Page 40 - 1957-08
P. 40
Pag. 4 'DRUMUL SOCIALISMULUI rvr. cr?y
Ecoul internaţional al vizitei
delegaţiei sovietice în R. D. Germană
Im p o rta n ta cu o în ta re rostita de A . I. M l K O I A N la m arele In India Uniunii Sovietice în R.D. Ger Hruşciov, scrie ziarul, a pus
mană. Toate ziarele centrale capăt pentru totdeauna specula
m iting din O raşul R ostock DELIII 12 (Agerpres). Pre chineze din 10 august publică
sa indiană acordă o .mare aten o amplă expunere a cuvîntări- ţiilor militariştilor vest-genna-
ROSTOCK 12 (Agerpres). — nici un fel de cetăţeni germani. şi ele au făcut unele propuneri în problemele dezarmării. Ele ţie problemei germane cu pri lor rostite de O. Grotewohl şi ni şi cercurilor guvernante, ca
TASS anunţă : In seara zilei de depun însă toate eforturile pen lejul călătoriei delegaţiei de N. S. Hruşciov la şedinţa Ca re şi-au pus drept scop să rupă
10 august în piaţa Ernst Thäl Toţi germanii care au ajuns în dar îndată ce noi le acceptam tru a ascunde aceste divergen partid şi guvernamentale so merei populare a R. D. Ger R.D. Germană de lagărul so
mann din oraşul Rostock a a- vietice în R.D. Germană. mane. ci şi s-o includă în uniu
vut loc un mare miting în cin Uniunea Sovietică ca urmare a ele se deziceau de propriile lor ţe de opinia publică, temîndu-se ni. ¦resivă a Atlanticului de
stea delegaţiei de partid şi gu ca rolul lor urît va fi demascat. Ziarul „India Express", re- „Jetiminjibao" subliniază pro A
vernamentale sovietice, în cin războiului au fost de mult re propuneri. Dar, a spus în continuare A. I. ferindu-se la cuvîntarea tov.' punerea din cuvîntarea lui O.
stea prieteniei germano-sovie- Mikoian, dezarmarea priveşte Hruşciov în Camera populară a Grotewohl adresată celor două R.D. Germană, continuă zia
tice. La miting au luat cuvîntul patriaţi, în conformitate cu do După sosirea sa la Londra, interesele maselor largi munci R.D. Germane, scrie într-un ar state germane de a crea o con rul, este o parte integrantă şi
A. I. Mikoian, vice preşedinte ial toare. Nu este oare timpul ca ticol de fond că N.S. Hruşciov federaţie germană, de a ieşi trainică a lagărului socialist
Consiliului de Miniştri al rinţa lor, în R. D. Germană sau Dulles, împreună cu reprezen fiecare guvern să-şi spună în- a subliniat îndeosebi caracte din N.A.T.O. şi din tratatul de şi o ţară — participantă la
U.R.S.S., şi O. Grottewohl, pri sfîrşit punctul său de vedere în rul suveran al R. D. Germane ta Varşovia şi de a obţine re tratatul de la Varşovia. Ade
mul ministru al R. D. Germane. R. F. Germană. Şi dacă se gă tanţii celorlalte puteri occiden această problemă de importan şi situaţia ei egală printre ce tragerea trupelor străine din în nauer, a cărui lozincă propa
A. I. Mikoian a spus printre alT ţă vitală ? lelalte ţări ale lagărului socia treaga Germanie. In titlurile la gandistică este „unificarea",
tele: sesc cetăţeni germani izolaţi, ei tale, a propus să fie adoptate list . cuvîntarea lui N. S. Hruşciov
Pentru realizarea dezarmării ziarele subliniază că Uniunea înfăptuirea căreia ar însemna
Adversarii noştri au sperat că pleacă neîmpiedicaţi din Uniu propunerile privind inspectarea este necesară în primul rînd Analizind atitudinea cance-- Sovietică sprijină intrutotul de fapt extinderea influienţei
între popoarele german şi so tarului Adenauer fată de pro crearea confederaţiei germane. N.A.T.O. asupra întregii Ger
vietic nu poate exista prietenie, nea .Sovietică, dacă doresc acest din avion a statelor noastre fă îmbunătăţirea situaţiei interna blema ramificării Germaniei, manii, este duşmanul de moar
deoarece în decursul unei sin lucru. Speculaţiile pe marginea ră a se proceda la dezarmare, ţionale şi în această privinţă un ziarul scrie că Adenauer „evi A» te al rezolvării cinstite şi paş
gure generaţii poporul german rol serios iar trebui să revină nice a problemei germane şi al
a pornit de două ori războaie problemei 'imaginare a repatrie propuneri oare au fost respinse comerţului internaţional. Să în Austria restabilirii unităţii Germaniei.
