Page 39 - Albina_1959_12

Creste neîncetat prestigiul internaţional

AL PATRIEI NOASTRE

Un vapor rominesc des­ tre Rominia se află în situa­ tate economiceşte din /nuca
carcă ciment în Indonezia. ţia de a putea exporta maşini şi Asia. care s-au scuturat de
Specialişti romini ajută la şi utilaje. Dacă in anul 1948 jugul colonial.
prospectarea şi construirea de exportul acestora reprezenta înainte vreme, arta ?> cul­
instalaţii petrolifere în India. numai 0,8 la sută din totalul tura poporului nostru erau a-
Tractoare romîneştj ară ogoare exportului ţării noastre, în a- proape necunoscute peste ho­
chineze şi arabe. Oameni de nul 1959 exportul de maşini şi tare. In anii luminoşi ai regi­
ştiinţă romînj participă la con. utilaje însumează 15 la sută mului nostru s-au produs schim­
ferinte ştiinţifice internaţio­ din totalul exportului nostru. bări substanţiale Aşa. de pil­
nale şi la cercetările nucleare Exportăm maşini şi utilaje în dă, dacă în anul 1949 între­
de la Dubna.. ţările socialiste frăţeşti, pre­ ţineam schimburi culturale nu­
Dacă in ultimii ani ne-am cum şi în multe ţări capitaliste mai cu 9 ţări, astăzi avem le-
obişnuit cu asemenea veşti, nu ca Austria. Argentina, Grecia, qături culturale cu 70 de ţări.
trebuie să uităm că în tre­ Franţa, India, Turcia, Italia. Schimburile de ansambluri ar­
cut ţara noastră era cu totul Finlanda etc. Tractoare ro- tistice, de materiale documen­
necunoscută. In domeniul eco­ mîneşti pot fi întîlnite pe o- tare, lucrări ştiinţifice lite­
nomic se ştia cîte ceva numai goarele Chinei, Republicii ratură şj artă au contribuit la
în ce priveşte griul şi petrolul, Arabe Unite, utilajul petrolifer lărgirea legăturilor noastre cu
jefuite de imperialişti. Romî- fabricat în R.P.R. ajută la dez­ aceste ţări.
nia burqhezo-moşierească avea voltarea industriei petrolifere Oamenii noştri de ştiinţă sint
o industrie atît de slabă, încît a Indiei, Indoneziei şi altor cunoscuţi peste hotare prin
nu satisfăcea nici pe departe ţări. realizările lor de seamă. Am
nevoile interne. In ţara noas­ Firma vieneză „Wiener Brue- avut reprezentanţi la congre­
tră bogată în petrol, nu kenhau und Eisenkonstruktion sul de matematică de la Am­
se fabrica utilaj petrolifer, nu A.G." într-o scrisoare adresată sterdam. la diferite, conqrese
se fabricau maşini-uneite. Din întreprinderii noastre de co­ medicale, la congresul de fi­
cauza aceasta Romîma era tri­ merţ exterior „Industrial-Ex- lologie romanică. Lucrările oa­
butară străinătăţii, nevoită să port“, îşi arată deplina satis­ menilor noştri de ştiinţă au
importe de peste graniţă ma­ facţie pentru strungurile ro- fost traduse în mai multe ţări.
joritatea maşinilor şi utilajelor. mîneşti achiziţionate, al căror O recunoaştere a succeselor
Graiul cifrelor ne arată că randament este foarte bun La ştiinţei romîneştj o constituie
înainte de război ţara noastră rîndul ei. firma „Suministros şi faptul că un mare număr de
importa aproximativ 95 la sută Industriales Meyer“ din Grecia oameni de ştiinţă romintj au
din maşinile.unelte de care laudă tractorul romînesc pen­ fost aleşi în conducerea unor
avea nevoie. tru construcţia sa trainică, fi­ organizaţii internaţionale. A-
Starea de înapoiere a putut nisarea şi linia sa modernă. cademicieni romîni, printre
fi lichidată în anii luminoşi de In cadrul colaborării ţării care C. I. Parhon, Traian Să-
democraţie populară, cînd po­ noastre cu celelalte ţări socia­ vulescu, St. S. Nicolau, I-îoria
porul nostru, sub înţeleaptă liste s-a dezvoltat nespus de Hulubei au fost aleşi membri
conducere a partidului a înce­ mult industria noastră chimică, ai unor academii de ştiinţă din
put construirea unei vieţi libere printre care şi o ramură puţin străinătate.
