Page 35 - 1957-08
P. 35
Mr. 8 2 8 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
SESÜS mimer
• mu*'-*%'*•>%•«9*»4t»-•«*»»• -T.. -C4-
? Am auzit, incă acum află — spirt nu alta intr-un loc care urau ^
ţ 5 ani, de tehnicianul — că acum e la un aba om neinvăţat cu mina »
O ferlgaâi harnică Vreau să îmbătrmesc îm meseria î Teodor Butea dar de taj, acum la altul; a- nu i-ar surîde pers- A?
dintr^ini sector de miner f cunoscut tot nu am reu- cuin dă o mînă de aju pectiva de a-l cerceta j
ţ şti să-l cunosc declt tor celor de la trans a doua Oară. «
ţ acuţii cîteva zile şi a- porturi, acum s-a şi AjuPs la gura ros- *
J ceasta in urma unui a- pierdut pe galerie, a- togolului ce 'deservea ?
Lucrez în brigada de intervenţie, învăţa at’ît metodele de lucru la îna l devărat tur de forţă. fiind că la cutare aba acest abataj, vagoheta- «
condusă de minerul Tudoran Mihai. intări în piatră, cît şi cele de abataj.
Munca noastră cere o deosebita pri Poate tocmai pentru acest motiv, a- j Treburile mă pu'rta- taj „e hibă". Aprecie rut de serviciu, Ion ţ
cepere şi îndemânare, pentru că exe cum sînt în brigada de intervenţie
cutăm lucrări de întreţinere care pre a Sectorului I. ». , . .. O
zintă o oarecare periculozitate. Deşi * seră ia Aninoasa intr-o re care s-a arătat pe Popa, ne informă că j
această muncă éste grea şi de mare Faţă de cum trăiam acasă, în Siă-
cestea bineînţeles de con răspundere, membrii brigăzii, printre riicui Moldovei, viaţa mea de acum | problemă pe care mai loc că nu-i exagerare;.. tovarăşul Teodor Bulea i
ducerea sectorului şi a mi care mă număr şi eu, sîntem mulţu e mult schimbată. Salariul bun pe
nei, înirucît tov. Fazekaş miţi a'tît de felul cum ne îndrumă şi care-l primesc mi-a dat posibilitatea 1 pe Urmă am 'aflat că Cit ce am cobori! din e sus, că dă o mina de ţ
nu are obiceiul să vor ne conduce şeful brigăzii, cît şi de să fiu bine îmbrăcat, iar părinţii mei
bească prea multe despre cîştiguriie pe care le obţinem. La să aibă, prin mine, un ajutor de nă | doar acest fost miner colivia care ne-a dus ajutor minerilor; care :
sine şi brigadă. Discutind dejde.
cu Bela-baci despre meto noi în brigadă, vagonetarii primesc j comunist, ajuns azi şe- spre adine, la orizon au cam avut de furcă •
dele folosite în obţinerea cité 2.000 lei, iar minerii între, 3.000— Anul trecut, cu banii strînşi, am
succeselor, iţi va răspunde putut să ridic la Slanic o casa pro y ful unuia dintre cela tul 8 de unde începea pînă atunci cu erate- y
scurt: 3.50Ó lei. Eu, personal, am luat în prie, iar acum, cînd voi pleca îri con
luna iulie în mînă 2.527 lei. t mai bune sectoare rele, incit abia se
— Organizarea bună a cediu, o voi termina complet. Nu am
muncii şi disciplina orta Am venit la mina Uricani din 1953, de gîrid însă să părăsesc Valea Jiu | de la această mină. putuse da in acea y
cilor din brigadă fac să lui. După ce mă voi căsători, şi a-
avem realizări frumoase. unde ani lucrat vreme de un an, timp 0 mi-o putea rezolva zi cîteva „tancuri“ "
după care am plecat militar. După ceasta o voi face în toamnă, am
Amintindu-şi parcă deo * in toate amănunie- ¦> de cărbune. Acum ¦
dată de ceva, tovarăşul această, m-am reîntors la aceeaşi să-mi aduc familia lâ Uricani. Mă
Fazekaş continuă: mină. Meseria dé miner am învăţa- voi Stabili aici, pentru că ara îndră î le. Intîi l-am cău- treaba începuse să ;
— Sînt comunist şi co t-o de la tovarăşul loan Receăk, în git mină şi vad, că, la muncă rodnică, y iat acasă. Am aflat mişte şi toţi sini ?
