pentru triumful păcii. Femeile ' cea. In continuare, învăţătorul Staico păcii. Fizi Carol şi mulţi alţii au ară
lume, au luat cuvântul* numeroase de din ţara noastră vor păşi cu puteri vici a prezentat Hotărîrile Consilului tat în cuvinte simple şi calde dragos
legate străine, reprezentante ale femei sporite în munca pentru întărirea pa Mondial al Păcii, documente de mare tea şi încrederea ce o poartă Uniunii
lor iubitoare de pace din diferite ţări. triei noastre dragi, pentru pace. însemnătate în lupta popoarelor pentru Sovietice şi stegarului păcii, I. V.
. biruinţa păcii. Stalin. Constantin Popa, preşedintele
Apoi, rând pe rând, numeroşi oameni comitetului de luptă pentru pace a în
Lupta ţărănimii chineze ! din sală au cerut să li se dea cuvântul. demnat pe cei aflaţi în sală, ca şi de
Primul s’a ridicat tovarăşul Lazăr Ion, aci înainte, prin munca neobosită de
pentru o recoltă îmbelşugată dela gospodăria agricolă de stat, care zi cu zi, să lupte pentru întărirea păcii,
printre altele a spus : îndeosebi vremea strânsului recoltei să
Una din preocupările permanente ale perativelor, maşini şi unelte agricole. „Să ştie bogătaşii de peste ocean că fie cât mai bine drămuită, pentru a
guvernului popular al R. P. Chineze, In toate colţurile Chinei sunt în toi noi nu vom lăsa ca munca şi cuceririle strânge grabnic şi fără pierderi re
este aceea de a asigura un număr cât întreceri pentru obţinerea de recolte noastre să se prefacă în cenuşă”. In colta şi pentru a se preda imediat sta
mai mare de maşini şi unelte agricole îmbelşugate. Brigada de tractorişti în încheiere, el a arătat că bogăţia hol tului cotele de cereale. Totodată el a
pentru a face cât mai productivă frunte cu Lian Ciun, prima tractoristă delor din sat este o mărturie a hotă- arătat că este datoria fiecărui om cins
munca ţăranilor chinezi. După înfăp a Chinei, dela gospodăria agricolă me rîrii oamenilor muncii din Apoldul de tit, fiecărui luptător pentru pace, să
tuirea reformei agrare în diferite re canizată dela Ciahaian (provincia Hei- Sus de a întări ţara, de a apăra pacea. demaşte încercările duşmănoase ale
giuni ale Chinei, sute de mii de ţă lunkian) a chemat la întrecere pe toate In numele muncitorilor dela gospo chiaburilor de a sabota recoltarea şi
rani şi-au putut înlocui uneltele lor tractoristele din întreaga ţară, pentru a dăria agricolă de stat, el şi-a luat an colectările.
primitive cu utilaj agricol modern, mări de două ori productivitatea mun gajamentul de a îndeplini înainte de
„Noi apărăm pacea — a spus el îb
pus la îndemână de clasa muncitoare. cii faţă de anul trecut. vreme planul de recoltare şi predare încheiere — prin solidaritatea cu lup
Astăzi, în China, funcţionează 160 fa Intr’o scrisoare trimisă tovarăşului a cotelor către stat. Cuvinte pline de tătorii pentru pace din întreaga lume,
brici care produc mari cantităţi de ma Mao Ţzc-dun, membrii echipei de a- însufleţire a rostit şi utemista Albu
prin recoltarea la vreme şi predarea
şini şi unelte agricole, precum şi roţi jutor reciproc condusă de Cen lun-Kan, Elena. Împreună cu alţi tineri, ea şi-a
de apă pentru irigaţii. vestit cultivator de orez din China de luat angajamentul să umble din casă cotelor, prin întărirea vigilenţei împo
triva chiaburilor, prin faptele noastre
Puterea populară chineză vine în a- Răsărit, şi-au luai angajamentul să ob în casă, pentru a face cunoscut tutu
jutorul ţăranilor, vânzându-lc în rate ţină anul acesta o recoltă de 12.000 kg ror oamenilor cinstiţi din sat Hotărî care fac să sporească puterea patriei”.
