Page 39 - Albina_1962_08

mm

In lu n ile m ai şi iu n ie a le a cestu i an, re ­ ori, în a c eea şi în c ă p e re tră ie sc şi c îte v a
gim ul a n tip o p u la r al lui B eta n co u rt d in a n im ale de casa, p ă să ri şi porci. M u lţi o a­
V en ezu ela a fost zg u d u it de două răs­ m en i sîn t su b alim en taţi, su ferin d d e o fo a­
co ale arm ate. P rim a a izb u cn it la 4 m ai în m e cronica, n u ştiu c a rte şi sîn t ro şi d e n u ­
p o rtu l C aru p an o ia r a d o u a — la 2 iu n ie în m ero ase boli.
cea m ai im p o rtan ta baza m ilitară a ţ a r i i : A g ric u ltu ra V en e zu e le i se c a racterizează
P u erto C abello. C ru zim ea cu c a re au fo st p rin în p a rţire a cu to tu l n e d re a p ta a pa-
în ă b u şite a ceste ră sc o ale este cu n o scu ta. m în tu lu i. A şa de p ilda, 78,7 la suta din su ­
G u v e rn an ţii de la C ara cas s-au la u d a t c h iar p ra fa ţa arab ila a p a m în tu lu i se afla în m a ­
cu m asu rile lu a te de ei. C eea ce n u au n ile m arilo r m o şieri c a re n u c o n stitu ie d e ­
sp u s insa în faţa lum ii sîn t cau zele c a re au c ît 1,5 la su ta din to ta lu l p ro p rie ta rilo r de
du s la a c e ste răsco ale. p am în t. M a jo rita te a ţă ra n ilo r lu crează pe
V en ezu ela e ste o ţara cu m u lte b o g aţii p a m în tu rile m o şierilo r şi fo a rte p u ţin i d in ­
n a tu ra le . Ea d isp u n e b u n ao ara, de im ense tre ei au p a m în tu i lor p ro p riu . M u lţi d in tre
zăcăm in te d e p etro l, o cu p în d locu l al d o i­ m o şieri n ici n u-şi cunosc p am în tu i. Ei duc
lea în tre ţă rile p ro d u c ă to a re de p e tro l din o v iaţa d e h u z u r la oraş. S u p rafaţa to tala
lu m ea c ap italista. D ar, cu to a te ca în a­ de te re n folosita p e n tru ag ricu ltu ra e ste în
c ea sta ţa ra se e x tra g a n u a l p e ste 150 m i­ V en ezu ela de 14,7 m ilio an e de h e c ta re , cu
lio a n e to n e d e p etro l, to tu şi V e n ez u ela este to a ta ac estea, p ro d u c ţia a g ra ra in te rn ă n u
co m plet lip sita de o in d u strie p e tro lie ra n a ­ e ste su ficien ta p e n tru a ac o p eri n e v o ile de
ţio n ala. P etro lu l, ac easta b o g ă ţie a ţarii, a lim e n ta re ale c e lo r 7 m ilio an e d e lo cu ito ri
e x tra s cu a ju to ru l m îin ii ieftin e de lu cru a ai ţa rii şi a p ro ap e o treim e din alim en te
m u n c ito rilo r au to h to n i, ia d ru m u l sp re S ta­ tre b u ie im p o rtate.
te le U n ite ale A m ericii u n d e ad u ce m ari S atui de m izerie şi d o rn ici d e p am în t, ţă ­
b en eficii m o n o p o lu rilo r.