muniştii trebuie să-şi în pot scoate un cîştig frumos.
deplinească angajamentele brigada căruia am lucrat ?nai bine ţ că era la şut. Crc- porniţi să recupe- |
luate. Brigada care o con dé 2 ani. Apoi am trecut să lucrez G.HEORGHE BOGATOIU
duc e in întrecere cu a în abatajul condus dé Ion Bria. Dé miner la sectorul 1 mina Uricani ? deam că o să dau reze ce-au pierdut, ?
lui h'agy Bela. Fiecare la aceşti 2 şefi de brigăzi am putut
căutăm ca în cinstea „Zi y de el la biroul de fiind Siguri ch pi- ?
lei minerului" şi a zilei de
23 August să dăm cit mai } sector. . Lucrurile nă ta sfir'şittil şu- Ş
mult Cărbune peste plan ;
eu mi-am reînnoit anga j au stat insă all- tutui toi vor da i
jamentul, mărindu-l cu în
că 200 de tone... aşa că 1 fel. De parcă ar fi două norme.
trebuie să muncim cit mai
bine. ţ bătut vintul, aşa se cînd asta o spune *
încrederea tovarăşului T goliseră in acea zi un vagonetar din ţ
Fazekaş în puterea de
i birourile. De la ul- brigada vestitului ^
muncă a brigăzii e pe deplin
justificată, atunci cînd îi cu y /imul lelmician, pi- miner comunist Tu- i
noşti îndeaproape pe toţi mem
| nă la director şi caduc Mihai, de ţ
brii brigăzii şi îi vezi cu cită
dragoste muncesc. i la secrelaru! corni- la Aninoasa, n-ai î
Prin munca politică dusă, s-a '•> telului de partid — sectorul pe care-l con cum să crezi că poate ţ
reuşit ca din brigadă nimeni să
î toţi erau in mină. Am ducea, i-am simţit pre fi altfel. Cuvintul lui i
nu facă nemotivate, munca este
i înţeles atunci că nu-i zenţa. „Cicero“ meu e cuvînl! Mărturie in ?
organizată în aşa fel înă't
I \ rost să-l aflu pe cel cel cu caschetă şi echi această privinţă stau i
fiecare îşi cunoaşte sarcinile,
? de care aveam nevoie pament mineresc, in- doar tonele peste plan l
şeful brigăzii se bucură de
In urmă cu vreo 4 ani arii venit exemplu, cîştig pe lună între 3000— y decît cobor.vxl in mină trebînd minerii intii- date in cinstea „Zilei J
prestigiu şi simpatie, datorită dintr-o comună situată pe valea Ol •3500 lei. Cu banii cîştigaţi mi-arn
tului la exploatarea carbonifera Pe- cumpărat multe lucruri folositoare u- î Dar cum s-o fac ? niţi in drum, a aflat minerului 7“. ş
felului cum se preocupă de în trila să îmbrăţişez frumoasa meserie nui tînăr căsătorit. Mi-am luat mo
de miner. Citisem prin ziare că a fi bilă, aparat de radio, îmbrăcăminte * Normele T.S tiu îngă- că „şeful“ căutat a Aici, tnsfîrdit l-am |
drumarea muncii, de găsirea miner este o mare cinste, că munca pentru mine şi sofia mea. De cîtva
sa este răsplătită aşa cum se cuvine timp m-am mutat într-un apartament y duie unui neiniţiat in trecut acu' citeva mi- aflat pe cel căutat, j
celor mai bune metode care să de către partid şi guvern. La mină din noile blocuri construite la Petri-
ăm fost repartizat să lucrez în bri la. Aîă uit la casa nouă în care lo ît problemele minereşti să rtUte pe acolo, după ce Tocmai terminase de ţ.