sîngeroase împotriva poporului luăm, de exemplu, următorul
nostru. Aceste războaie au adus rii cetăţenilor germani care s-ar în 1955. Sau, ca plan redus, ca fap t: Pînă în prezent guvernul
nenumărate nenorociri şi distru Statelor Unite nu vrea să per
geri ambelor ţări. Popoarele găsi in Uniunea Sovietică a mijloc de preîntîmpinare a răz mită firmelor americane să facă
noastre, a spus în continuare comerţ cu ţările socialiste, în
A. I. Mikoian, s-au convins din fost necesară cercurilor guver boiului, puterile occidentale au ciuda dorinţei lor, şi a posibi
experienţa amară că duşmănia lităţilor existente.
şi războaiele nu aduc nimic afa nante ale Germaniei occidentale propus inspectarea din avion a
ră de durere ş i ' nenorocire. In Cum se poate vorbi atunci
prezent cînd au posibilitatea să pentru a împiedica îmbunătăţi regiunilor situate dincolo de de inspecţia din avion care es
te posibilă numai atunci cînd
stabileiască ele însele relaţiile rea relaţiilor dintre Uniunea So cercul polar. Scopul acestor un stat arc încredere în celălalt dent n-are dreptate legînd pro VIENA 12 (Agerpres). Sub La restabilirea unităţii Ger
•dintre ele, popoarele noastre vietică şi Republica Federală propuneri, a arătat A. 1. Miko şi a submina totodată bazele blema ramificării. Germanici de titlul „Recunoaşterea R.D. Ger maniei, se spune în continuare
s-au lăsat de vechea duşmănie. Germană şi a nu permite astfel ian, este de a substitui proble acestei încrederi, intcrzicînd un acord privind dezarmarea". mane corespunde intereselor în articolul de fond, se poate
pînă şi comerţul ? Din timpuri Austriei, ziarul Volksstimme pu ajunge numai prin înţelegere
Prietenia dintre poporul so destinderea încordării interna ma irisurilor concrete de de străvechi comerţul constituie in R. P. C h in e z ă
vietic şi poporul R. D. Germa forma elementară de contact şi între cele două state germane.
ne este veşnică şi de nezdrun ţionale, de care guvernanţii zarmare prin propunerea nese apropiere între popoare. In zi
cinat şi nici un fel de uneltiri lele noastre importanţa lui nu
ale duşmanilor nu vor putea Germaniei occidentale se tem rioasă .a fotografierii din 'avion. numai că nu scade, ci se mă
turbura sau zdruncina această reşte mereu.
prietenie. ca de foc. Ei au născocit aşa Dorind să se păşească mai blică un articol de fond. consa De aceea propunerea lui Gro
In occident unii încearcă în crat cuvîntării rostite de N. S. tewohl privind crearea unei
Păşind pe calea militarizării numita problemă a repatrierii rapid pe calea dezarmării gu zadar să dovedească că de co PEKIN 12 (Agerpres). Pre Hruşciov la şedinţa Camerei confederaţii, propunere spriji
şi revanşei, a spus în continuare merţ am avea mai multă ne sa chineză publică materiale populare a R.D. Germane. nită de Hruşciov, este în aceas
A. I. Mikoian, cercurile guver probabil în scopul propagandei vernul sovietic a propus să se voie noi, Uniunea Sovietică, ample despre vizita delegaţiei tă privinţă unica măsură reală.
nante din Germania occidentală decît ei. Nu intenţionăm să de partid şi guvernamentale a Cuvîntarea rostită de N. S.
