Page 35 - Albina_1962_05

<1 •

gi, clădiri masive şi vile fru­
moase. Ca şi alte oraşe ale
Indoneziei, Medanul pare aco­
perit cu verdeaţă. Poate de
aici s-a născut şi legenda care
spune că acest oraş îşi dato­
rează strălucirea tinerei fete
numită Puteri Hidjan (prinţe­
sa verde), care veghează asu­
pra Medanului. Vilele din oraş
se pierd printre zeci de specii
de arbori tropicali, cu coroa­
nele uimitor de bogate, lingă Un mijloc de transport foarte
alţii mici, care par piperni­ obişnuit în Indonezia : rikşa.
ciţi. Portocalii cresc alături
de mandarini şi arbori de cultivarea unui hectar de orez,
mango, înalţi de peste 15 me­ de exemplu, sînt necesare în
tri. Arborele „papaia" nu are medie circa 1.000 de ore-om.
mai mult de 4 metri înălţime, Dacă ţinem seama de faptul
dar fructul său, un fel de pe­ că răsăditul şi recoltarea ore­
pene de pe la noi, este foarte zului se face de 2-3 ori pe an,
gustos. ne putem face aşadar o idee
despre munca enormă pe care
ea mai populată insulă a
C Indoneziei este lava. trebuie s-o depună ţăranul
Ultimul recensămînt a- indonezian pentru a-şi între­
rată că acolo trăiesc 60 de mi­ ţine existenţa.
lioane de locuitori, din cele u toată munca depusă,
96 de milioane cit are întrea­ C în Indonezia se face
ga ţară. Majoritatea locuito­ încă simţită lipsa cerea­
rilor lavei se ocupă cu agri­ lelor. Pentru a îndrepta acea­
cultura. Orezul reprezintă stă stare de lucruri şi a îm­
principala cultură agricolă din bunătăţi situaţia alimentară,
Indonezia şi constituie hrana guvernul indonezian s-a gîn-
de bază a populaţiei. Ţă­ dit la extinderea suprafeţelor
ranii indonezieni cultivă din cu cereale. Cum în lava nu
vremuri străvechi orezul. Lu­ există pămînt suficient, auto­
crul pe lanurile de orez rităţile s-au gîndit la insula
continuă în toate lunile a- Kalimantan. Acolo, în mare
nului, deoarece tot timpul parte, predomină pămînturile
<^înd am sosit la Djakar- zile, arhipelagul indonezian tru ridicarea nivelului de trai este vară, fapt care permite înţelenite, pădurile virgine,
mlaştinile şi munţii. Doar re-
, ta, îa luna decembrie este bîntuit de vînturi aspre, au început să dea roade. obţinerea a două-trei recolte.
1961, la Bucureşti vis- însoţite de furtuni năpras­ umatra a fost denumită Pe cînd la noi în
>lea puternic. Deasupra capi- nice. S de colonialişti insula decembrie viscolea
lei Indoneziei soarele stră- ^n vechime Indonezia s*e cauciucului deoarece puternic, în lava, pe
cea însă orbitor, iar termo- numea Nusantara — a- plantaţiile de cauciuc ocupă o ogoare oamenii sece­
etrul arăta plus 40 de gra- Idică ţara insulelor. Intr- mare parte a insulei. Pe plan­ rau orezul; alături
Astfel, chiar de la început, adevăr, geografii au numărat taţii forfota este neobişnuită, pe un alt lan, ore­
trebuit să renunţăm la no- circa 10.000 de insule, din din zori şi pînă noaptea tîr­ zul de abia începea
inea obişnuită a anotimpu- care doar 3.000 sînt locuite. Cu ziu. Muncitorii, cu enorme pă­ să îngălbenească, iar
Lor. Indonezia nu cunoaşte eîteva sute de ani în urmă, lării care-i feresc de razele puţin mai departe,
amnă sau iarnă, vară sau insulele Indoneziei au fost in­ soarelui, adună zilnic cauciu­ sub soarele arzător,
•imăvară. Acolo este doar vadate de colonialişti. Mai cul, Procedeul este acelaşi ca bivolii tîrau plugu­
1 aşa-numit anotimp umed, întîi au venit portughezi, apoi în secolul trecut. Pe fiecare rile de fier şi lemn,
re durează din noiembrie englezi şi mai tîrziu olandezi pregătind micile lo­
nă în martie, şi unul uscat care şi-au instituit dominaţia turi pentru semănat.