ra n ii din V en ezu ela s-au ră sc u la t de m ai
P am în tu i şi c e le la lte b o g a ţii a le V ene-
zu elei sîn t e x p lo a ta te de u n pum n d e c a p i­ m u lte o ri îm p o triv a siap în irii. O astfel de
ta lişti şi m o şieri a u to h to n i şi străin i, iar răsco ala a a v u t loc cu c îtv a tim p în urm ă
m are a m a jo rita te a p o p o ru lu i m u n cito r tr ă ­ în sa te le J a ra c u y şi M iran d a, u n d e 600 de
ie ş te in tr-o n e a g ra şi cru n ta m izerie. G u­ ţă ra n i fara p a m în t au o c u p at m ai m u lte m o­
v e rn u l B etan co u rt, v e n it la p u te re în an u l
I95 p ' u rm a răsco ale i p o p u la re c a re a m a­ şii. La 3 iu n ie a n u l a c e sta , în C aracas, c a p i­
tu ra t sm g e ro a sa d ic ta tu ra a lu i P erez Jim e- ta la V en ezu elei, a av u t loc p rim a co n ferin ţa
nez, n-a ad u s n ici o îm b u n ă tă ţire în situ a ­ a ţă ra n ilo r la c a re au p a rtic ip a t 1.500 d e d e ­
ţia econom ica a ţa rii şi n ici în v ia ţa p o ­ leg aţi. C o n ferin ţa a a d o p ta t h o tă rîre a de Despre viaţa de iad pe care „Nu rareori — scrie „Ghanian
p o ru lu i. U n d ic ta to r a fost sch im b at cu o trăiesc popoarele din colo­ Tim es" — cei care se revoltă
altul. Şi, a şa cum se sp u n e în p o p o r : h re a - a lu p ta p e n tru refo rm a a g rară c a re sa d ea niile Portugaliei se cunosc as­ sînt daţi pradă scorpionilor,
n u l n u s-a d o v ed it a fi m ai d u lce ca rid i­ tu tu ro r ţă ra n ilo r p a m în t şi sa lich id eze m o­ tăzi m ulte lucruri înfricoşă­ şi crocodililor ca exem plul a -
ch ea, şi n ici B e tan co u rt m ai bun ca Jim enez. şiile d in a g ric u ltu ra V en ezu elei. toare. R ecent, ziarul ghanez cesto de sălbăticie să stă*
S a rac ia d e n e d e scris a p o p u la ţiei, m izeria E xem plul C ubei re v o lu ţio n a re u n d e p o ­ „Ghanian Tim es" a publicat in ­ vilească eventualele noi răz*
m erite"
şi lip su rile în d u ra te d e cei ce m uncesc, d ra ­ p o ru l şi-a lu a t so a rta în p ro p riile m îin i şi form aţii luate de la faţa locu­ O intim plare recentă a ştir-
lui,
sclavajul
privitoare la
g o ste a de lib e rta te a p o p o ru lu i în su fleţit de care dom neşte în M ozambic, nit nem ulţum ire pînă şi în rin-
exem p lu l C u bei re v o lu ţio n a re , te ro a re a u n d e ţă ra n ii a u p rim it p am în t, c o n stitu ie un ţară de unde în fiecare an co­ dul silnicilor colonialişti, deşi
d ezlă n ţu ită d e g u v e rn a n ţii de la C aracas, p u te rn ic în d em n la lu p ta şi p e n tru m asele lonialiştii exportă 500 000 de ei nu pun niciodată oprelişti în
ia ta fa c to ri c a re au d e te rm in a t în b una m ă­ p o p u la re d in V en ezu ela, d o rn ic e d e lib er­ oam eni pentru a m unci ca robi calea sam avolniciilor făptuite
su ră izb u cn ire a ră sc o a le lo r d in m ai şi iu nie, ta te şi in d ep en d e n ţa reala. în întreprinderile m iniere din de plantatorii albi îm potriva
ca şi a c e lo rla lte ră sc o a le ce a u a v u t loc în A frica de sud. „Ghanian T i­ negrilor Este vorba despre
.V enezuela In u ltim ii p a tru ani. S. LAZAR m es", referinău-se la această schingiuirea sălbatică şt spin*
crudă „tradiţie" a sclavajului zur ar ea a 24 de ţărani din sa*
D eo seb it d e g re u o duc în V e n ezu e la m a­ m odern, practicată pe faţă de tul Bumbere, situat la 80 de
se le ţă ră n e şti cu p a m in i p u ţin sa u lip site Portugalia, dă în vileag şi o m ile de Laurenco-M arques.
