Page 34 - Albina_1962_08
P. 34
c c /k e4 f W f tf ie * tţ£ i
A nul trecut, în cadrul celui de al V l-lea con deşte m ersul ascendent al gospodăriei. In toate
curs al echipelor artistice de am atori, brigada frăm întările colectiviştilor brigada a fost şi
noastră a ocupat locul I pe regiunea Banat. este prezentă. D ezvoltarea sectorului zooteh
Faptul că nu ne am p u tu t clasa pentru finală nic, ridicarea de construcţii zootehnice d ura
nu ne-a descurajat. D im potrivă. Am m uncit cu bile şi ieftine, rolul furajării raţionale, popu
şi m ai m ultă strădu in ţă pentru un conţinut bo larizarea unor obiective de seam ă ale gospo
gat in idei al program elor, pentru Însuşirea dăriei cum ar fi înfiinţarea unei grădini de zar
m ăiestriei artistice. Cel de al IV -lea concura zavat, participarea oam enilor la m uncă şi alt . le
organizat pe plan regional ne-a găsit pregătiţi. toate acestea an cons tiu it tem e pentru progra
Căm inul nostru s-a m ai îm bogăţit eu încă un mele de brigadă. Despre m unca colectivului de
trofeu. D upă faza raională am aflat cn bucurie creaţie s-ar putea spune de asem enea m ulte
vestea că brigada noastră s-a calificat pentru lucruri. Aş v rea însă să m ă opresc asupra pro
faza regională. A ceasta a fost o frum oasă răs
plata pentru m unca plină de abnegaţie a in ter blem ei enunţate la început : însuşirea m ăi «strici
preţilor care au repetat zile în şir, neobosit. artistice.
M ulte sînt problem ele O rganizaţia de partid
de care depinde reuşita din sat ne a arătat că
unui spectacol de briga ridicarea nivelului In
dă. Aş vrea însă înainte terpretativ este legată
într-o m ăsură însem na
de toate să-i prezint pe tă de nivelul politic al
ciţiva din m em brii b ri interpreţilor. De aeeea,
găzii. Toţi interpreţii toţi m em brii brigăzii
noştri sînt colectivişti, toţi sîu t cunoscuţi ea. s-au încadrat in diferitele forme ale învăţă-
fruntaşi. Ion Radu este un vechi şi entuziast ac m întului de partid şi C.T.M. In cadrul brigăzii Echipa de dansuri a C ăm inului cultural din Şocatul de Pădure,
tivist cultural, distins cn M edalia M uncii încă în au fast organizate discuţii, inform ări politice, raionul Reghin
anul 1956. Nici acum când e preşedinte a l gospo citirea, şi comentar ea unor articole din presă.
dăriei colective şi este aglom erat cu treburi P aralel, s-au ţinut lecţii scurte privind alcă
pînă peste cap, nu uită de vechea lui pasiune, tuirea textelor do brigadă, conţinutul acestor
activitatea artistică. Pom piliu Săvescu este se texte, form a lor artistică, folosirea muzicii in
cretar al organizaţiei de partid din comună, spectacole etc. Pe m arginea acestor lecţii s-au C l N T H R E T U k
în că de foarte tîn ăr el s-a încadrat în activi p u rtat discuţii m enite să asigure o m ai buuă
tatea artistică şi de atunci, in mod constant însuşire a noţiunilor.