împiedică prin toate mijloacele electorale. ajungă în primul rînd la o în discutăm cui îi este necesar
stabilirea bunelor relaţii cu U- comerţul. El este necesar tu
Cercurile conducătoare vest- ţelegere cu privire la înceta turor, el este reciproc avanta In încheiere ziarul cere ca
nlunea Sovietică. Aceasta o do germaue, a spus A. I. Miko rea pe o perioadă de cel puţin
vedeşte cît se poate de concret ian, au pornit o largă propagan 2—3 ani a experienţelor cu ar jos. guvernul austriac să recunoas
poziţia adoptată de delegaţia dă anti-sovielică punînd-o în ma atomică şi cu hidrogen, a- După ce a vorbit despre suc
guvernamentală' a R. F. Ger că R.D. Germană şi să resta
mane care a sosit pentru trata dică un lucrm despre oare vor cesele realizate de oamenii
tive la Moscova. In loc de e- centrul politicii lor. Adenauer şi beşte întreaga lume, opinia pu muncii din Rostock şi din lan bilească cu aceasta relaţii nor
xaminarea concretă a probleme cei din anturajul său răspîndesc blică, savanţii atomişti din dul Mecklenburg, A. I. Miko
lor, guvernul R. F. Germane ia minciuna că Uniunea Sovietică toate ţările, inclusiv din Statele ian a declarat la sfîrşitul cu- male, ceea ce corespunde pe de
încercat să pună în centrul a- ar urzi planuri agresive împo vîntării sale că poporul sovie
cestor tratative problema ima tic aste un prieten credincios al plin intereselor neutralităţii şi
oamenilor muncii din R. D.
ginară a repatrierii. Ei ştiu prea triva Germaniei. Ei vă calom Unite şi Germania occidentală. Germană şi dacă va fi nece TIRANA 12 (Agerpres). — deri asupra unor probleme de independenţei Aiisiriei.
niază şi pe voi cei din Republi Ca răspuns la aceasta pu sar, nu va întîrzia să le vină
bine că la. noi nu mai există' ca Democrată Germană. Repu în ajutor pentru a apăra cu ATA anunţă: La 10 august, interes comun pentru cele două Operaţiunile milifare
terile occidentale au prezentat preşedintele R. D. Vietnam, Ho ţări, care s-a desfăşurat în spi
blica Democrată Germană mer recent propunerea de a se în ceririle lor. Şi Min, şi persoanele care îl ritul unei depline înţelegeri. din Algeria
ge însă hotărît pe calea demo ceta pe 10 luni experienţele cu însoţesc în vizita sa în R. P.
craţiei, păcii şi socialismului arma atomică şi cu hidrogen... Albania au avut o întrevedere, Seara preşedintele prezidiu PARIS 12 (Agerpres). —
la sediul Comitetului Central lui Adunării Populare a R. P. IASS anunţă: După cum a-
şi nici un fel de uneltiri ale Din partea lor, aceasta este Albania, Hadji Lesi, a oferit o nunţă ziarele pariziene, opera
al Partidului Muncii din Alba recepţie la palatul brigăzilor ţiunile militare din Algeria se
duşmanilor nu vor putea să o o pură înşelăciune. Procesul nia, cu conducătorii de partid intensifică. In ultimele 24 de
fabricării unui tip nou de armă şi de Stat ai R. P. Albania — din Tirana, în cinstea preşedin ore într-o serie de regiuni ale
abată de la această cale. Bclcir Ba faliku, ITusni Kopo, Algeriei au avut Ioc lupte crîn-
atomică pînă la experimentare Liri Belisova, Manuch Muftiu, telui Ho Şi Min. Recepţia s-a cene între trupele franceze şi
In continuare A. I. Mikoian necesită aproximativ tocmai o Mehmet Sehu, Nadji Lesi şi detaşamentele armatei algerie
a subliniat că problema princi astfel de perioadă. Fireşte că alţii. desfăşurat într-o atmosferă cor ne de eliberare naţională în
pală care frămîntă în zilele noa această propunere nu slujeşte dială şi prietenească şi Ho Şi cursul cărora au fost ucişi 74
stre întreaga omenire este pro cauza dezarmării. Puterile oc A avut loc un schimb de ve-
blema dezarmării. cidentale au nevoie de ea pen Min şi Hadji Lesi au rostit, cu
vîntări.
