Page 39 - Albina_1952_07
P. 39
6 ALBI NA
învăţăm din bogata experienţă a agriculturii sovietice
Prilej de noi învăţăminte V izita unui grup din delegaţia sovietica
in regiunea Constanţa
Un grup din delegaţia de colhoznici, pătrat de teren să se cultive cam 10
muncitori şi tehnicieni din sovhozuri şi bucăţi sfeclă. In ziua de 18 Iulie a.c., un grup al ca să nu se piardă nici o picătură din
S.M.T.-uri, specialişti şi oameni de Trecând la lotul cultivat cu porumb, delegaţiei sovietice de colhoznici, mun apa rezultată din topirea zăpezilor şi
ştiinţă din domeniul agriculturii din tovarăşul Gordienko A. E., directorul citori şi tehnicieni din S.M.T. şi sov din ploi.
U.R.S.S., reprezentanţi ai celei mai sovhozului de cercetări ştiinţifice Nr. hozuri, specialişti şi oameni de ştiinţă Primăvara, pământul trebue grăpat
înaintate agriculturi din lume, a vizi 2 din regiunea Rostov, a spus : „Aces din domeniul agriculturii din U.R.S.S., îndată ce prinde scoarţă, iar însămân
tat în regiunea Mureş gospodării de tui porumb este necesar să i se dea condus de tovarăşul Kuzmici Kliucini- ţatul să fie făcut cât mai de timpuriu.
stat, S.M.T.-uri şi gospodării colective. ploaie uscată. Ploaia uscată nu este kov, a vizitat gospodăria agricolă co Asigurarea desimii plantelor are
Printre acestea au fost vizitate gos altoeva decât sapa cu care se astupă lectivă „Desrobirea" din comuna Târ- deasemeni o importanţă deosebită. Ast
podăria agricolă colectivă „9 Mai" din crăpăturile mari de pământ. In timp guşor, raionul Medgidia. fel, dacă la un hectar sunt 40.000 fire
satul Căpuşul de Câmpie, raionul Lu de secetă, când pământul crapă, col Reprezentanţii agriculturii sovietice de porumb şi fiecare fir va rodi numai
duş, precum şi gospodăria agricolă co hoznicii obişnuesc să astupe crăpătu — agricultura cea mai înaintată din un singur ştiulete, cu o greutate de
lectivă „6 Martie" din comuna Gre- rile de pământ. Prin crăpături — a lume— au vizitat culturile de porumb, 200 gr., se asigură o producţie de 8.000
benişul de Câmpie, raionul Tg Mu spus tovarăşul Gordienko — se eva sfeclă, bumbac, coreandru, linte, etc. kg. porumb la hectar.
reş. porează tone întregi de apă. Aceasta A urmat apoi o consfătuire în cadrul A luat apoi cuvântul tovarăşul Aniu-
Cu acest prilej, S. E. Chihladze. pre trebue oprită şi se poate opri tocmai căreia oaspeţii sovietici au dat preţioa kom Mihail Efimovici, director da
şedintele oolhozului „Beria“, din re prin astuparea crăpăturilor, prin pra- se sfaturi şi îndrumări practice. S.M.T. din ţinutul Krasnodar, care a
giunea Cutais, din R.S.S. Georg'ană, şile repetate. Sfaturi asemănătoare au Tovarăşul Ivan Terentievici Ser- vorbit despre legătura strânsă ce tre
a întâlnit în satul Căpuşul de Câmpie primit colectiviştii din cele două gos ghienko, Erou al Muncii Socialiste, bue să existe între S.M.T. şi gospo
pe colectivista Maria Torok. Anul tre podării agricole colective vizitate de agronom şef al unei secţii agricole dăria colectivă, între brigada de trac
cut, timp de aproape 4 săptămâni, delegaţia sovietică şi în ce priveşte raionale din regiunea Odesa, a vorbit toare şi brigada de câmp din gospo
Maria Torok a vizitat împreună cu o culturile de grâu, orz, etc. colectiviştilor despre metodele agroteh dărie. Această legătură va da posibili
delegaţie de colectivişti numeroase col Preţioase sfaturi au primit colecti nice ce trebue folosite pentru a obţine tate colectiviştilor să-şi îndeplinească
hozuri printre care şi colhozul „Beria”, viştii din partea lui S. P. Celuşkin, recolte bogate în condiţiile de climă şi la timp muncile de recoltare şi în spe^
care a vorbit despre veniturile mari ob de sol ale Dobrogei. cial desmiriştitul.