activează în cadrul brigăzii artistice de ag ita In ultim ul tim p s-a încetăţenit obiceiul ca
ţie. Ştefan Laiehici este brigadier zootehnic şi unul din interpreţi, dnblat fiind de eătre in
director voluntar al căm inului. El a adus în structor, să coboare în sală la repetiţie, deve
form aţia noastră de brigadă şi pe sora lui, nind astfel spectator. D upă ce repetiţia se te r Liniştea se aştern u d in nou celor T rei C rişuri oe-a des-t
U v ia Laiehici, o fată talentată şi entuziastă m ină, încep discuţiile pe baza celor observate peste sala cănaum tai cu ltu ral tăin u it că ad evărata com oară
M ai am intesc de m icuţa M ariana Radu, fetiţa de către interpretul respectiv. Se fac obiecţii a cântecelor ee plac atât o a
lui Ion Radu, care interpretează în brigadă ro critice şi corectările necesare. din Almaş. Apoi „trasuri" p re
lul simbolic al „Soiului bun" popularizînd de M ăiestria artiştilor şi desigur fondul bogat lungi făcură ca om ul cu faţa m enilor stă ascunsă acolo m
pe seenă foloasele soiurilor de cereale de înaltă de idei al program ului slut factori de care de lum inoasă şi ochi scânteietori m ijlocul poporului. F ru m u şei
productivitate. Corneliu Săvescu, bucreţia L ai pinde succesul brigăzii, realizarea scopului ei să repete ultim ele frîn tu ri din ţea d e neînlocuit a acestei co
— soţia lui Ştefan LneW ei, V asiir Jivan, educativ. Spre acestea se îndreap tă necontenit cântecul pe care-1 interpretase. m ori o găseşti m ai bine cu
L ucreţia Cureseu, Vasile Radu, soţii Cornelia brigada noastră. Prof. VA SI LE CICĂ In pauză, cântăreţul Teodor cât ştii să te apropii m ai m u lt
şi A vram R ădneanţu, L enuţa Săvescu şi toţi instructor U ita, talentatu l artist am a d e sufletul poporului, d e m ă
artişti am atori înzestraţi şi activi. S atul Babşa, raionul Lugoj, tor, bi necunoscut pe plaiurile re ţia m uncii, nesecatul izvor
C onţinutul program elor de brigadă oglin- regiunea B anat podgoriei A radului f i sie d e inspiraţie a l cântăreţului
popular. „In acest fel reuşesc
să culeg ad ev ărate Hori,
în em isiunile centrului de m uzical, d e la diferite locuri proaspete ca rouă, discutând
La rubrica „Din activitatea Festival cultural-sportiv
radtoficare din Vidra, care de muncă. deseori în zile d e sărbătoare
cuprinde 6 comune din trei cu colectiviştii şi a v iatln d u -
raioane ale regiunii Bucureşti, com itetelor de femei" am pre
un loc im portant îl deţin em i zentat aspecte din munca în raionul R ădăuţi a devenit o tradiţie o rg an izarea festiva m ă c h iar alătu ri d e ei aoolo in
siunile scurte. fem eilor de la incubatoare, lului cultural sportiv a l tineretului. M anifestările o rg anizate iu iureşul viu a l haţegaoeler,
în ultim ele şase luni s-au de la sectorul legumicol etc. ac e a stă v ară a u scos in relief m unca plină d e ab n e g aţie şi în vîrtitelor şi sârbelor".
transm is aici 14 „tribune ale U nul din cele m ai operative bucurie a colectiviştilor. Numărul celor care au p articip ai ia In repertoriul cântăreţului
fruntaşilor". Cu această o şi eficace genuri radiofonice
cazie a vorbit Gh. Cristea cel au fost şi continuă să fie bu spectacolele prezentate de artiştii am atori d e kt sate a lost popular, absolvent d in 1957 al
m ai bun brigadier al gospodă letinele de ştiri care apar anul acesta de 34.000 num ai la fazele intercom unale de con Şcolii Populare de a rtă din
riei colective din V idra des obligatoriu o singură dată în curs. La fazele com unale au participat 42.000 de spectatori. A rad, aflăm cîntece despre
pre m etoda obţinerii răsadu em isiune şi nu mai m ult de viaţa şi patosul construcţiei
rilo r extratim purii prin folo 5-6 minute. Iată un exem plu: A crescut cu acest prilej şi num ărul formaţiilor artistice Şi
sire» ghivecelor nutritive, La G.A.C. „Ilie P in tilie' din sportive care au concurat. La taza inteicom unală a iestiva- so cialiste: „M îndru-i în gos^
confecţionate în gospodărie. satul Dobreni, în sectorul bri lului cultural sportiv s-au întrecut 33 coruri, 25 echipe d e te a podărie", — cules din com u
Tot la această rubrică au găzii lui Ion M uşat s-au obţi tru, 33 iorm aţii de dansuri, 18 brigăzi artistice de agitaţie, 121 n a Gfogovăţ, raionul A rad, -
vorbit colectiviştii brigăzii a nut 2.500 kg. grîu la hectar ;
9-a arătînd cum au reuşit să G.A.C. din V idra a predat la solişii vocali şi instrum entali, 70 recitatori, 24 laniare care au „Soarele a răsărit". „M îndra
obţină producţii m ari de roşii. tim p cantităţile de cereale întrunit un num ăr de 3.461 artişti am atori. A lături de ei s-au m ea e din popor", „C it îi B a
întrecut şi 3.150 de sportivi din raion, în cad raţi în discipline natul", doina „Prin poiana
Em isiuni sportive c a : atletism , voiei, fotbal, ciclism şi călărie. V adului”, cu care s-a p re
In com unele Vicov de Sus, Vicov de Jos, Frătăuţii Noi, Arbore,
la finala
zentat anul trecut
M arginea şi altele, m aniiestările prezentate a u constituit a d e celui de al 6-lea concurs pe
scurte şi atractive vărate sărbători tinereşti, pline de cîntece, veselie şi bucurie ţară al artiştilor am atori.