care durează din mai pînă aici şi, timp de 350 de ani au Pretutindeni am vă­
septembrie. Variaţiile de jefuit poporul indonezian şi K d e d i d ru m zut pe ogoare mai
bogăţiile ţării sale. Aceste bo­ mult femei lucrînd.
găţii sînt însemnate : în sub­ Multe dintre ele
purtau pe spate, în­
sol se găsesc rezerve imense arbore, cam la înălţimea unui făşuraţi în scutece,
de plumb, cărbune, petrol, co­ om, se face zilnic cîte o cres­
sitor. Producţia de cauciuc a tătură oblică dedesubtul căreia copii mici. Mişcările
Indoneziei reprezintă peste 40 se agaţă un mic vas. Cauciu­ mamei nu-i deran­
la sută din producţia mondia­ cul — sub forma de lichid al- jează de loc ; ei
dorm ca intr-un ha­
lă, cea de plumb — 18 la sută, bicios — se prelinge picătură mac ce se leagănă
chinină — 92 la sută, cocaină cu picătură în vas. După 24
— 84 la sută, piper — 79 la de ore, lucrătorul deşartă cupa mereu.
sută. Din Indonezia se expor­ cu cauciuc lichid intr-un vas Apoi fiecare petec
tă, în cantităţi uriaşe, tutun, pe care-1 poartă cu el atîrnat de pămînt din lava
cafea, ulei de palmier, zahăr de o cobiliţă de bambus. Apoi, e folosit cu grijă. A - ,5
şi esenţe preţioase de lemn. el face o nouă crestătură, ceva cest lucru se datoreş- x -
Timp de trei secole şi jumă­ mai jos, de unde iarăşi înce­ te faptului că pe Aspect de la intrarea în Muzeul Sono
tate, popprul indonezian a pe să picure cauciucul lichid. această insulă popu- Budojo din Jopjakarta (lava centrală).
luptat cu un eroism fără sea­ Operaţia se repetă în fiecare laţia este foarte den­
znsatoare indoneziana din măn împotriva colonialiştilor, zi, pînă cînd crestăturile ajung să. Pe povîrnişuri şi dealuri giunile de litoral au fost mai
lava centrală obţinînd, în 1945, independen­ aproape de pămînt. Atunci, sînt amenajate terase unde se mult sau mai puţin valorifica­
ţa mult visată. Urmele jafu­ primele răni de pe trunchi cultivă orezul. Au fost secate te. Ca să mergi dintr-un loc
mperatură sînt neînsemnate lui colonialist sînt încă vi­ fiind vindecate, crestăturile mlaştinile pentru a se crea în altul, pe insula Kalimantan,
lună de lună vremea se zibile în Indonezia, deşi de la reîncep de sus. plantaţii de bananieri, de a- trebuie să străbaţi păduri tro­
enţine călduroasă ; doar ra- eliberare au trecut aproape 17 Oraşul Medan este unul din­ nanas. Toate acestea au nece­ picale unde, printre ferigi ar­
ori termometrul coboară la ani. Economia ţării n-a putut tre principalele centre ale in­ sitat o muncă uriaşă, deoarece borescente, bambuşi şi pal­
de grade. In perioada din- fi încă refăcută, dar efortu­ sulei Sumatra. Este un oraş majoritatea lucrărilor se fac mieri năpădiţi de liane, întîl-
e anotimpuri, timp de cîteva rile poporului indonezian pen­ modern, cu străzi şi pieţe lar­ cu mijloace manuale. Pentru neşti şerpi, elefanţi sălbatici,
rinoceri, numai oameni nu,
fireşte, dacă nu luăm în con­
sideraţie „omul pădurilor" —
I n august 1945, cînd poporul indo­ urangutanul.
nezian şi-a dobîndit independenta,
Irianul de vest n-a putut fi elibe­ IMANUL DE VEST—teritoriu indonezian Din lava se mută în Kali­
rat. Acest teritoriu de peste 400.000 kilo­ mantan numeroase familii.
