Page 34 - Albina_1952_07
P. 34
5 ALBI NA
Oamenii muncii din patria noastră discută cu însufleţi re
proiectul noii Constituţii
Căminul cultural din Căciulaţi Coltul roşu
popularizează proiectul noii Constituţii afută pe colectivişti să cunoască temeinic
Cu o Duminică în urmă, în cadrul că- noii Constituţii la căminul cultural, cuprinsul proiectului de Constituţie
minuilui cultural din comuna Căciulaţi, Ion Olteanu, Barbu Gligore şi Gheor
regiunea Bucureşti, s’a citit şi prelucrat ghe Gheorghe şi-au luat angajamen Activiştii colţului roşu din gospodă răt aici, în faţa voastră, că am să-mi
în faţa a 400 ţărani muncitori proiectul tul ca în cinstea zilei de 23 August ria colectivă „1 Mai“ din comuna Ce- măresc puterea de muncă şi de luptă,
noii Constituţii, după care mulţi au să lămurească şi pe alţi ţărani munci zieni, raionul Caracal, după ce au ci pentruca să întăresc legea aceasta nouă
cerut să vorbească. Aşa au luat cu tori să se alăture întovărăşiţilor. tit cu multă luare aminte cuprinsul a ţării, care ne deschide drumul spre
vântul Ulcă Gheorghe, moş Ion Ior- Pentru a populariza proiectul de proiectului de Constituţie, au organi cale fericită, nouă, celor care sub stă
dache, Gheorghe Gheorghe, Paraschiv Constituţie, activiştii culturali ai că zat în fiecare zi, la vremea odihnei, pânirea bogătaşilor ne-a fost dat să
Constantin şi alţii. Vorbind de căile minului au mai făcut numeroase lozinci discuţii şi convorbiri în legătură cu avem parte numai de zile amare.
însorite ce le deschide proiectul noii cu pasagii din proiect. Totodată au a- cele ce cuprind capitolele proiectului de Luând cuvântul Miron Cioroianu,
Constituţii tuturor oamenilor muncii, fişat proiectul de Constituţie la locuri Constituţie. preşedintele gospodăriei colective, a
mulţi au amintit de trecut, când prin unde se adună lume multă, ca de pildă, La una din aceste discuţii Ilie Tur- vorbit despre drumul nou pe care au
Căciulaţi îşi plimbau lenea şi dispre la căminul cultural, la sfatul popular şi lică a vorbit celor prezenţi despre ma pornit cele aproape 50 de familii de
ţul, moşierii Mavrocordaţi, când tăiau la arii. rile drepturi de care se bucură azi ţărani săraci şi mijlocaşi din sat.
şi spânzurau chiaburii Chivu Topor, La gazeta de perete cetăţenească au poporul muncitor, drepturi înscrise în — Aşa cum scrie în proiectul de
Tache Filipescu şi toată banda lor. Du fost scrise articole semnate de Florica proiectul de Constituţie. Dcasemeni, Constituţie, a grăit preşedintele, tot
pă 23 August, de cum vedeau bogăta Matei, E. Popescu, 1. Moraru şi An- el a amintit de trecutul blestemat, inventarul viu şi mort, cât şi toate în
nii că se schimbă ceva spre binele ce ghel Gheloi, cu tema „Să participăm când ţăranii muncitori erau umiliţi şi treprinderile sau construcţiile pe care
lor ce muncesc, începeau cu şoapta vi activ la desbaterea proiectului noii înjosiţi de moşieri şi chiaburi. ni le-am făcut sunt proprietate obştea
cleană, cu uneltirile. Aşa a fost când Constituţii a R.P.R." Ele cuprind apoi La această discuţie a ţinut să-şi spu scă a gospodăriei colective. Avem da
a ajuns pentru prima dată autobuzul îndemnul ca fiecare ţăran muncitor să nă cuvântul şi tovarăşul Berneanu Ma toria să păzim ca ochii din cap acest
în Căciulaţi. se achite de îndatoririle către stat, să rin dela atelierul de fierărie. avut şi să muncim ca an de an să-l fa
— V’au adus comuniştii autobuz, vă sprijine schimbul dintre oraş şi sat, In regimul burghezo-moşieresc, a cem să crească. Avem până acum peste
momesc până Ia alegeri; cum or trece pentru a cinsti astfel proiectul noii spus tovarăşul Marin Berneanu duceam 250 oi, 60 porci şi alte vite. In anul
şi eu viaţa chinuită a zecilor de mii de
alegerile, vă veţi linge pe buze de au Constituţii. familii de ţărani săraci din ţara viitor să facem ca numărul lor să
tobuz, luaţi seama ! De două ori pe săptămână se organi ajungă încă pe atât. Iar acum, pentru
— Acum nu mai suntem în 50, ci în zează audiţii radiofonice la orele când noastră. Eu pot să povestesc zile a preţui aşa cum se cuvine proiectul
52, şi autobuzul ne lasă mereu la por se vorbeşte despre proiectul de Cons întregi de suferinţele pe care ie-am de Constituţie a ţării, să muncim ca
tiţă, de nu mai batem pe jos 20 ki tituţie. avut de îndurat dela moşierii Co- în scurtă vreme să ne achităm datoria
leta Brâncoveanu, Şerban Otelele-
lometri să ne rupem sufletul până la In afară de acestei căi de populari şanu şi chiaburii din sat. De pe de predare a cotei către stat în între
oraş, — spun oamenii. zare, căminul cultural împreună cu fi urma muncii nu primeam decât su- gime.
