Page 32 - Albina_1962_05
P. 32
In marea bătălie mutat de alta, născîndu-se, ca în
brogea, acea rodnică mişcare,
noscută sub numele de „Ce am
„Pasul de aici, şi tractoristul, gîndesc la fel, au ace văţat de Ia vecini". Este lesne să
din sesiune, duce leaşi nădejdi şi îi îndeamnă aceleaşi închipuim că în aceste condiţii
direct pe ogoa interese. Se naşte, s-a şi năs va mai putea fi vorba de gospod
re, unde încol cut un alt fel de a gîndi. Se plămă rămase în urmă, de metode înve
ţeşte sămînţa", a deşte acea conştiinţă noua revolu te şi „patriarhale". De pildă, băt
spus tovarăşul ţionară, socialistă. Ţărănimea a în pentru 5.000 kg. porumb la he
Gheorghe Gheor- văţat că nu numai clima, ploaia, sau practica culturilor interca
ghiu-Dej, atră- vîntul şi zăpezile hotărăsc soarta re care aduc însemnate sporuri de ]
gîndu-ne astfel coltelor, ci ştiinţa, mai cu seamă ea. ducţie, a cuprins repede toate <
atenţia asupra sarcinilor ce ne stau Ţărănimea nu va mai trăi de la o re podăriile colective. Este acum
în faţă în marea bătălie pentru bel coltă la alta, ci va avea liniştea să pede pentru toţi colectiviştii ca i
şugul recoltei. între lucrările istori facă planuri, sa privească departe, voltarea avutului obştesc e sine
cei sesiuni extraordinare a Marii A- să urce mereu treptele civilizaţiei bază sigură pentru sporirea ver
dunări Naţionale şi ceea ce se pe care în trecut i-a fost străină şi in rilor, pentru obţinerea unui adi
trece acum pe ogoarele patriei, exis terzisă. rat belşug. Ţinînd seama de ace
ta deci o legătura firească. nouă gîndire a ţăranului şi de <
Dacă ţăranii colectivişti din gos
Se desfăşoară o bătălie mare care diţiile pe care partidul le-a cre<
podării vecine pun umărul laolaltă
ţinteşte departe, o armata uriaşă de pentru a face îndiguiri, păzind ast Ie va pune mereu la îndemîna £
muncitori, ţărani şi intelectuali, a fel pămînturile de năvala apelor, culturii socialiste, se poate pr
împînzit pământurile. daca ei scot de sub stăpînirea bălţi dea de pe acum că vom avea o
Mi se pare acum că altfel trece lor şi a săraturilor sute şi sute de colta bogata.
lumina peste pămînturile noastre, şi hectare, se vădeşte că ei au ajuns să Convoaie de camioane şi de
liniştea nopţilor e alta şi ploile altfel înţeleagă că fiecare palma de pâ- ruţe se vor îndrepta spre casele
cad. Aud un cîntec strabatînd satele mînt înseamnă pîine mai multa, în lectiviştilor, spre gări şi silozuri
şi cătunele. Au izbucnit ierburile şi seamnă bunăstare şi civilizaţie. Pe fi o minunată sărbătoare a reco
codrii s-au îmbrăcat, apele curg vije zi ce trece ştiinţa agriculturii înce a celei dintîi recolte a agricul
lioase şi păsările săgetează văzdu tează de a mai fi doar preocuparea ţării în întregime socialista. Mii
hul încălzit. Se desfăşoară acea în specialiştilor. Colectivistul însuşi ne de oameni îşi vor îndrepta o
trecere de o nobleţe neasemuită cercetează şi cunoaşte legile naturii mai mult un gînd de recunoş
pentru o mai bună şi mai bogată şi ale dezvoltării plantelor, el în către Partidul Muncitoresc Ro
j înţ<
recoltă. Acum, omul care de veacuri suşi studiază noi soiuri de plante şi care a ştiut sa îndemn' acest li
ciune ţărănimea câţi
frămîntă pămîntul cu braţele Iul, ştie adaptarea lor la pămînturile noas de bunăstare şi fericire.
că roadele sînt ale lui, că cel din tre. Ceea ce este bun şi înaintat în
dreapta şi din stînga lui, agronomul tr-o gospodărie, este repede împru N IC O L A E JIA N
520 de păsări, 90 de oi şi 18,7 capete — Pesemne că n-ai muls cum tre şi dovleci furajeri printre
de vaci la suta de hectare — iata de buie. Dacă eşti neîndemînatic sau în ferma de păsări. Toate
sigur o încărcătura buna. Aşa stau în cet de mîna, vaca se strînge, pricepi ? sînt tinere. Vesele, gureş
prezent lucrurile la G.A.C. „Partizanul Nu-şi mai lasă tot laptele. delicate şi domoale sub soa
Roşu" din Techirghiol. Rîuri de lapte şi Intr-a doua seară, la fe l: din nou cu alcătuiesc o echipa bine s
mii de pui pentru frigare iau de aci 15 litri mai puţin. guvernează întrajutorarea
Huniadi Lazslo: Colectivist (Sculptură în piatră artificială) drumul staţiunilor de pe litoral. Dar — Ei, frate-meu, i-a spus Murat lui legere. Şi totuşi, pe aici a
cine sînt oamenii care creează în veci Romi, vad eu că odihna asta nu-i de tuna...
