Page 35 - Albina_1959_12
P. 35
*9yr***'"
tintiOure M IP tlIlU M
I-am regăsit pe foţi după un interesată îndeaproape în tre i-a dat de furcă Argeşul. Pe
an de zile, neschimbaţi 1« in. burile acestea obşteşti. E ace porţiunea dinspre grădină rîul
f&ţişare, de parcă nici nu i-ar iaşi oare, cu 9 ani în urmă, şi-a împuţinat subit apa. Şi do-
fi atins aripa timpului. Era şi anume la cîteva zile după vedindu-se deasupra silnliciilor
tot ca acum, anul la cumpăna înscrierea în gospodărie, s-a naturii (am mai arătat cîndva
lui, cîrad oamenii privesc deo furişat în cîteva rânduri în cit e de istet) şi-a strîns în
potrivă înapoi, să vadă ce au grajdul colectivei (.pînă oînd a mare grabă oamenii din briga
făcut, şi de aici, luindu-şi par dibuit-o bărbatul) şi a piîns dă şi au săpat un canal de vreo
că puteri, se avântă cu toată de gîtul căluţului pe care-1 a- 250 m. furînd rîului apa din alt
fiinţa înainte. duseseră. Ea îl ţesălase, ea îi loc. Astfel se face că planul
Era cu un au în urmă deci, tundea coama şi ea îi pusese producţiei de ceaipă (cea mai pe
tot în zilele unui sfîrşit de numele Ion. Şi-acum să-l dea riclitată în acel timp) a fost în
decembrie (şi ca o potriveală pe mina altuia ? Mina aceasta trecut. In loc de 50 de va
tot aşa de blînd ca aceasta) şi însă s-a dovedit grijulie şi goane au dat 75. Unii ar fi
prin uşa magaziilor colectivei pricepută şi calul s-a făcut de spus : ,,a fost secetă şi n-am Bătruuţe fericită şi fără de griji. In fotografie: llie Dumurache şi
din Valea Roşie se revărsau în toată frumuseţea. De i s-ar scos producţia". Costache spu nevasta lai Elena închină pentru bucuriile de azi.
pologurile întinse peste căru cere acum bunul cel mai de ne : „a fost secetă şt am de
ţe, ca dintr-un corn al abun preţ, l-ar încredinţa pe loc co păşit pianul". Fiindcă seceta
denţei, tonele de cereale. Am lectivei dacă n-a şi făcut-o, i-a obligat la luptă şi luptînd
au descoperit că-s mai puter
cunoscut atunci un om, pe Ni- fiind de mult cu toată inima nici ca natura. Scrisoore din g.q.&,
colae Chircă, abia înscris în aici. In 1959 s-a aplicat la gră
colectivă de oîterva zile, care ★ mentare. Apoi s-a extins. Azi Să dezvoltăm neîncetat
dină sistemul retribuţiei supli
cântărea şi încărca căruţele La lanjcu Nedu acasă se scoa
vîcf, uitîndu-se apoi cu , jind te pîinea din ţest. (Nu ştiu lucrează aşa peste 300 de co fondul de bază
lectivişti. Frecare
din ei
se
după ele cum se duc spre ogră dacă găseşti pîine mai bună simte răspunzător de ce face,
zile colectiviştilor. N-a avut, pe tot malul Dunării). Soacră- iar lucrul e de calitate. E bine
oînd a intrat decît 1,25 ha de sa, Păuna, scoate altele reci aşadar, şi pentru colectivă şi Ne-am putut da seama în a 12 juntei, a 380 de of şi a 160
decursul existenţei gospodăriei
pământ şj se gÎJidea cu ciudă de sub o laviţă. La Iancu Nedu pentru ei- Pe lotul experimen noastre ce înseamnă creşterea de porci. Sectorul zootehnic a
tal de sfeclă (3 ha irigate) s-au
adus ca urmare
anui acesta
de ce-o mai fi aşteptat. Putea se învecheşte pîinea. Griul din fondului de bază, după cum am gospodăriei, pînă la 1 noiert».