Pe vremea când primăreau chiaburii, lialele S.R.S.C. şi A.R.L.U.S., deaseme- Discuţii şi convorbiri organizate de
multe din ţărăncile muncitoare din Că nea cu U.F.D.R. şi U.T.M. au alcătuit dălmi şi ocări. Niciodată înainte nu colţul roşu au avut loc, deasemenea, şi
m’aş fi putut gândi că am să ajung
ciulaţi se prăpădeau pe câmp în dure un plan de activitate pe două luni, plan vreodată să fiu în stare să-mi trimit pe locul de arie, la stâna gospodăriei,
rile facerii. Nici pomeneală de doctor, în care se prevede cu amănunţime cum şi eu copiii la învăţătură, sau să fiu la grădina de zarzavat. Despre proiec
medicamente sau casă de naşteri. A- va fi tot mai larg popularizat proiec ales ca deputat în conducerea trebu tul de Constituţie s’a scris la gazeta
cum, din 1946 încoace, femeile nasc tul. O grijă principală va fi aceea ca rilor obşteşti ale satului. De când sunt de perete. Colectiviştii din Cezieni vor
la casa de naşteri din Căciulaţi, sub agitaţia în jurul proiectului de Cons colectivist, bucuriile au început să se să cunoască temeinic proiectul de Con
îngrijire medicală. tituţie să fie strâns legată de realiză alăture vieţii mele. Deaceea. tin să a- stituţie.
Din 1950 Căciulaţii au Ia şcoală şi rile din sat, de îndatoririle ţăranilor
ciclul doi — cu internat — minunat muncitori, de demascarea uneltirilor /. ' -'.okksrss;-
lăcaş de luminare pentru copiii ţăra chiabureşti.
nilor muncitori. Pentru a se populariza şi mai mult
— Dacă e vorba de câte s’au făcut realizările din Căciulaţi, s’a hotărît să
la noi după 23 August, apoi între cele se facă un fotomontaj ce va cuprinde
mai însemnate realizări trebue să pu fotografii cu căminul cultural, casa de
nem căminul cultural, isvor de lumi naşteri, internatul, autobuzul, precum
nă, — a spus directorul căminului cul şi celelalte realizări din comună, de
tural. care se bucură toţi ţăranii muncitori.
Din miezul cărţilor, din filmele Un punct însemnat din planul de
de cinematograf, din conferinţele şi muncă este organizarea centrului de
audiţiile la radio, ţăranii muncitori au agitaţie, unde se vor găsi broşuri, ziare
înţeles că partidul celor ce muncesc le şi unde un activist pregătit va da lămu
vrea numai şi numai binele. Ei i-au riri pentru ca fiecare ţăran muncitor să
ascultat îndemnul şi 58 de familii au cunoască proiectul de Constituţie a!
făcut întovărăşire agricolă trainică, ţării şi să-l cinstească printr’o muncă
lată doar câteva înfăptuiri ale statului tot mai avântată, spre folosul său şi a!
de democraţie populară într’unul din tuturor acelora care muncesc, spre fo
satele patriei noastre, sat ca multe al losul patriei noastre dragi.
tele.