ducă la creşterea productivităţii. gada condusă de Iosif Maercsâk uri- cuiesc, lă cîte mi-am cumpărat şi mă ş intre in subteran fără pusese la punct unele îndrumat montarea ce- ?
de de fapt m-am şi calificat ca miner. gîndesc cît de greu am dus-o îna
In fotografic: In abatajul în ca re lucrează brigada condusă de co In luna iulie brigada a dat inte. Răniînînd orfan, am fost nevoit y însoţitor. Noroc că toc- nereguli din transport, lor două cratere din a- *
munistul Fazekaş Bela. • '.• i i ' - J j «... e t tt> >• h i . . . i n După o perioadă de timp am fost ca de mic copil să muncesc pe la
numit responsabilul bilei brigăzi de bogătaşii din comună pentru o nimica ? mai atunci, ieşiseră din şi acum probabil că se bataj şi se pregătea să ?
peste plan 105 tone de cărbune; tineri minieri din cădriil sectorului toată. Am dus atunci o viaţă amară.
IV. Această brigadă pe care o conduc In prezent traiul meu este îmbelşugat ţ, mină inginera geolog află la orizontul 7, pe plece spre alte locuri j
în ¦august, pînă în "ziua de 9, şl îri preZent, şi-a cîşfigat stima şi aşa cuih de fapt am şi visat cînd am
Sectorul V Sud ăl minei Lu- că în fiecare an se sărbătoreşte încredereâ conducerii sectorului. Lună venit în Valea jiului. y şi o tehniciană, Ele lă abatajele din stratul de muncă. Abia l-am y
peni este cel mai tîtiâr sector, a dat în plus încă 35 tone. A- de lună, noi dăm cu 150—200 tone
aceasta în privinţa datei des ,,Ziua minerului". de cărbune peste plan. Ca urmare, şl ŞTEFAN PANA | mi-ati fosi salvtireă. A- 5. Asta înseamnă că putut reţine un minut ?
chiderii primului abataj şi pu Despre tot ceea ce a făcut ceasta dovedeşte că brigada îşi cîştigu! nostru este frumos. Eu, de brigadier ia mina Petrila
tem spune a elanului tineresc t fiind care-i necazul, că urcăm iar, pină la Ori pentru a-i zmulge două *
partidul pentru ei, iţi vorbesc va îndeplini cu cinste angaja ? trebuie neapărat să-l zontul următor.
cu care munceşte harnicul său cu adîncă recunoştinţă minerii vorbe. Celelalte le-am f
colectiv. In ceea ce priveşte din sectorul V Sud al minei Lu- mentul luat.
peni. E greu de a cuprinde în î. — Poate o fi la aflat pe drum: că-i ia- ?
Pirsta majorităţii minerilor din âîteva rînduri tot ce s-a reali Privind munca acestui har
sector, ei nu sînt prea tineri. zat în acest sector şi munca ; aflu pe tehnicianul T.
plină de avînt prin care colec nic colectiv al brigăzii, îţi dai a Bulea, inginera mi-a Tucaciuc Mihai I ne su tă a urnii copil de 12 y
In acest sector lucrează mulţi tivul dovedeşte ataşamentul său
mineri cu experienţă, care zeci faţă de partid, faţă de cauza mai bine seama de felul cum j împrumutat echipajnen- geră un miner. ani, virstă la care el f
socialismului.
de ani au scormonii adîncurile partidul, a ştiut să crească oa y tul de protecţie şi lam- — Ee... atunci nu e se pregătea ăc'U’ 30 de î
pămîntului pentru a scoate la Pe panoul de onoare al mi
nei Lupeni printre alte nume de menii muncii, de dragostea lor î pa, dindu-mi şi un.;. aşa complicat, mă li ani să intre în. m ină; y
suprafaţă cărbunele — pîinea şefi de brigadă, care şi-au în
uzinelor. deplinit angajamentele luate în faţă de partid şi. voinţa lor ne f' „Cicero“ de toată lau- nişti cu un zimbet in- că-i tehnician abia de f
cinstea „Zilei minerului". se gă
Sub stăpinirea capitaliştilor, sesc şi ale tov. Doţiu Avram, strămutată de a contribui la în | da, pe tehniciană Du- soţitOarea, şi in ăceă după 23 August 1944 ?