co m p let d e p âm înt, n e v o ite sa lu crez e cu serie de fapte petrecute pe Recrutorii de m ină de lucru
m ijlo ac e ru d im e n ta re . V o rb in d d e sp re plantaţiile de bumbac, trestie pentru munca forţată pe plan­
a c e st lucru, zia ru l v est-g e rm an „ F ra n k ­ de zahăr şi plante oleaginoase, taţii au întim pinat riposta ho-.
unde zeci d e m ii de ţărani, tărîtă a ţăranilor din Bum bere.
fu rte r R undschau" sc ria n u d e m u lt: „D at luaţi cu forţa din satele de Drept represalii, satul a fost
fiind cA nu e x ista c u n o ştin ţe le n e c e sa re baştină, lucrează de pomană ars iar dintre cei prinşi, 24 de
p e n tru fo lo sirea m aşin ilo r şi lip se sc şi b an ii pentru huzurul colonizatorilor. oameni au fost chinuiţi piwă
p e n tru p ro c u ra re a a c esto ra, n u m ero şi ţă ­ Aşezările unde vieţuiesc a­ la pierderea cunoştinţei, iar
ra n i «'np.timid sa lu c re z e p a m în tu i c u ace­ ceşti năpăstuiţi sînt înconju­ apoi spinzuraţi. „ C a 2 U t acesta
rate de sîrm ă ghim pată şi pă­ de barbarie — scrie „Ghanian
le a şi m ijlo ace p rim itiv e p e c a re le-au fo­ Tim es" — a um plut de dreaptă
zite cu străşnicie de oameni
lo sit în a in ta şii lo r p e v rem e d esco p e ririi înarm aţi. M izeria cea mai în­ m iine întreaga A frică luptă­
A m ericii. In rîn d iu ile in d ien ilo r din re g iu ­ grozitoare dom neşte în coli­ toare. In faţa protestelor una­
bele jalnice unde dorm , cel nime pînă şi autorităţile colo­
n e a A n zilo r v en ezn elezi, p lu g u l d e lem n
m ult 3-4 ore din 24, cîte 20-25 nialiste portugheze au trebuit,
e ste sin g u ra u n e a lta d e a ra t p a m în tu i". de inşi. Hrana ? Un blid cu măcar de formă, să-i con*
zeam ă lungă în care este dam ne pe crim inali... Un fapt.
Ţ aran ii, a ra ta în c o n tin u a re ziaru l citat, tră ­
stoarsă puţină cafea. Zilnic, este cert şi anum e : iadul care.
iesc în c o lib e p rim itiv e. M u lte din a c e ste a 20-30 de oam eni sînt bătuţi dom neşte în coloniile portu-*
n u au d e c ît o sin g u ra în c ă p e re , în c a re fa­ pînă la sînge, fără nici un m o­ gheze mai ales în M ozambic,
tiv, num ai ca „turma de dovedeşte o dată m ai m u lt că
m iliile co m p u se d in n u m ero şi m em bri lo cu ­
sclavi să trem ure de frică şi odiosului regim colonialist tre*
iesc, dorm , g ă te sc şi m an în ca. In h am acu l să m uncească fără crîcnire“ — buie să i se pună neintîrziat
p rin s d e ta v a n do rm oam en ii m ai m ari, ia r după cum spun, plini de ci­ capăt"...
U nul din m ilioanele de ţărani latino-am ericani
co p iii dorm p e p a m în tu i gol şi tare. U ne­ obidiţi, fără pam înt, fără casă, fără pîine nism , vătafii de pe plantaţii. P. TATARU
statistice, incepînd din In dorinţa de a-şi lărgi influenţa,
iirami vest-germ ani se ruinează 1950 peste 400 000 de in ţările A fro-A siatice nou eliberate,
gospodării ţărăneşti din din robia colonială, m onopoliştţt
Gospodinele Gin ora­ ce anul acesta în R.F.G. m une, precum şi cu G erm ania occidentală vest-germ ani se grăbesc să facă flfi
şele R epublicii Federale preţu l legum elor a fost concurenţa m arilor afa- au dat falim ent. N um ai sem nate investita de cam tal în Or
G erm ane sînt nevoite să m ereu foarte ridicat. cereşti am ericani, care în 1961 num ărul gospo­ ceste ţări
plătească tot mai scum p B uletinul nu analizează tind şi ei să exporte cit dăriilor ţărăneşti a scă­
legum ele şi zarzavaturi­ însă cauzele care au dus m ai m ulte produse agri­ zut cu 200 000.