Si fericite. Alungind la 30 De­ cunoscută în trecut — indus­ Recent, ziarele ne-au adus tistice care au vizitat nume­ Elveţia etc. In această privinţă
cembrie 1947 monarhia, po­ tria de medicamente, care nu roase ţări unde au făcut cunos­ o mare însemnătate a avut-o
porul muncitor a devenit stă- numai că satisface nevoile veşti cu privire la interesul cu cute cîntecele şi dansurile şi intrarea ţării noastre în
pin pe propria luii soartă, iar noastre interne, dar produsele care au fost urmărite în Italia noastre naţionale. In cadrul U.N.E.S.C.O. — în anul 1956.
prin istoricul act al naţionali­ ei au ajuns bine cunoscute şi şi Franţa expunerile prof. dr. expoziţiilor deschise în multe In această organizaţie, ca şi
zării din 11 iunie 1940 a luat apreciate şi peste hotare. Pro­ Ana Aslan cu privire la suc­ ţări, pictura, sculptura, grafica în celelalte aproape 150 de
internaţionale cu
pentru totdeauna în stăpînire dusele chimice romîneşti se cesele obţinute de Institutul romînească au stîrnit un deo­ organizaţii ştiinţjfic şi cultural
caracter
exportă azi în peste 30 de ţări. nostru de geriatrie în combate­ sebit interes.
principalele mijloace de pro­ Un deosebit succes îl are peste din care face parte, ţara noas­
ducţie, Întreprinderii bancare şi hotare cimentul romînesc, al rea consecinţelor bătrîneţii. Sportivii noştri, datorită mi­ tră şi-a spus cuvîntul în apă­
rarea păcii şi a prieteniei intre
industriale, bogăţiile solului şi cărui export a fost în 1958 de La fel ca şi ştiinţa, arta şi nunatelor condiţii create de popoare.
subsolului, trecînd la dezvolta­ 2,2 ori mai mare faţă de anul literatura ţării noastre au ajuns regimul nostru pentru ca spor­
de
tul să devină intr-adevăr
O dată cu successele noastre
cioneiderat
1950 Şi care o»te
rea unei industrii noi. socia­ peste hotare ca unul din cele să fie cunoscute şi apreciate masă. au cucerit la dife­ economice şi culturale, R. P.
liste. Prin înfăptuirea politicii mai bune din lume. De aseme­ Sa multe ţări. In această pri­ rite concursuri internaţionale Romînă a devenit cunoscută
partidului nostru de industriali nea, a crescut însemnătatea ex­ vinţă trebuie să amintim suc­ şi mondiale locuri fruntaşe in pe arena internaţiona11 şi prin
zare socialistă a ţării, s-a dez­ portului de produse al indus­ cesul teatrului naţional „I. L. clasamente. Ne mîndrim as­ activitatea reprezentanţilor
voltat cu precădere industria triei miniere Caragiale* la Festivalul inter­ tăzi cu Iolanda Balaş. cam­ noştri la O.N.U., unde, expri-
mînd năzuinţele poporului nos­
grea şi în primul rînd construc­ Sub înţeleaptă conducere a naţional de artă dramatică de pioană a lumii la săritura în tru, apără cu consecvenţă
ţia de maşini. Au fost construi, partidului şi cu ajutorul fră­ la Paris, la Festivalul Goldoni înălţime, cu handbalistele cauza păcii. La ultima sesiune
te şi reconstruite un mare nu­ ţesc al marii Uniunii Sovietice de la Veneţia, şi în turneul în­ noastre, campioane mondiale şi — a 14-a — a Adunării Gene­
măr de întreprinderi. Datorită şi a celorlalte ţări socialiste treprins în Uniunea Sovietică. cu atîţia alţi sportivi campioni rale O.N.U.. reprezentanţii Re­
acestor măsuri producţia a surori, ţara noastră şi-a Piesele marelui nostru Cara­ europeni şi olimpici. publicii Populare Romîne au
adus o contribuţie însemnată
crescut în 1958 de şapte ori şi făurit o industrie puternică, giale şi poeziile lui Eminescu La strîngerea legăturilor la discutarea principalelor pro­
jumătate faţă de 1938. în plină dezvoltare, putîud precum şi creaţiile valoroase culturale dintre tara noastră bleme şi în primul rînd la
Ca urmare a succeselor tine­ să-şi satisfacă nu numai ne­ ale unor scriitori contemporani, şi celelalte ţări au avut un discutarea problemei dezar­
rei noastre industrii, nu numai voile interne, dar să fie pre­ au ajuns să fie cunoscute în rol important şi cele 24 aso­ mării, sprijinind cu tărie pro­
punerile Uniunii Sovietice, pre­
că ea acoperă în bună parte zentă şi în comerţul interna­ multe ţări. De asemenea, ciaţii şi comitete de prietenie zentate de tovarăşul N. S.