Pentru a uşura valorificarea
metri patraţi, aflat în partea apuseană a pămîntului din insula Kali­
insulei Noua Guinee, a rămas în conti­ dependent Papua“. In cinismul lor, colo­ In zilele noastre, cînd sub puternicele mantan, specialiştii sovietici
nuare sub stăpinirea colonialiştilor olan­ nialiştii au căutat să prezinte acest con­ lovituri ale mişcării de eliberare naţio­ vor ajuta la construirea a sute
siliu „drept un reprezentant ai poporu­
dezi. nală, imperiile coloniale se prăbuşesc vă- de kilometri de autostrăzi şi a
Mai tîrziu, prin 1951, cînd cercurile lui din Irianul de vest. zînd cu ochii, colonialiştii olandezi nu au
diriguitoare de la Haga s-au hotărît, în Din cine se compune acest „consiliu" nici o şansă de a-şi mai menţine domi­
fine, să recunoască tînăra republică In­ nu este greu de ghicit. Membrii lui sînt naţia în Irianul do vest. De altfel, preşe­
donezia născută pe ruinile fostului im­ funcţionari coloniali sau „reprezentanţi" dintele Indoneziei, Sukarno, a declarat nu
periu insular al Indiilor Olandeze, ele au ai populaţiei locale pe care ziarul New de mult că poporul indonezian este gata
promis că în anul 1952 vor ceda Irianul York Times îi numeşte „elite papuaşe". să elibereze în acest an Irianul de vest Ş>
de vest Indoneziei. Timpul stabilit a tre­ Irianul de vest este un teritoriu indo­ să-l realipească la Indonezia. Nu încape
cut Colonialiştii olandezi nu s-au ţinut nezian. Legăturile culturale şi economice nici o îndoială că,bucurîndu-se de spriji­
de cuvînt Mai mult decît atît, ei au re­ care s-au creat în decursul istoriei între nul ţărilor socialiste şi al celorlalte ţări
curs la o stratagemă judiciară — modi­ populaţia de pe acest teritoriu şi Indo­ iubitoare de pace, poporul indonezian va
ficarea constituţiei — şi au trecut Irianul nezia stau mărturie de neclintit în aceas­ înfăptui eliberarea Irianului de vest, rea- 'Asemenea căruţe sînt tipice
de vest în rîndurile coloniilor olandeze. tă privinţă. Colonialiştii olandezi nu vot lizînd astfel unificarea ţării. pentru regiunile din centrul
Indonezia n-a renunţat şi nu putea însă să plece din Irianul de vest pentru şi răsăritul lavei
renunţa nici o clipă la integritatea teri­ că acest teritoriu are în subsolul său în* S. LA Z A R
toriului său naţional. Guvernul indonezian semnate zăcăminte unor gospodării mecanizate
a făcut în repetate rînduri încercări de a de petrol, uraniu, pentru cultivarea orezului.
rezolva pe cale paşnică problema Iria- cupru, nichel etc. In Fiecare dintre gospodării, în­
nului de vest, de a realipi acest teritoriu acelaşi timp, el con­ zestrată cu tractoare, cu un
la Indonezia. Colonialiştii olandezi au stituie un important atelier de reparaţii şi cu o cen­
ridicat şi continuă să ridice numeroase punct strategic pen­ trală electrică, va trebui să
bariere artificiale în calea acestei re­ tru ţările din pactele valorifice cîte 10.000 de hec­
zolvări. agresive N.A.T.O„ tare pămînt înţelenit şi să a-
Dîndu-şi scama că totuşi zilele domi­ S.E.A.T.O. etc. jute pe ţărani să desţelenească
naţiei lor în Irian sînt numărate, colo­ alte 100.000 hectare. De ase­
nialiştii olandezi s-au făcut luntre şi menea, cu ajutorul Uniunii So­
punte pentru a crea impresia că ar fi vietice, urmează să se con­
dispuşi să renunţe, chipurile de bunăvoie, struiască o fabrică de îngră­
la acest teritoriu. In acest sens, anul tre­ O şăminte.
cut, ei au declarat că Olanda este dispusă Bucurîndu-se de sprijinul
să pună Irianul de vest „sub suprave- multilateral şi dezinteresat al
glierea efectivă a Organizaţiei Naţiunilor Voluntari indone­ Uniunii Sovietice şi al celor­
Unite". Tot anul trecut, colonialiştii de la zieni pentru elibe­ lalte ţări socialiste, nu încape
Haga şi Amsterdam au creat în Irianul rarea Irianului de nici o îndoială că poporul
de vest aşa zisul Consiliu al Noii Guinee vest indonezian va putea să-şi
adevărata
indepen­
cîştige
şi au lansat lozinca creării „Statului in-
denţă politică şi economică,
N. P L O P E A N U