pentru v iaţa nouă pe care o trăim sub îndrum area înţeleaptă De «bicei, textele şi le com
16.000 lei a fost contravaloarea contractate cu statu l ; s-a a partidului nostru. pune singur pe m elodii de
roşiilor recoltate în tr-o sin inaugurat o şcoală în comuna Cîntecele cele m ai aplau d ate au fost : „Hora colectiviştilor", joc ardeleneşti, sau bănăţene,
gură zi. F aptul a fost popu B erceni ; în com una V ărăştî „Ţ ară scum pă s ă trăieşti", „Bistriţa", „Doiuleţ, dorulejule",
larizat in chiar aceeaşi zi la s-a term inat un m agazin uni precum şi pe m otive culese
em isiunea locală. versal Fiecare din aceste „Hora cu strigături". Un aport deosebit în cadrul m anifestărilor din v atra folclorică a Sibiu
P opularizarea neîntârziată a realizări prezentate în mai culturale şi sportive l-a u adus brigăzile artistice d e agitaţie,
realizărilor colectiviştilor con puţin de 1 m inut dă ascultă abordînd tem e ca : „Nalt e bobul şi m aşcat", „Nici un bob d e lui. Din cele peste 100 de c în
stituie un valoros schim b de torilor cele mai proaspete griu pierdut", „Vizită în colectivă", şi altele. tece din repertoriul lui m are
experienţă şi un stim ulent ştiri. p arte sîn t din folclorul nou.
p en tru întregul colectiv. A vind asem enea m om ente i. T1CALIUC în anul 1949, dansator
la tă şi un alt schim b de ex în cadrul em isiunii locale, metodist la C asa raion ală de cultură Rădăuţi
perienţă făcut prin interm e realizăm em isiuni cuprinză fiind în echipa de dansu ri a
diul em isiunii locale: după ce toare, variate cu efect edu clubului C.F.R. d in A rad, Iii—
m ulgătorul Nicolae Ioanea de cativ. C onstantin Popa, directorul căm i ca a o b ţin u t prem iul I pe
la ferm a de vaci a G.A.C. ECAT. ANGHELESCU nului cultural din Ciorăşti, raionul
„Seînteia* din comuna B er- redactor responsabil R. Sărat, nu a asigurat condiţii p en ţară. Apoi, la F estivalul re
ceni, a vorbit în cadrul em i al centrului de radioficare tru buna desfăşurare a activităţii gional al tineretului ce a av u t
siunii despre felul în care în culturale pe tim pul lipsei sale din
grijeşte vacile şi cum aplică V idra, regiunea B ucureşti comună. toc în 1957 a luat prem iul I
cele învăţate la cursul zoo ca solist vocal iar în anul 1961,
tehnic, colectivistul Ion Per- prem iul I pe regiunea B anat
şunaru din com una Vidra a
trim is redacţiei un angaja d o t w r t t l şi m enţiune la cel de al 6-lea
m ent că va lupta pentru spo concurs pe ţa ră al form aţiilor
rirea producţiei de lapte. Du Frunză verde de trifoi artistice de am atori.
pă două luni sectorul condus Lungi m i-s Iţele-n război
de Ion P ersunaru, a d at o Şi oi ţese un covor Teodor Ilica şi-a propus să
producţie cu 5-6 litri lapte Al înfăptuirilor. pătrundă şi m ai m ult tainele
m aj m are pe cap de vacă fu Şi iar verde de suifină
rajată. întregul colectiv de Ici oi ţese o uzină muzicii populare. Adesea
îngrijitori acordă acum o a Iar m ai jos, într-o vîlcea, poate fi văzut la clubul
tenţie m ai m are program ului Sonde oi întruchipa. C.F.R. din A rad, studiind şi
anim alelor, curăţeniei în Şi eu fir de cel m ai fin,
g rajd şi respectării regulilor Ici oi pune un căm in exersînd sub conducerea in
de igienă şi la transportul Iar în faţa lui oi face structorilor artistici, perfec-
laptelui. T ineri ee se prind să joace ţionîndu-şi neîncetat m ăies
A vem in cadrul unor astfel Intinzînd o horă m are
Ca pe eim p far’ de răzoare tria.
de em isiuni operative posibi — O rizontal 6 : „Cînd pleci şi laşi treburile căm inului
litatea de a transm ite şi ru ION BALAU b a ltă " .. 8 litere. ION COŢOI
brici de 5-7 m inute cu fond corespondent — N. Red. : NEPĂSARE 1