aceşti mineri munceau din greu, Letean Petru, Rotam Dumitru
împinşi de foamete şi mizerie, (din sectorul V Sud). De la florirea patriei. ţ mitrescu Marieta — do- clipă i-tun şi ghicit, şi să conducă l-a in- •
forţaţi de multe ori de baione începutul anului pînă in pre
tele jandarmilor. Cu ură ne zent sectorul a dat peste plan P. UNGUR f veditâ ca o pricepută mai mult decît i-am văţat partidul, care l-a »
mărginită îţi vorbesc astăzi mi multe tone de cărbune: numai
nerii mai vechi despre vremu în cinstea „Zilei minerului" şi ? şi harnică cunoscătoare zărit, flacăra unui gind numit in acest post, şt :
rile întunecate ale domniei ca 23 August a dat peste 1.200 to
pitaliştilor şi moşierilor. ne cărbune în plus. Ş a minei. poznaş ce-i încolţise în căruia ii este slujita
Aceste vremuri au aptis pen Dintre brigăzi, cele mai fru f De la ea ăm aflat minte. Vroia probabil credincios din 1945, in- »
tru totdeauna. moase realizări le-a. obţinut bri
gada condusă de comunistul ^ că-i destul de cOmpli- să mă sperie, abatajul deplinindu-şi conştiin- *
In anii puterii populare mun Fazekaş Bela, care lucrează în-
ca minerilor a ajuns să fie pre tr-un abataj-cameră. Despre i cat de a -i. da de urmă cameră in care lucra cios sarcina ce i-a in- J
ţuită, respectată, partidul şi munca acestei brigăzi se pot
guvernul fac totul ca ea să de spune multe lucruri bune, a | celui căutat, deoarece Tucaciuc fiind aşezat credinţat-o I ?
vină mai uşoară, mai frumoa
să. Ca un simbol al cinstirii i e un om cum rar se chiar între orizonturi, 1RIMIE STRAUT :
muncii minerilor este şi faptul
9
-•L—-«*»Ü-»•*-• •»•>»¦>.&.»s»»-•©•¦ *©-•»0-» ’î"». • 9 • • -a* *>• • »fr- -o •
P E N T R U M IN E R II D IN Ţ E B E A
Spitalul T.B.C. din Petroşani dat în folosinţă în acest an. In ultimii patru ani, mineri s-a amenajat un club şi o bi
lor clin Ţebea, li s-au mai dat bliotecă, precum şi o clădire
în folosinţă încă două cămine pentru un magazin de textile şi
cu o capacitate de 200 locuri, alimente.
le-au fost acordate 27 credite
pentru locuinţe individuale, din In primul semestru al anului
1957, au fost trimişi în conce
care 14 locuinţe sînt construite dii de odihnă 50 de mineri, adi
că cu 25 mai mulţi decît îh pe
şi s-au construit un dispensar
rioada corespunzătoare a anu
şi uri staţionar. De asemenea, lui trecut.
Pentru muncitorii mineri din Valea Ing. PETRU ROMAN Aceste măsuri au fost îmbunătăţite mina Lupeni au propus introducerea Ga de la cer la păriiînt se deose damentelor planificate cu 1,5 la sută, tor sarcini, Combinatul carbonifer îşi
Jiului a devenit o tradiţie ca „ZIUA membru în Biroul Comitetului cu ocazia dezbaterii în colectivele de iluminatului electric fix în abatajele besc faţă de trecut condiţiile actuale şi a realizării unei economii de 2,55 va întări munca de îndrumare şi con
MINERULUI", să fie întîmpinată ou raional de partid Petroşani, muncitori a instrucţiunilor privitoare frontale. Prin aplicarea în viaţă a de muncă şi viaţă ale minerilor. Me lei pe tona de cărbune. trol, rnoBilizîrid cu ajutorhl organiza
succese deosebite în muncă. la aplicarea sistemului îmbunătăţit de acestei propuneri s-au îmbunătăţit canizarea în proporţie de 84 la sută ţiilor de partid, sindicale şi U.T.M.