nătatea lacului cu ape tămăduitoare, mine. Ce folos că lipsesc motivat, daca în urma cu vreo două li
acest belşug de produse ? producţia scade ? zanul Roşu11 sosea inginere
L U C B U B I F IR E Ş TI în îngrijire 14 vaci. înainte de a vorbi Murat Rachim a intrat pe uşa grajdu na Luiza Calotă. Colectivi
Şi-n zorii zilei următoare, comunistul
Murat Rachim e unul dintre ei. Are
t-o cu bucurie. Sfaturile ei,
insa despre Murat Rachim, trebuie spus lui în baston. îmbunătăţirea furajării şi
La început, după constituirea gospo
P rintre unităţile agricole socialiste fruntaşe decorate la că între mulgătorii de la „Partizanul dăriei, meseria de mulgător nu se bucu nimalelor, au fost urmate
Roşu11 se desfăşoară o întrecere pasio
sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale,
vizibile imediat. Inginera
cu „Ordinul Muncii11 clasa I, se numără şi gospo
dăria colectivă „11 Iunie 1948" din comuna Hălchiu. „înalta nanta. Jurnalul de mulsori este cerce ra de prea multa cinste. Ba chiar era unele schimbări şi ia ferr
tat zilnic. Se fac pronosticuri, cei buni
ocolita.
„Partizanul Roşu"
Acum, la
Intre altele, împărţirea pn
distincţie — ne-a spus tovarăşul Ilie Căpăţînă, preşedin îşi propun să devină foarte buni şi mulgătorii se bucura de o stima cu to de peste trei săptămîni în
tele gospodăriei colective — a umplut inimile tuturor co multa lume crede ca pe Vasile Neagoe, tul deosebita. Familii întregi tind să
lectiviştilor de bucurie şi mîndrie. Rezultatele obţinute de rii : precoci sau bine dezv
gospodăria noastră colectivă sînt rodul muncii oamenilor, mulgătorul cel mai vechi, nu-1 poate în îmbrăţişeze aceasta munca pretenţioa sau mai puţin dezvoltaţi,
rodul străduinţelor, a hărniciei şi chibzuinţei pentru spo trece nimeni. Lui Murat Rachim i-ar să. Iata-i pe cei patru fraţi Neagoe (A- gorie — puii cu totul răi
rirea producţiei vegetale şi animale, a dragostei faţă de plăcea să-l întreacă tocmai pentru că lexandru, Vasile, Petre şi Marin) : toţi sau prezentînd unele infh
avutul obştesc '. lucrul acesta e greu. Inginera a explicat că \
Zilele trecute, am cunoscut-o pe Elena Giroiu, îngriji- -t Intr-o zi, Murat a avut un mic acci lucrează la ferma de vaci. Am întrebat ţire, cu loturi de pui eres
toare la ferma de porci. Lucrează numai de un an şi jumă dent, s-a rănit la picior. I s-a dat scu de ce se spune ca pe Vasile Neagoe
tate la fermă, dar în acest răstimp s-a făcut stimată de toţi ) nu-1 poate întrece nimeni. Răspunsul a ceput şi pînă la livrare d
colectiviştii. ■? tire medicala, cu recomandarea sa stea grijitoare, nu este cea m
— E o îngrijitoare harnică şi deosebit de conştiincioasă, la pat. Liniştea nu şi-a găsit-o însă de fost de o fermecătoare originalitate. care se dezvolta mai bin
cu multă dragoste faţă de animale. cît după ce l-a instruit pe fratele său Vasile Neagoe a învăţat întotdeauna în putere, mănîncă şi dir
Aprecierea este a biroului organizaţiei de bază P.M.R. Romi, conductor de atelaj, şi l-a trimis mai slab dezvoltaţi, îi ca
din gospodărie şi dovedeşte preţuirea de care se bucură să-i ţină locul. Absenţa era deci cu acte cu sîrg. A citit multa literatura de spe Cît despre cei cu mici
Elena. Fapte grăitoare din munca ei ? Ne vom referi doar în regulă, iar înlocuitorul asigurat. cialitate şi s-a deprins cu feleşagul fie
la un singur caz : — Cît lapte ai muls ? — l-a întrebat cărei vaci în parte, ajungînd sa le cu asemenea condiţii ei pot
Era prin luna decembrie, într-o dimineaţă. Cînd Elena Murat în prima seară. Totul era clar, avantajele
Giroiu a ajuns la fermă, a observat că unii dintre purcei noască preferinţele, micile capricii dacă
păreau moleşiţi, iar atunci cînd i-a îndemnat la mincare — Măi frate, i-a răspuns Romi cam se poate spune astfel, năravurile şi ta evidente, dar cine sa ia îr