nevoile interne, dar pentru ţional, contribuind totodată la la cunoaşterea ţării noastre au cu R.P. Romînă — din U.R.S.S., Hruşciov în Adunarea Gene­
prima oară în istoria ţării noas­ ajutorarea ţărilor slab dezvol­ contribuit şi ansamblurile ar­ Anglia, Grecia, Chile. Canada, rală a O.N.U., cu privire la
înfăptuirea dezarmării generale
şi totale, propuneri care au
stat la baza rezoluţiei adap­
in ultima vreme, tot mai mulţi unui ţăran pe o parcelă, chiar tate în unanimitate de către
oaspeţi ne-au vizitat ţara. Cei dacă este a sa, nu poate ajunge Adunarea Generală a O.N.U.
care vin cu gînd curat, indife­ la ceea ce se ajunge prin colec­
rent de convingerile lor politice, DE OAţPETI tivizarea muncii şi a mijloacelor Ţara noastră nu numai că a
pleacă de aici cu amintiri de ne­ de producţie. Cînd am văzut, în sprijinit propunerile construc­
uitat. Nu puţini sînt aceia care, HR\I \ 1 timpul călătoriei mele la Con­ tive ale altor ţări, dar a între­
înainte de a-şi lua rămas bun stanţa, imensele cîmpuri de cul­ prins şi acţiuni proprii. In
de la tradiţionala ospitalitate tură. cu grîu, orz, floarea soare­ cadrul Comitetului Economic
romînească, îşi aştern pe hîrtie tice normale între Romînia şl gospodăria agricolă colectivă lui sau porumb, am putut să nr. 2 al O.N.U., reprezentantul
gînd urile şi părerile lor despre Japonia". „Horia, Cloşca şi Crişan" din apreciez însemnătatea extrem R. P. Romîne a prezentat pro­
viaţa şi munca oamenilor muncii NGUYEN THI-LUU, vicepre­ regiunea Stalin şi în întreaga de mare pe care o are organiza­ iectul de rezoluţie menit să
din ţara noastră care, sub înţe­ şedinta Comitetului Păcii din regiune rurală pe unde am tre­ rea colectivă pentru introduce­ sprijine dezvoltarea industriei
leaptă conducere a partidului, Vietnamul de Sud: „Pentru cut. rea metodelor agrotehnice mo­ petrolifere a ţărilor slab dez­
construiesc socialismul. In rîn- ♦ cineva care vine, ca mine, din- Unii sceptici afirmau că Ro­ derne, care corespund cu cele voltate. Proiectul care a stîr­
durile care urmează vom reda tr-o ţară unde există atîta sără­ mînia nu poate fabrica tractoa­ din marea fabrică industrială nit un puternic ecou în rindul
cîteva impresii ale unor oaspeţi cie, şomaj, represiuni, impresia re. Răspunsul îl găsim în acti­ faţă de atelierul meşteşugarului ţărilor afro-asiatice şi latino-
de peste hotare care ne-au vizi­ pe care o are vizitînd o ţară so­ vitatea de mecanizare a muncii individual din alte epoci. Din americane, a fost sprijinit şi
tat ţara • cialistă este deosebit de adîncă. agricole. nenorocire, proprietatea privată votat de majoritatea delegaţii­
VLAD1MIR DIAGHILEV, — In special am constatat viaţa asupra mijloacelor de producţie lor care au subliniat însemnă­
scriitor, Leningrad : „Regret un fericită şi demnă a femeilor din In Regiunea Autonomă Ma­ impune în Mexic, ca şi în toate tatea lud. Sprijinind toate ini­
singur lucru, — timpul prea R.P.R. în comparaţie cu starea ghiară am găsit o dovadă «mi- ţările capitaliste, limite care nu ţiativele menite să ducă la
scurt petrecut în însorita dv. de inferioritate în' care trăiesc vingătoare că socialismul care pot fi trecute, contradicţii care realizarea unei destinderi in­