director tehnic al C.C.V.J. salarizare şi normare, care a fost in mult condiţiile de muncă în abataje a muncilor în abataje şi 100 la sută Colaborarea dintre conducerile ad muncitorii, inginerii şi tehnicienii în
Hotărîrile Congresului al doilea al trodus la minele noastre, în faza de ceea ce a făcut ca productivitatea în transportul subteran face ca mun ministrative şi muncitori a dovedit realizarea deplină a planurilor de
partiduiui şj ale plenarei G.C. al ploatarea minieră Petrila care pînă experimentare, îricepînd cu data de 1 muncii să crească simţitor, s-au creat ca minerilor să fie mai uşoară, mai că există posibilităţi însemnate de măsuri. Aparatul Combinatului va fi
P.M.R. din decembrie anul trecut, ca la 1 august, şi-a îndeplinit în pro aprilie a. c. condiţii pentru alegerea şistului vi productivă, cîştiguriie tot mai mari. creştere a productivităţii şi reducerea mai mult legat de locurile de pro
re au ca ţel ridicarea pe o treaptă porţie de 95 Ia sută angajamentul de zibil, s-a îmbunătăţit productivitatea Numai în urma aplicării sistemului preţului de cost al cărbunelui. Nu ducţie îri vederea asigurării unei a-
mai înaltă a nivelului de trai al po a da pînă la 7 Noiembrie, 18.000 tone In dorinţa de a crea o bază ma muncii. îmbunătăţit de salarizare, cîştiguriie mai la exploatarea minieră Petrila se sistenţe tehnice calificate.
porului, au dat anul acesta un puter cărbune, peste plan. Rezultate bune au terială puternică sistemului îmbunătă medii, pe Combinat, au crescut în pot reduce, de pildă, 47 de posturi
nic avînt luptei minerilor din Valea obţinut şi colectivele minelor Vulcan ţit de salarizare şi normare şi răs- îmbinarea muncii de conducere cu luna iunie, faţă de martie a. c. ch neproductive, printr-o mai bună orga Se ştie că numărul brigăzilor care
Jiului pentru mai mult cărbune. 'In şi Lonea în îndeplinirea angajamen- punzînd chemării partidului ca cîşti- activitatea creatoare a maselor a fă 38,1 la sută. nizare a transportului şi aprovizionă nu-şi îndeplinesc planul de producţie
întrecerea însufleţită, şi plină de avînt . tului de a da pînă la aceeaşi dată gurilor sporite să le corespundă can cut ca planul dé producţie al Com rii cu materiale a locurilor de mun fixat prin foile de acord, este încă
care .a cuprins Valea, Jiului.de la,u n cîte 10.000, tone cărbune., tităţii sporite de cărbune de calitate binatului pe trimestrul 11/1957, să Făcînd, de „Ziua minerului“, bilanţul că. Reducerea consumului de mate destul de măre. Nu toate brigăzile îşi
câpăţ la; altul în cinstea, „Zilei mine şi mai ieftin, muncitorii mineri au fie depăşit cu 3,2 la sută, producti realizărilor obţinute în producţie, a rial lemnos, prin răpirea şi refolosirea realizează normele. Absenţele nemo
rului", zilei d e . 23 August, şi a celei Sînt merituoase- eforturile depuse venit cu o serie de propuneri în vitatea planificată să se depăşească tot ceea ce s-a înfăptuit prin grija lemnului din galeriile şi abatajele tivate nu sînt combătute cu destulă
de-a 40-a aniversări a Marii Revo în întrecere de -muncitorii, mineri de Scopul asigurării creşterii productivi cu 1,7 la sută, iar preţul de cost să partidului şi guvernului, pentru bună vechi poate aduce o economie la perseverenţă. O deosebită importanţă