unde l-a cunoscut pe S. E. Chihladze,
ţinute de colhozul „Miciurin" în urma Vorbind despre metoda de lucru a Desmiriştitul să se facă imediat
dela care a învăţat multe metode agro desvoltării sale multilaterale. vestitului stahanovist sovietic Mark după seceriş, pentru a se da posibili
tehnice care acum, datorită îndrumă „La colhozul nostru producţia de Ozernîi, care a obţinut 22.621 kg. po tate pământului să-şi păstreze umidi
rilor ei, se aplică şi în gospodăria co cereale creşte în fiecare an — a spus rumb la hectar, tovarăşul Ivan Teren tatea, atât de folositoare semănături
tievici Serghienko a arătat că pentru lor de toamnă.
lectivă din care face parte. Prin vizita el. Odată cu însămânţatul, colhoznicii
a obţine recolte bogate de porumb, pă Membrii gospodăriei colective „Des
oaspeţilor sovietici, colectiviştii au avut introduc sub brazdă îngrăşăminte gra
mântul trebue arat de cu toamnă la robirea" şi-au luat angajamentul să
prilejul să-şi însuşească şi mai temei nulate care dau mai multă rodnicie o adâncime de 25—27—30 cm. Apoi aplice întocmai sfaturile şi îndrumă
nic învăţămintele agrotehnicei sovie pământului". Deasemeni, vorbitorul a trebue dusă o luptă hotărîtă pentru re rile date de tovarăşii din delegaţia so
tice. arătat că în colhozul „Miciurin" oa ţinerea zăpezii în timpul iernii, pentru vietică.
Vizitând lanurile de porumb ale gos menii din brigăzile de câmp s’au spe
podăriei colective din comuna Grebe- cializat în anumite ramuri, lucrând
nişul de Câmpie, oaspeţii au dovedit 8—10 ani în acelaş loc.
cât de necesară este însămânţarea po Răspunzând numeroaselor întrebări
rumbului în şiruri drepte, pentruca pră puse de colectivişti, Lidia Petrovna
şită să se poată executa cu maşinile, Arhipov a vorbit despre desvoltarea
nu numai cu braţele, aşa cum se face sectorului zootehnic, V. S. Mihailov a
pe tarlalele însămânţate la întâmplare. arătat importanţa iarovizării şi a în
La gospodăria agricolă colectivă din grăşămintelor chimice pentru mărirea
satul Căpuşul de Câmpie, membrii de productivităţii pământului, iar A. E.
legaţiei au explicat deasemeni felul Gordienko a vorbit despre selecţiona
cum se poate obţine o producţie mă rea seminţelor şi îngrijirea culturilor,
rită de sfeclă de zahăr. Cu această insistând în mod deosebit ca lucrările
ocazie, colectiviştii au aflat că distanţa de întreţinere a culturilor să fie exe
între firele de sfeclă de zahăr nu tre- cutate cu stricteţe.
bue să fie mai mare sau mai mică de La plecare, ca semn al prieteniei
15—16 cm., iar distanţa între rânduri strânse dintre colectivişti şi colhoznicii
de 45 cm. Acolo unde culturile de sovietici, membrii celor două gospo
sfeclă de zahăr sunt prea rare, locul dării colective au înmânat delegaţiei Membrii delegaţiei sovietice discută despre cultivarea sfeclei de
trebue reînsămânţat cu sămânţă iaro- sovietice frumoase daruri şi obiecte de zahăr cu colectiviştii din gospodăria agricolă colectivă „Flamura Roşie“
vizată, în aşa fel, ca pe fiecare metru artă lucrate în gospodăriile lor. din comuna Şoldanu, regiunea Bucureşti.
Asigurările de stat, Pentru intensificarea
un sprijin de preţ dat poporului muncitor valorificărilor
Aprovizionarea oraşelor şl centrelor muncitoreşti cu
Prin grija partidului şl guvernului au luat fiinţă Fondul comun este Isvorît din suma de bani pe legume şi zarzavaturi este o sarcină de căpetenie a
asigurările de stat (prescurtat A.D.A.S.). care o dă fiecare ţăran sub formă de primă de asi cooperativelor. Multe din cooperative şi-au îndeplinit
Ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc a gurare — atât pentru a se ajuta pe sine, cât şl spre cu cinste această sarcină importantă. De pildă, coope 'y~- ■
devenit în ţara noastră o problemă de stat. Deaceea, a ajuta pe tovarăşul său de muncă. Această unire în rativele din raionul Răcari aveau de livrat pe baze de
asigurarea hranei poporului muncitor şl a aprovizio vederea ajutorării reciproce este încă o dovadă de contracte, între 1—15 Iulie a. c., către cooperativa
nării industriei cu materii prime, este o sarcină hotărîre a ţărănimii noastre muncitoare de a se ri „Secera şi ciocanul’' din Capitală, 32.000 kg. cartofi,
de seamă a regimului nostru de democraţie populară. dica la un nivel de trai din ce în ce mai bun. iar către cooperativa „Gloria” tot din Capitală, 30.000
Iată dece trebue să fie asigurată păstrarea în bune Asigurarea de stat astăzi este obligatorie, deoa kg. cartofi. Ele au valorificat mult mai mult decât can
condiţiunl a bunurilor gospodăriei noastre, să le rece mai există încă oameni care nu vor să înţeleagă titatea contractată. Către cooperativa „Secera şi cio
ferim de orice pierderi şi în caz de se abate vreo ce folos mare aduce grija colectivă pentru bunuri, canul” de pildă, s’au livrat peste 180.000 kg. cartofi,
nenorocire, să avem garanţia refacerii gospodăriei cu atât mai mult cu cât mai apleacă din când în iar către cooperativa „Gloria" aproape 120.000 kg. car
cât mai grabnic. când urechea la svonurile pline de venin ale chia tofi.