ţară. Cînd spun „însorită", nu femeile în ţara noastră. Dreptu­ se construieşte în Romînia fău nu pot fi înlăturate. Va fi ne­ ternaţionale, tara noastră con­
mă refer numai la soare, ci şi rile egale de care se bucură fe­ reşte o unitate de nezdruncinat cesar, aşa cum sînt sigur că se tribuie activ la dezvoltarea co­
Ia lumina şi căldura zîmbetului meile din R.PR, posibilitatea între poporul romfn şi naţiona­ va întîmpia în viitor, ca orga­ laborării internaţionale, la
oamenilor, ale căror prietenoase lor de a contribui alături de lităţile conlocuitoare. nizarea socialistă 6ă ajungă în rezolvarea pe cale paşnică a
bătăi de inimă le-am simţit pre­ bărbaţi la construcţia ţării, îmi După cum ştie toată lumea, tara mea, pentru a ne putea bu­ problemelor care frămîntă azi
tutindeni pe unde am trecut". umplu inima de bucurie şi de în America, negrii, mexicanii, cura de toate avantajele de care
IKUTARO SHIMIZU, membru speranţă" evreii asiaticii şi indienii suferă romînii se bucură pentru progre­ omenirea.
al Consiliului Mondial al Păcii : de pe urma segregaţiei şi discri­ sul lor şi cucerirea bunăstării Prin toate realizările ei, Re­
„Din zeci de ţări pe unde am HOLLAND ROBERTS, mem­ minărilor în numeroase domenii sociale" publica Populară Romînă se
trecut, fie chiar cîteva zile sau bru al Biroului Consiliului Mon­ şi îndeosebi în şcolile Şi univer­ ADOLPH ESPIARD, membru
cîteva săptămîni, Romînia. fără dial al Păcii ; preşedinte al In­ sităţile ţării noastre. Ei nu se în Consiliul Francez al Păcii: dovedeşte a fi cu adevărat o
nici o îndoială, este aceea pe stitutului Americano-Rus: „Ro­ bucură de egalitate în ce pri­ „Vreau să exprim mulţumirile tară a păcii şi a muncii crea­
care o cunosc mai bine şi pe care mînia de astăzi este un mare veşte posibilităţile de a studia, mele pentru primirea extrem de toare, oglindind năzuinţele
o iubesc mai mult. Dacă s-ar şantier de construcţii. Am con­ care sînt prevăzute de consti­ călduroasă de care m-am bucu­ cele mai fierbinţi ale milioa­
pulea_ aş dori să o vizitez încă statat aceasta oriunde am fost, tuţia noastră". rat în Romînia şi pentru ceea ce
o dată ; dar voind aceasta, ştiu de la Bucureşti la Oraşul Stalin, MESA M. ANDRACA, profe­ am aflat aici. Am avut într-ade- nelor de muncitori şi ţărani
bine că prima mea datorie este de la Tîrgu Mureş la Bicaz. Am sor, preşedintele Institutului văr impresia că m-am aflat în eliberaţi pentru totdeauna de
de a depune toate eforturile văzut ridicîndu-se case noi din de Cercetări agronomice din familie, în marea familie a iubi­ sub jugul exploatării, făuritori
pentru a stabili relaţii diploma­ cărămidă, solide şi frumoase în Mexic: „Munca individuală a torilor păcii". ai viitorului lor luminos.
n T TEP \ 9 Tl^ :n§,u,n']neşt.!LPiat8 •'Scîn,e,,“' Tel' 17 60 ,0 17 60 20. 17.60 40 ABONAMENTE 7,60 lei anual Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Generale
h. m .k. Nr. 17.933/942. Abonamentele se fac Ia oficiile poştale, prin factorii poştali şi diluzorii voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scînteiî „I. V. Stalin"