Maşina de propagandă , a tru a legaliza experienţele cu
S. U.A., a spus A. I. Mikoian, arma atorn'i.că,,.îu. ioc. să le in de algerieni. La 50 km est de
încearcă să prezinte Uniunea terzică. Iată ce vor domnii din ' l >« *i 4 1 Orleansville o subunitate fran
Sovietică ca adversar al dezar ţările care fac parte din ceză a fost încercuită; 10 sol
f 'onorul ungar a sărbătorit
mării. Faptele arată însă că în N.A.T.O. Z IU A F E R O V IA R U L U I daţi au fost ucişi, iar alţi doi
timp ce Uniunea Sovietică do Din presa occidentală şi din au fost răniţi. Ştirile din Alge
reşte în mod real dezarmarea,
puterile occidentale, inclusiv cuvîntările diferiţilor oameni BUDAPESTA 12 (Agerpres). în comparaţie cu anul trecut ria arată că se intensifică re
politici occidentali reiese că în MTI anunţă: La 11 august po a fost depăşită greutatea medie presiunile împotriva participan
porul ungar a sărbătorit pentru a mărfurilor etc. ţilor la mişcarea de eliberare
S.U.A., nu fac decît să se joa tre puterile occidentale există a Vil-a oară ziua feroviarului. naţională. La 9 august tribu
Lucrătorii din transportul fe La 10 august Istvan Dobi, nalele militare din Alger şi
ce de-a dezarmarea. Ce-i drept divergenţe serioase şi fricţiuni roviar au întîmpinat această preşedintele prezidiului R. P. Constantine au condamnat Ia
sărbătoare cu noi succese în Ungare a înmuiat unui mare moarte alţi 21 de participanţi
C uoîntare a lui O J I O G R O J E W O H L muncă. Lichidînd consecinţele grup de feroviari decoraţii gu la mişcarea de eliberare na
contrarevoluţiei, ei nu numai că vernamentale. ţională. In oraşele Alger şi
ROSTOGK 12 (Agerpres) oerea stocării şi producţiei de televiziune Adlershof din Ber a membrilor delegaţiei sovie au obţinut normalizarea muncii Bougie au fost arestate 23 de
în transporturi, dar au şi de Cu prilejul sărbătorii, Mi persoane.
TASS !anunţă: Luînd cuvîmlul arme şi bombe atomice pe pă- lin. Ei au fost primiţi cu căldu tice de partid şi guvernamen păşit în mare măsură rezulta nisterul Transportului şi Tele
la 10 august la un mare mi mîntul german, precum şi in ră de către funcţionarii centru tale cu reprezentanţii intelec tele obţinute anul trecut. Prin comunicaţiilor a organizat la La 9 august a avut Ioc la
ting al oamenilor muncii din terzicerea propagandei în fa lui de televiziune unde se mai tualităţii berlineze, la care au tre altele, în ultimul timp a fost Budapesta o expoziţie de artă Grenoble o razie poliţienească
Rostock, cu prilejul vizitei voarea războiului atomic. In al participat personalităţi de sea plastică a feroviarilor şi o ex în rîndurile oamenilor muncii
redus considerabil numărul în- poziţie de raţionalizare şi de algerieni în cursul căreia au
membrilor delegaţiei sovietice II-Iea rînd am propus ca cele aflau numeroase personalităţi mă din domeniul culturii şi ar fost arestate 22 de persoane.
tîrzierilor de trenuri, a fost de invenţii, la care sînt prezentate
de partid şi ‘ guvernamentale, două state germane să iasă res aie R.D. Germane, oameni ai tei germane. La această întâl Festivalul
păşit planul traficului feroviar, aproximativ 300 de propuneri
Qtto Grotewohl, primul minis pectiv din N.A.T.O. şi din tra culturii şi artei. nire J. Becher, A. I. Mikoian,
tru al Republioii Democrate tatul de la Varşovia. Vrem de In clădirea centrului de te O. Grotewohl şi Stephan ITeim de raţionalizare.
Germane, !a -dat o înaltă apre asemenea un acord comun cu au rostit scurte cuvîntări.