Cu prilejul prelucrării proiectului MAL1NA CAJAL
In şedinţa lărgită de discutare a pro Un eveniment însemnat în viaţa po
iectului de Constituţie, a comitetului Răspuns la întrebările cititorilor litică a statului a fost alegerea sfa
executiv al sfatului popular raional turilor populare, organele locale ale
Gura Jiului, regiunea Craiova, tovară despre proiectul noii Constituţii puterii de stat, care constitue baza po
şul Ştefănescu Petre a pus întrebarea: dustriale, a transporturilor, băncilor, In economia naţională formaţiunea litică a Republicii Populare Române.
„De ce este necesară o nouă Constituţie etc. Aceasta a făcut cu putinţă organi socialistă are rolul conducător şi cons- Baza puterii populare în R.P.R. este
a R.P.R"? Corespondentul revistei zarea şi desvoltarea planificată a eco titue temelia desvoltării ţării pe calea alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea
noastre a trimis această întrebare re nomiei naţionale, trecerea la construi socialismului. In formaţiunea socia muncitoare, în care rolul conducător
dacţiei. rea bazei economice a socialismului. listă a economiei naţionale este lichi aparţine clasei muncitoare. Teritoriul
Răspuns. Constituţia trebue să o- Pe baza planurilor de stat are loc dată exploatarea omului de către om. ţării a fost organizat în regiuni şi ra
glindească cuceririle poporului munci măreaţa operă de industrializare socia In ţara noastră omul nu mai este ame ioane. Această împărţire administra
tor. Aşa cum a arătat tovarăşul Stalin, listă a ţării. Industria noastră aşezată ninţat să rămână pe drumuri. Şoma tivă şi-a dovedit avantajele şi deaceea
o constituţie „trebue să vorbească des pe baze noi, socialiste, îşi desvoltă ra jul a dispărut pentru totdeauna. Fie a fost îmbunătăţită printr’o modificare.
pre ceeace există de acum, despre ceea- muri noi şi a luat un avânt necunoscut cărui om al muncii îi este asigurat Acestea sunt, în mare, o parte din
ce este deja obţinut şi cucerit azi, în încă. Poporul nostru ridică mari cons dreptul la muncă, la odihnă, la învăţă marile prefaceri petrecute în aceşti ani
prezent" trucţii ale socialismului: Canalul Du- tură, etc. în ţara noastră. Iată dece este nevoe
Până acum noi ne conducem după năre-Marea Neagră, centrala hidroelec de noua Constituţie a ţării, care să o-
Constituţia votată de Marea Adunare trică „V. I. Lenin" dela Bicaz, „Casa înflorirea economiei naţionale face cu glindească prefacerile acestea, victo
Naţională în Aprilie 1948. Dar din Scânteii”, etc. putinţă ca statul nostru democrat riile dobândite până acum de oamenii
popular să ducă neîncetat o politică de
Aprilie 1948 şi până astăzi au avut loc A început şi se desfăşoară cu tot mai ridicare a nivelului material şi cultural muncii din ţara noastră în lupta pen
în ţara noastră o seamă de mari prefa mult succes transformarea socialistă de trai al oamenilor muncii. tru făurirea socialismului. Proiectul
ceri revoluţionare, datorită luptei po a agriculturii. In agricultură se numără noii Constituţii este tocmai documen
porului muncitor, condus de partidul azi câteva sute de gospodării de stat, Aceste schimbări din viaţa econo tul viu, grăitor, al marilor cuceriri ob
clasei muncitoare, precum şi ajutorului 200 staţiuni de maşini şi tractoare, au mică şi socială a R.P.R. au făcut ca sta
frăţesc şi neprecupeţit dat de Uniunea luat fiinţă 1.408 gospodării colective. tul nostru democrat-popula.r să capete ţinute de poporul nostru. EI înfăţişează
Sovietică. In aceşti ani a fost creat şi s’a des- noi funcţiuni. Statul s’a întărit şi se în trăsăturile caracteristice ale actualei
La 11 Iunie 1948 a avut loc naţiona voltat comerţul socialist de stat şi tăreşte pe măsură ce se construeşte so- etape de construire a socialismului în
lizarea principalelor întreprinderi in cooperatist. calismul. Republica Populară Română,