le cum părate din piaţă. ia această situaţie şi cole în R.F.G. Din cauza înrău tăţirii
Aceasta se întîm plă în nici urm ările ei pentru In faţa acestei situa­ situaţiei lor economice,
vrem e ce terenuri în tin ­ m asele m uncitoare şi in ţii, guvernanţii de la ţăran ii vest-germ ani re ­
se însăm înţate cu legu­ special pentru ţăranii Bonn nu iau nici o m ă­ curg tot m ai des, pen­
m e sînt arate din nou, cu gospodării mici şi sură eficientă pentru a tru a se salva de la
în vrem e ce pe cîm puri mijlocii. Or, faptul că apăra interesele produ­ pieire. la îm prum uturi
întregi conopida este lă­ producătorii agricoli cătorilor agricoli mici de la bănci, plătind do-
sată să putrezească, iar mici şi m ijlocii nu-şi şi mijlocii. Ei fac însă bînzi m ari. B uletinul a­
zarzavaturile aduse la pot vinde produseie la totul spre a veni în aju ­ gricol din landul Rena-
piaţă sînt aruncate de preţuri convenabile şi torul m oşierilor şi chia­ nia de nord-W estfalia,
m ulte ori la lăzile de că ei sînt nevoiţi, ade­ burilor, ducînd o politi­ relatează că la jum ăta­
gunoi. sea, să-şi lase recolta pe că de elim inare trep tată tea anului 1961 datoriile
De ce se întîm plă cîm p să putrezească din a ţăranilor m ici şi m ij­ ţăranilor vest-germ ani
toate acestea ? Răs­ cauza acţiunilor negu­ locii. Acest lucru a fost din landul respectiv se
punsul ni-1 dă însuşi storilor şi m oşierilor, recunoscut recent chiar ridicau la 13 m ilioane
BuFetinui de presă vest. este o grea şi puternică de m inistrul agriculturii de mărci.
germ an „Volkswirt- lovitură dată acestora. de la Bonn. W erner Faptul că Republica
schaft" care arată că D ar gospodăriile ţă ră ­ Schw artz. care a arătat Federală G erm ană face
„m arii latifundiari, im­ neşti m ici şi m ijlocii că politica guvernului p arte din „Piaţa com u­
portatorii şi com ercianţii din R.F.G. nu. au de de ..însănătoşire" a a­ nă" agravează nespus
din G erm ania de vest luptat, pentru a se griculturii constă în a de m ult situaţia m icilor
distrug tone întregi de m enţine, num ai cu ca­ m enţine num ai acele producători, care îm ­
alim ente, căutînd astfel pitaliştii şi m oşierii gospodării agricole care preună cu producătorii
să m enţină preţurile ri­ autohtoni.Ele sînt nevo­ au peste 30 de hectare. m ijlocii se ruinează tot
dicate la produsele a gri. ite să lupte, în acelaşi Ca rezultat al acestei m ai m ult în vrem e ce
cole“. tim p, şi cu concurenţa politici în viitorii ciţiva gospodăriile chiaburilor
sălbatică a m arilor pro­ ani. 700—800 de mii de
Cel» arătate de bule­ şi m oşierilor, sprijinite
prietari agricoli din gospodării ţărăneşti O „nouă" buruiană în vechiul ghiveci.
tinul de presă citat ex-- F ranţa şi Gin alte ţări mici şi mijlocii vor dis­ de guvernanţii de la
plică in bună m ăsură de m em bre ale Pieţei co­ pare. Conform datelor Bonn, se întăresc. (Desen de V. TIM OCj