sau închiriindu-le prin mijlocirea coo- la hectar. ' rile Consiliului Mondial al Păcii. Şi VICTORIA STERESCU
a— — — — —
Cei mai mari duşmani ai oamenilor Vorbind despre detaliile pregătirii
muncii iugoslavi — imperialiştii ameri Cin® sunt adevăraţii autori noii constituţii şi subliniind interesul
cani şi lacheii lor tit'oişti pregătesc o direct al stăpânilor americani ai clicii
nouă crimă împotriva popoarelor din ai noii constituţii fascist® iugoslav® lui Ti-to pentru această constituţie, zia
Iugoslavia — înlocuirea constituţiei de rul scrie : „înainte de publicarea pro
mocrate "adoptată în 1946, cu o consti declaraţiile oamenilor muncii împotrivă Cuprinsul reacţionar al noii constitu iectului constituţiei fasciste în presa
tuţie fascistă. Clica guvernanţilor dela schimbărilor care se introduc acum în ţii, caracterul ei fascist şi, în sfârşit, «itoistă, ambasadorul S.U.A. a avut o
Belgrad a publicat recent prevederile constituţia guvernanţilor dela Belgrad.. asemănarea până şi în amănunte a noii consfătuire cu adjunctul ministrului a-
de bază ale proiectului noii legi cu pri- Astfel, de exemplu, fiţuica titoistă dela orânduiri de stat a Iugoslaviei cu orân facerilor externe titoist, Leo Mates. Al-
\ire la schimbarea constituţiei, conform Zagreb VIESNIK a fost silită să pu duirea de stat a S.U.A., a dat imediat ten a declarat lui Mates că proiectul
căreia în Iugoslavia vor fi lichidate blice, răspunzând la o serie de scrisori posibilitatea oamenilor muncii iugoslavi constituţiei pe care l-a elaborat el re
alegerile directe precum şi consiliul ale cetăţenilor, anumite fragmente din-, să-şi dea seama că adevăraţii autori prezintă pentru S.U.A. o dovadă că gu
popoarelor al Skupşcinei iugoslave, iar aceste scrisori, din care reese în mod aj noii constituţii sunt stăpânii ameri vernul lui. Tito este pregătit să se men
n locul lui va fi introdus, după mode limpede că poporul condamnă proiec cani ai clicii lui Tito. Chiar şi ziarul ţină la putere prin toate mijloacele.
lul statelor fasciste, drept cameră a tul noii constituţii şi că cere să fie BORBA dela Belgrad în numărul său Prin adoptarea acestei constituţii, orân
Skupşcinei; aşa numitul „consiliu al respectate prevederile constituţiei anu din 19 Mai a.c. a fost silit să scrie că duirea de stat a Iugoslaviei se va apro
producătorilor". Prin această lege, au lui 1946. In scrisori se subliniază că- în rândurile oamenilor muncii se vor pia de orânduirea de stat din S.U.A.,
toritatea executivă şi legislativă este lichidarea consiliului popoarelor şi in beşte despre tendinţa ca „organele su ceeace va face o impresie favorabilă în
concentrată în mâinile dictatorului- troducere alegerilor indirecte, înseamnă perioare de stat să fie construite după America”.
preşedinte care nu este ales de popor, lichidarea cuceririlor popoarelor iugo modelul organelor superioare de stat Dacă lacheii, dela. Belgrad ai Wall-
iar în locul ministerelor vor fi intro slave înscrise în articolul 21 al Cons din S.U.A.". Street-ului sunt pregătiţi să execute ori
duse secretariate de stat, etc. tituţiei anului 1946, unde se spune că Recent, au devenit cunoscute noi fap ce crimă, conform dorinţelor stăpânilor
Publicarea proiectului noii constitu toţi cetăţenii Iugoslaviei sunt „egali în te care dovedesc că proiectul noii cons
ţii fasciste a provocat în masele largi faţa legii şi că se bucură de drepturi tituţii, pe care l-au publicat tito-fasciş- lor, aceasta nu înseamnă deloc să tito-
ale Iugoslaviei o mare nemulţumire. egale, fără deosebire de naţionalitpte, tii, n’a fost ticluit de nimeni altul de fasciştii îşi-vor putea- îndeplini planuri
le Ion criminale fără a fi împiedicaţi
Oamenii muncii iugoslavi văd clar că rasă şi religie”, precum şi în articolul cât de gauleiterul american al Iugosla
noua constituţie legiferează lichidarea 23, unde se spune că toţi cetăţenii. Iu viei — Allen. şi pedepsiţi. Poporul iugoslav va găsi
în întregime a tuturor cuceririlor pe goslaviei care au împlinit vârsta- de 1# Ziarul austriac OSTERR-EICHISCHE mijloace să; pună capăt' samavolniciei
care cu preţul a mari jertfe ei le-au ob ani au dreptul să aleagă şi să fie aleşi, VOLKSTIMME a anunţat că „conform titoiştilpr şi stăpânirii- imperialiştilor îti
ţinut, printr’o luptă îndelungată şl pli în toate organele autorităţii de stat. In datelor obţinue din cercurile diploma Iugoslavia. Poporul iugoslav luptă pen
nă de abnegaţie. Această nemulţumire scrisori se subliniază că noua consti tice din Belgrad, autorul de fapt al tru libertatea sa şi va învinge.
a maselor populare nu o pot ascunde tuţie neagă toate aceste drepturi ale proiectului noii constituţii fasciste a
nici fiţuicile fasciste titoiste, ale căror oamenilor muncii iugoslavi şi că îi lip Iugoslaviei, conform căreia Tito va de (După ziarul „Pentru o Iugosla
redacţii, sunt literalmente inundate de seşte de posibilitatea de a participa Ia veni un dictator absolut, este amabasa-
mulţimea scrisorilor de protest şi de alegerea organelor puterii. dorul S.U.A. la Belgrad, George Allen. vie socialistă").