ăst an nu l-a ri obţinut 81,000 kg la hectar, iar înţeles ce se îniîmplă atunci brie, un venit de 392.815 leL
dicat. Se repetă de pe cel de porumb (tot 3 ha) cînd nu te îngrijeşti cum se cu Puneţi-i lingă ce; 84.000 lei
vechea poveste : 13.000 kg boabe. vine de treaba asta. In primii realizaţi tn tot anul trecut şt
n-are unde să-l In 1960 experienţa de pe lo patru ani de viaţă a| gospodă veţi vedea singuri creşterea*
mai pună. A adus riei fondul de bază a crescut La creşterea rapidă a fondului
nuimai un rest de tul de sfeclă se va extinde pe destul de încet. El era la înfi de bază a contribuit şi faptul
1.600 kg. grîu şi 40 de hectare, iar la porumb inţare de 27.420 lei. După un că în acest an, datorită rezul
2.000 kg. porumb. an 35.812, iar în anul următor tatelor obţinute de gospodărie
pe 30 hectare. Anul ăsta au în-
Iar pîinea cea rece silozat cu 400 tone mai mult 36.849. Mult timp a dăinuit la oa şi creşterii bunăstării co*
în mina bătrînei unii membri ai gospodăriei ide- lectiviştilor, întreaga comună a
mi se pare dovadă porumb verde ca anul trecut, ia, şi consiliul de conducere fost colectivizată. Zeci de famU
mută şi, totuşi, dea iar ca o urmare firească pro nu a combătut-o din păcate, Iii s-au înscris în colectivă, a-
mai grăitoare a ducţia de lapte pe cap de vacă
satului şi abunden. că, repartizînd sume din veni ducînd cu ele pămîntul, atela*
tul global la fondul de bază,
jele şi forţa de muncă.
ţei care s-au in e cu 600 litri mai mare. cîştigul lor va fi mai mic.
stalat pentru tot A mai trecut un an şi agro -Nici că se poate ceva mai gre Din venitul dobîndit tn acest
deauna în casa as tehnica înaintată a cucerit la an am hotărît să trecem la
ta de foşti arqaţi. şit şi mai dăunător. Ei s-au pu fondul de bază 20 la sută. A-
Bătrîna Păuna, de colecţii va din Valea Roşie, noi tut convinge că rămînerea pe cesta e un pas mare, gîndin-x
78 de ani, este poziţii. Colectiviştii o promo loc a fondului de bază frînea- du ne la ceea ce a fost înainte.
ză însăşi dezvoltarea gospodă
pensionară la co vează din cea mai adîncă con riei, iar efectele acestui lucru Am şi început construirea din
lectivă. A primit vingere. se văd în cele din urmă în ni sumele alocate a unui grajd
şi ea partea ei, ce pentru 60 de capete de vite, a
reale peste 500 kg. •k velul cîştigului fiecărui membru unui saivan pentru 1.000 de oi,
şi 300 lei în bani. S-au împărţit în acest an co al colectivei. In primii ani, a unei magazii de cereale, a
Dacă stai să ju lectiviştilor din Valea Roşie, cînd creşterea fondului de bază trei coteţe. Şi cînd te gîndeşti
deci n-ar avea ne a fost nesatisfăcătoare, valoa că nu mai departe decît la înce
voie, că are gi- 681.000 kg. cereale, (nu intră rea zilei-muncă n-a trecut de putul anului unii mai şovăiau.
ner-su, Nedu, să aici Şi banii). Gheorghe Chiţu 20 de lei. Ferma de animale Parcă-l aud pe Dumitru Chiriţă
hrănească încă a avut un venit de 29.815 lei, âp 1956 număra 120 de oi, două şi pe Enache Todiraşcu cum
cinci guri. Dar a una peste alta, iar Iancu Nedu, scroafe şi patru purcei. Trebuie spuneau : ,,S-o lăsăm mai do
un principiu sacru să recunoaştem cinstit că nu aşa mol. Zece procente sînt de a-
pentru nîndiuiala 26.000 lei (camera din faţă din se merge spre bunăstare. In- juns pentru fondul de bază. Să
gospodăriei, să se casa lui cea nouă, arată ca un cepînd cu 1957, conducerea dăm mai mult la oameni".
miCiteşte tu fata maichii, că pe muie nu mă cinstească truda de maqazin de confecţii). gospodăriei s-a preocupat serios Le am spus: „O astfel de so
prea ajută ochii!' In fotografie: Toader o viaţă a omului Printre cei cu venituri mari de această problemă, fondul da coteală e lipsită de orice fel de
bază ajungînd,
ca urmare a
Păuna, pensionară in gospodăria agricolă şi bătrâneţea lui. îl poţi întâlni însă pe Tănase preocupării generale a colecti prevedere. In gospodăria voas
stră proprie la fel procedaţi ?
Nedu e unul din
oolectioă „11 Iunie" din comuna Valea Roşie, recordmanii gospo Voicu şi pe Nicolae Calea, care viştilor, la aproape jumătate de Irosiţi dintr-odată tot cîştigul ?