Este ştiut că în trecutele vremuri, când în ţara burului. In unele raioane însă cooperativele nu-şi respectă
noastră domnea bunul plac al boierilor, chiaburi Fondul comun de asigurare este o proprietate sarcinile în achiziţionarea produselor agricole. Aceasta
lor şi fabricanţilor, ţăranul muncitor era la chere obştească, o formă a proprietăţii socialiste — dea se datoreşte faptului că membrii din conducerile coo
mul tuturor acelor care nu ştiau decât să-i stoarcă ceea este în interesul fiecărui ţăran muncitor să-l perativelor nu urmăresc îndeaproape executarea con
vlaga. Muncea omul toată vara pe ogor şi când se făurească cât mai grabnic. înscrierea pentru prima tractelor încheiate cu producătorii de legume şi zarza
abatea vreo grindină sau se rupeau zăgazurile ape de asigurare să fie un exemplu de cinste şi devota vaturi. Bunăoară, cooperativele din raionul Mihăiteşti,
lor, întreaga recoltă se pierdea, iar el ajungea mu aveau de livrat intre I—15 Iulie a. c. către cooperativa
ritor de foame. ment cetăţenesc. „Gloria", 23.000 kg. roşii, 29.000 kg. varză, 40.000 kg.
Ii murea omului boul pe brazdă, trebuia să-şi ză- Bunurile asigurate trebue păstrate cu grijă. Nu ceapă verde, etc. Dar ele nu au livrat nici jumătate din
Iogească munca pe ani de zile, muncind din greu este îngăduit nimănui să-şi lase ogoarele în para cantităţile contractate. La fel nu şi-au respectat sarci
ogoare străine, pentru a-şi putea cumpăra altă vită. gină şi vitele nehrănite, gândind că-i asigurat. Acei nile nici cooperativele din raionul Snagov, penlrucă în
Dacă focul îi mistuia gospodăria, stătea neputincios care se vor dovedi că săvârşesc astfel de fapte, fie conducerea cooperativelor se sirecuraseră numeroşi
în faţa acestei nenorociri şi greu putea să-şi ridice din lipsă de vigilenţă, fie din nepăsare, vor fi pe chiaburi.
o altă căsuţă. depsiţi. Prin nepăsarea lor, ei slujesc duşmanului Conducerile cooperativelor trebue să se intereseze
In statul nostru democrat-popular cel căzuţi în care vrea cu orice chip să pună stavilă bunei noas îndeaproape dacă ţăranii muncitori care au contractat
nevoie nu mal sunt lăsaţi pradă jafului chiaburesc. tre stări. produse agricole se străduesc să-şi îndeplinească sar
Statui de democraţie populară vine şi-i ajută, prin Fiecare ţăran muncitor să vadă în asigurările de cinile luate. Trebue ştiut de toţi ţăranii muncitori că
înfiinţarea unui organ care să asigure în mod obli stat grija pe care partidul şi guvernul o are faţă de rolul cooperaţiei de consum este acela de a imbtna in
gator pe fiecare ţăran muncitor împotriva urgiilor întreg poporul muncitor dela oraşe şi sate. Plătind teresele lor particulare cu interesele generale
naturii. Asigurarea se bazează pe crearea unui fond la timp ratele de asigurare şi îndemnând şi pe alţii ale clasei muncitoare. Aceasta se face prin intensifica
comun rezultat din primele de asigurare pe care le rea valorificărilor de produse agricole prin cooperative,
plăteşte fiecare asigurat, din care fond va fi des să plătească, ne facem o datorie pe care trebue s'o prin respectarea angajamentelor luate prin contractele
păgubit atunci când îl va lovi o nenorocire provo îndeplinim, ajutând ia creşterea bunei stări a noas încheiate.
cată de natură. tre, la Întărirea patrie), la construirea socialismului. GEORGE LUPU