luţii Socialiste din Octombrie, mun .Ia ' exploatările Lupeni şi Aninoasa, tăţii muncii şi reducerii preţului de fie redus cu 1,66 la sută faţă de plan. starea lor, muncitorii mineri privesc mina Uricani, spre exemplu, de 0,61 capătă în această perioadă preocu
citorii, inginerii -şi ¦tehnicienii din ex care eu . toate, greutăţile întîmpinate cost. Şeful de brigadă Ulrich Ştefan cu încredere spre viitor. lei/tona de cărbune. Utilizarea raţio parea pentru stabilizarea lucrătorilor
ploatările noastre miniere, au reuşit şi-au ' depăşit sarcinile de-plan pe se de la exploatarea minieră Lonea a Sectoare cum sînt nr. 1 al minei nală a compresoarelor va duce la noi. Calificarea acestora şi crearea
să dea .pînă la 1 august a. c., o can mestrul 1/1957. . propus să se pună în funcţie la mina Petrila, care în luna iulie a dat 1.663 Sub semnul acestei încrederi s-au Lupeni la o economie de 0,83 lei/tonă. condiţiilor de viaţă pentru muncitorii
titate de 42.000 tone cărbune , peste III maşina de curăţit vagonete. mă tone cărbune peste plan, III Aninoa desfăşurat şedinţele de producţie în noi veniţi în Valea Jiului trebuie să
plan. , Aceste succese în muncă dovedesc sură care a făcut să crească posibi sa cu un plus de 1.649 tone, IV Vul care s-a analizat felul cum s-a mun Exatninarea atentă a tuturor pos stea îri centrul ătetiţifei conducerilor
hotărîrea neclintită a minerilor, de a litatea de rulare a vagoneţilor cu 15 can au o depăşire de 1.808 tone şi cit în primul semestru al anului şi turilor din schemă şi desfiinţarea ace exploatărilor.
In fruntea întrecerii se situează har traduce în fapte politica Partidului Ia sută. Minerul Circii Petru de la altele, dovedesc că acolo unde se ma s-au dezbătut sarcinile pe semestrul lora care nu-şi găsesc justificarea,
nicul colectiv al exploatării , miniere Muncitoresc, Rotnîn,. în centrul căreia mina Petrila a propus să se monteze nifestă o grijă deosebită pentru pro 11/1957. duce la o economie de 900.000 lei pe Iată doar cîteva probleme â căror
Uricani care a primit recent drape stă. preocuparea pentru continua îm Un troliu în galeria de bază la stra blemele producţiei şi buna organizare combinat în semestrul 11/1957. A- rezolvare cu succes va asigura în ma
lul de colectiv fruntaş între exploată bunătăţire a condiţiilor dp muncă şi iul 7, orizontul XII, pentru introdu a muncii, planul se poate realiza şi Gu această ocazie s-a scos din nou ceastă preocupare are un caracter per re. parte succesele noastre de viitor,
rile miniere din Valea Jiului, pentru trai. ale ceţor ce muncesc din patria depăşi. în evidenţă că exploatările noastre manent studiindii-se posibilitatea con va asigura producţia de cărbune coc-
realizările frumoase obţinute în înde- noastră. cerea mecanizată a vagonetelor goale carbonifere dispun încă de însemnate topirii unor servicii, sectoare, desfiin sificabil şi energetic necesar econo
Realizări deosebite au obţinut în rezerve interne, a căror descoperire ţarea de posturi cu o activitate pa miei noastre îri plină dezvoltare.