•nul Olteniţa şi nepoata sa Vasilica. dăriei : anul şi mia au făcut pasul cel mare abia milion. S-a intensificat ritmul Nu mai luaţi pe lingă casăcîta
de zile-muncă. Lu cu un an în urmă. Azi sânt săr construcţiilor şi s-a trecut la o vită, nu mai ridicaţi cîte un
să fie şi el în rîndul oamenilor crează in echipa de vie. Anui dezvoltarea fermei zootehnice. coşar ?« Care e părerea lu? Chîw
ăştia fericiţi care-şi poartă ăsta a scos 18.000 kg struguri la bătoriţi printre fruntaşii colec Venitul gospodăriei a fost mai riţă şi a lui Todiraşcu acunv
acum belşugul spre case. As hectar ; venit total 54.000 lei. tivei şi-j mai mult ca sigur că mare. iar ziua-muncă a ajuns nu-i greu de ghicit. Primul va
tăzi, exact după un an, este aşa In anul care vine, intră pe rod la aşa ceva ntici nu s-au gân la 30 de lei. In acest an fon număra în curînd 850 zile-
ca ei. In zilele acestui sfîrşit încă 8 hectare. Se va tripla ve dit pe atunci. dul de bază a ajuns la 1.341.809 muncă cu familia, ceea ce so
de decembrie cântarul a marcat nitul. Vor pune via pe spalSeri. lei, aproape dublu decît anul cotit la 40 lei ziua-muncă va
pentru Nicolae Chircă peste „Poţi să te plimbi prin ea ca In decembrie, in acest an, trecut, iar venitul la 1.147.000 însemna un venit global pe
2000 kg cereale, 6000 kg fura printr-o grădină". Nedu descrie după împărţirea veniturilor au lei, gospodăria devenind cu *- anul în curs de peste 34.000
je, iar casierul i-a numărat în viitorul cu căldură. Parcă ar adus cereri noi Dumitru Ro ceasta milionari. lei, iar al doilea aproape 1.000
palmă mai bine de 2000 de lei. vorbi de cel al VasiMcăi. co tarii, Iorgu Cernea şi alţi 30. Încă de la începutul anului, zile-muncă, adică un venit de
★ dana dintr-a 6-a, care abia se Un an de zile din viaţa ce la discutarea planului de pro* 40.000 Iei. Investiţiile din fondul
Ne-a primit sub aceeaşi pala- înaltă. ducţie. consiliul de conducere a de bază au mărit venitul gos-*
tră din casa lui bătrinească, ★ lorlalţi, un singur an, le-a des hotărît să dezvolte maţ departe podăriei şi fireşte şi pe cei al
llie Dumitrache, membru in co In 1959, veselului Vasile Cos chis fereastra spre viitor. sectorul zootehnic prin cumpă colectiviştilor.
rarea a încă 34 vaci de lapte,
lectivă din primul asi şi tot In ceea ce priveşte clădirile
odată în consiliul de conducere, tache, brigadierul legumicol. V. TOSO am căutat ca ele să coste cit
(răspunde de îndeplinirea pla mai puţin, folosind resurse lox
nului). Pe ferestruică se văd a- cale. Grajdul pentru vite, de
fară bile de lemn şi scânduri şi pildă, făcut din baloturi de
paie presate, s a dovedit a fi
mai încolo, pusă în stivă, ţigla. rezistent şi călduros şi pe dea
Bătrânul capul unei familii nu supra ieftin. El a costat 17.200
meroase de fiâ, nurori şi ne lei în loc de 120.000, cum s-ar
fi întâmplat dacă ar fi fost
poţi, vrea să-şi facă în 1960 făcut din cărămidă. In curînd’
casă nouă. Nu-i numai dorinţa vom ridica un nou astfel de
lui ci şi a nevestei, Leana. îi grajd pentru 60 de capete vite.
auzi făcîiKhi-şi proiecte tine Multe gospodării colective din
reşti şi nu-ţi vine să crezi. ,,E regiune ne-au urmat exemplul.
In sdctorul de cîmp am extins,
bătrîn cel care se gîncleşte la faţă de anul 1958, cultura po
bătrînete' — filozofează llie Du rumbului cu încă 350 hectare,
mitrache. — ,,Ori colectivistul, a florii soarelui cu 120, iar a
n-are motive pentru aşa ceva*. sfeclei de zahăr cu 28 hectare.
Au făcut, trei braţe, 750 zile- Ele ne-au adus venituri însem
muncă. Tradus în produse în nate.
seamnă cam jumătate de vagon. întărirea economică a gosptv*
Ca membru în conducere enu
dăriei, ca urmare a dezvoltării
mera ce vor face în 1960 — un neîncetate a fondului de bază,
grajd (vor cumpăra încă 50 de asigură un trai tot mai îmbeU
vaci de lapte), o îngrăşătorie
şugat colectiviştilor.
pentru 400 de porci, vor să ia
un televizor, iar pentru copiii GHEORGHE. CROITORU
mici ai colectiviştilor să facă o preşedintele gospodăriei agri
creşă. Bătrîna încuviinţează cu cole colective „Partizanul roşu"
minte din cap, dovedindu-sa In oasa lui Iancu Nedu şe pregătesc straiele pentru revelion din comuna Independenţa, re
giunea Galaţi