abia au pus botul. „Sînt bolnavi11 — şi-a spus ea îngri încurcat, nu ştiu cum se face, dar am bieturile. S-a impus astfel ca cel mai rămaşi în urmă cu creşten
jorată. Gîndul că boala e într-o fază avansată şi că s-ar Ia aceştia mortalitatea a
putea extinde la toţi porcii din gospodărie o nelinişti şi scos cu 15 litri mai puţin ca tine. bun mulgător. Tocmai atunci, con-
mai mult. Cîteva minute a stat în cumpănă. Primul lucru ______________ ducerea colectivei a mare decît la grupa ,,
pe care l-a făcut apoi, a fost să izoleze toţi purceii sus- hotărît să se treacă îngrijirea mai migăloasă,
*! pecţi de boală. Cîteva clipe mai tîrziu colectiviştii o vă- la lotizarea vacilor pe
■ zură grăbind către sat. Nu s-a oprit decît Ia poarta me- rase şi pe producţie. se face potrivit produ
dicului veterinar. Vasile Neagoe trebuia toarele se gîndeau şi la c
— Tovarăşe doctor — a exclamat ea abia ţinîndu-şi să dea o parte din va aici, discuţii, animozităţi,
răsuflarea. — S-au ivit cazuri de boală printre purcei. Vă
rog să veniţi imediat. Dar vă rog. ■r. «•&$.. cile pe care le fă In seara aceea, crescatc
cuse recordiste şi să
Şi fără să mai aştepte răspuns a şi pornit-o glonţ către tors acasă cam mofluze.
fermă. Puţin după aceea a venit şi medicul veterinar, - 5; . primească altele în — Ce-i cu tine, ce ai ? -
care a luat pe loc toate măsurile sanitare de cuviinţă. schimb. La început n-a Mucenic Mamulaş, preşe<
Din clipa aceea, Elena nu s-a mai despărţit de purcel înţeles utilitatea aces
pînă cînd nu i-a văzut pe toţi sănătoşi. - tei masuri. S-a împotri dariei, pe fiica sa Maria.
In prima şedinţă de producţie cu îngrijitorii, Elena Giroiu vit, s-a crezut nedrep Ea a dat un răspuns e
a fost evidenţiată pentru fapta sa demnă de un colectivist. tăţit şi oamenii l-au spus nimic. S-a gîndit aşi
întrebată despre munca el de îngrijitoare, Elena n-a po văzut plîngînd. „De ce
menit nimic despre întîmplarea cu purceii, în schimb a vor să dau vacile bune, creadă ca fug de munec
bit despre munca la fermă, despre satisfacţiile pe care le crescute de iriine, pe certe. Inginera are drept
are un îngrijitor de animale. f -k f altele slabe ?“ spunea ce n-aş lua eu puii cei
— Se întîmplă să ai şi păreri de rău. Anul trecut, de
pildă, am îngrijit 400 de porci. O parte dintre ei au fost u- el. tot trebuie să vadă de e
livraţi statului pe bază de contract, iar o parte unor gos N-a trecut multă vre Cînd, a doua zi, le-a îi
podării colective. Erau frumoşi. Am avut deci o mare sa me şi vacile „slabe”
tisfacţie. Dar în ziua cînd colectiviştii din comuna Cocar- date în seama lui Va-, Ipr hotărîrea ei, acestea i-
geaua, regiunea Bucureşti, au venit să-şi ridice scroafele sile au devenit recor !— Şi noi ne-am gîndit
de prăsilă, m-a încercat un sentiment de tristeţe. Mă des diste...
părţeam de ele. Cînd l-am auzit însă pe un colectivist spu- — Acum te-ai mai facem. Indiferent de lotu
nînd ! „Frumoşi porci, se vede că au fost bine îngrijiţi !" despărţi de ele, tova care le vom îngriji, sa
am simţit o nespusă bucurie la gîndul că tovarăşii noştrii, echipa, solidare I
colectiviştii de pe Bărăgan o să fie mulţumiţi. răşe Neagoe ?
La plecare i-am spus că am aflat despre întîmplarea cu IvSni ■— Nici vorbă ! (iar Toate astea le-am afla
purceii. A răspuns simplu : după o scurtă chibzu dintele Mucenic Mamuh
— Nu-i cine ştie ce. Dacă mai zăboviţi printre noi şi o .-•VW ială) : totuşi, dacă ar fi „amănunt" nu mi-a spus
să-i cunoaşteţi bine pe oameni, veţi afla multe fapte de în interesul produc
acest fel. Nimeni nu se miră de ele, întrucît sînt cu totul ţiei... privitor la gestul Măriei
fireşti. Dincolo de grajduri, la altcineva că este vor
■ M. C H IR C U L E S C U , spre ghiol, străjuită de lui fiica.
Timar Marghit: Colectivistă (Sculptură în marmoră) tinere livezi cu secară N