pliftireă angajamentelor privind creş Avîntul creat în producţie ca ur sub roluri şi frînarea vagonetelor în întrecerea socialistă brigăzile conduse şi folosire poate şi trebuie să ducă ralela şi altele. în vederea realizării
de tovarăşii Poboreni Alexandru, de la sporirea succeselor obţinute în de noi economii. Avem convingerea că sub conduce
terea producţiei, productivităţii muncii mare a măsurilor luate de Plenara cărcate. Aplicată, propunerea a făcut la mina Lupeni, Csiki Emerik de la creşterea productivităţii muncii şi a rea şi îndrumarea de zi cu zi a or
mina Vulcan, Gristea Aurel şi Praţa reducerii preţului de cost. S-au îndrumat exploatările în di ganelor şi organizaţiilor de partid şi
$i reducerea preţului d e : cost. Acest .'C.G. al P.M.R. din decembrie 1956, ca încărcarea vagoanelor să se facă Gherasim de la mina Aninoasa, Ce- recţia îmbunătăţirii nivelului calitativ cu ajutorul Ministerului Minelor, vom
nuşe Cornel de la mina Petrila şi De un important ajutor ne esté în al măsurilor tehnico-organizatorice în face faţă, acliitîhdu-ne cu cinste de
colectiv a dat cu 14 la sută'm ai mult pe linia traducerii în viaţă a hotă- cu numai 2 oameni în loc de 4; Tov. sute de alţii ca ei. această muncă recenta hotărîre a sensul legării acestora de efectul lor sarcinile pe care partidul şi guvernul
Biroului Comitetului regional de par economic, astfel ca cîştiguriie sporite le-au pus în faţa industriei cărbunelui
cărbune decît s-a angajat în; întrece rîrilor celui de-al Il-lea Congres al Cotroaza Ioâri de la mina Lupeni a Succese de felul acesta fac ca mi tid Hunedoara, cu privire la creşterea sa rezulte că o urmare directă a şi a minerilor din Valea Jiului.
nerii să fie plini de mîndrie pentru productivităţii şi reducerea preţului de creşterii productivităţii muncii şi re
re, a depăşit productivitatea planifi Partidului, a fost susţinut de condu propus montarea unui transportor în tot ce s-a realizat, să întîmpine ma cost al cărbunelui la minele din Va ducerii preţului de cost. Garanţia îndeplinirii acestor sarcini
rea lor sărbătoare „Ziua minerului“ lea Jiului. Hotărîrea, precum şi pla este avîntul nestăvilit al muncitorilor
cată în lunile aprilie, mai, iunie şi cerea Combinatului carbonifer, prin preabataj, măsură care a sporit pro cu hotărîrea fermă de a le consolida, nurile de măsuri pentru traducefa ei Alte măsuri ca acelea de introdu mineri, hotanrea lor de a urma cu
în viitor. în viaţă, au fost puse în discuţia or cere a1 maşinilor de încărcat cons fermitate politica partidului, conş
a redus preţul de 'cost- al cărbunelui tr-o serie de’ măsuri tehnico-organiza- ductivitatea muncii în abataj cu 45 ganizaţiilor de partid din exploatările truite pe plan Ideal, asigurarea uno*- tienţi că munca lor duce la înflorirea
Ataşamentul sincer al muncitorilor miniere, apoi planurile de măsuri au asemenea condiţii, printr-o mai bună patriei, contribuie la întărirea cauzei
cu 7,24 lâ sută. Succese deosebite în 'torice1' meuite să asigure condiţii op la sută. mineri faţă de partid şi guvern, ho fost dezbătute de colectivele de mun organizare a muncii, care să ducă la păcii, la victoria socialismului.
tărîrea lor nestrămutată de a traduce citori, ingineri şi tehnicieni. mărirea vitezei de avansare a fron-
întrecerea socialistă a obţinut ex- time la locurile de muncă. Mai mulţi muncitori mineri de la îh fapte Directivele celui de-al Il-lea tiirilor, introducerea locorfiotivéi de 4 Sărbătorind Ziua ior, minerii îşi
Congres al partidului şi măsurile lua Numeroasele propuneri vehlte din tone, întărirea’ disciplinei în muncă şi reînnoiesc angajamentul de a munci
te de plenara G.C. al P.M.R. din de rîndul maselor au ajutat conducerile altele, vor duce la o creştere simţi şi lupta pentru continuă întărire a
cembrie. 1956, izvorăsc din caldă re exploatărilor să-şi definitiveze plânu- toare a randamentelor pe exploatare unităţii partidului lor drag, pentru ri
cunoştinţă faţă de tot ce s-a făcut rilé măsurilor ce trebuie luate în ve îri Valea Jiului. dicarea continuă a nivelului de trai,
pentru ei în anii de democraţie popu derea realizării în următoarele 5 luni material şi cultural al celor ce mun
lară. a sarcinilor de plan, a depăşirii ran Pentru asigurarea îndeplinirii aces cesc din patria noastră.