ciere succeselor obţinute de lo privire la efectivul forţelor ar leviziune a avut loc o întâlnire
cuitorii anaşuiul: mate. Vizita oaspeţilor sovietici dramatic
din China
Tot ce facem şi creăm, a In sfîrşit am propus ca cele Adenauer creează o armată care nu se află
spus O. Grotewohl, va căpăta două guverne să se adreseze
sub controlul comandamentului N.A.T.O. PEKIN 12 (Agerpres). — In în
deplină importanţă numai în împreună sau separat celor pa la Magdeburg treaga Chină se desfăşoară în mo
oazul cînd vom învinge scin lm puteri cu cererea de a-şi re
PARIS 11 (Agerpres). — niune teritorială“ fără consim- mentul de faţă un festival dramatic
darea patriei noastre şi vom trage trqptat şi cît mai grabnic TASS anunţă : Ziarele parizie ţămîntul N.A.T.O. Se pare, cons- of celei de a XV-a aniversări
putea înfăptui unificarea ei de trupele lor din întreaga Germa MAGDEBURG 12 (Ager se acordă la gospodărie creş ne au comentat cu nelinişte scrie ziarul „Le Monde“, că a prezentării pe scena unui teatru
crearea în Germania occiden „Republica Federală Germană chinez a primei drame moderne din
mocrată şi paşnică. nie. Uniunea Sovietică, a spus pres). După cum transmite a- terii porumbului, cu care sînt tală a aşa numitei „Uniuni te intenţionează să-şi pună parte literatura chineză. Cu prilejul acestui
ritoriale“ cu un efectiv de nerii în faţa unui fapt împli festival, teatrele din Pekin şi din
O. Grotewohl a -amintit că O. Grotewohl, este gata să-şi genfia TASS în dimineaţa zilei însămînţate 125 ha. Despre a- 50.000 de oameni, care va re n it “. celelalte oraşe din diferite părţi ale
Camera populară a R. D. Ger retragă trupele imediat ce pu de 11 august membrii delega ceastă gospodărie a vorbit N. Chinei, prezintă piese de seamă din
mane a propus săptămîna a- terile occidentale vor fi gata să ţiei sovietice de partid şi gu S. Hruşciov la conferinţa lu prezenta nucleu! viitoarei ar literatura dramatică modernă chineză.
ceasla o cale înceată, dar de facă aceasta. vernamentale, care au sosit la crătorilor agricoli din Kuban.
nădejde, de unificare a Germa Vorbind în încheiere despre 10 august la Magdeburg, au El a arătat că ea este un exem
niei, şi anume calea confede problemele întăririi păcii în vizitat gospodăria de stat Sch- mate.
plu demn în ce priveşte creşte
raţiei. Pentru început cele două bazinul Mării Baltice, O. Gro- waneberg. Oaspeţii sovietici au rea porumbului. După cum reiese din ştirile MA GÂZ
state germane urmează să fie lewohl a declarat că R.D. Ger !ost însoţiţi de W. Ulbriclit. publicate în presă, autorităţile
menţinute pentru ca păşind pe mană ar vrea să intensifice re- Această gospodărie este foar Oaspeţii au fost primiţi cu de la Bonn creează astfel tru MIERCURI 14 AUGUST 1957
calea înţelegerii, să se conto liaţiiile de prietenie cu toate ţă te cunoscută în Republica De căldură de către muncitori, pe care nu se află sub controlul
funcţionari, precum şi de fa
pească treptat din nou într-uu rile situate pe coasta Mării B a l-. mocrată Germană. Ea are 2.000 miliile lor. Directorul gospodă N.A.T.O. După părerea ziarelor SPECTACOLE Muzică uşoară romîncască; 15,05
tice. Dimpotrivă, a spus el, ne de ha de păntînt şi este spe riei i-a salutat pe oaspeţii so „Combat“ şi „Le Monde“, a- CINEMATOGRAFICE C oucct de muzica din opere: 16,00
stat german unit. laceastă acţiune a guvernului de Muzică uşoară; 16,25 La microfon
Luînd cuvîntul în Camera opunem ca occidentul să creeze cializată în producţia seminţe vietici, iar N. S. Hruşciov a la Bonn reprezintă o încălcare DEVA: Odată în v ia ţă ; cinema Rodica; 17,30 ştiinţa învinge; 18,00
populară, N. S. Hruşciov ne-a la Marea Baltică cartierul g e lor selecţionate, şi în creşterea a obligaţiilor asumate de el de „Grădina de vară“ : Vocaţie; ALBA Vorbeşte Moscova; 18,30 Muzică u-
sp u s: „Puteţi fi convinşi că neral şi comandamentul NATO vitelor de rasă — oi, cai, vite mulţumit pentru caldele cuvin oarece nu se poate crea o „u- IULIA: Inima cîn tă ; APOLDU DE şo a ră ; 19,10 Solişti şi formaţii de
dacă va fi necesar, Uniunea pentru înfăptuirea intenţiilor cornute, porci. O mare atenţie te de bun venit. S U S : Oazul fruntaşului Cocetkov; amatori din R .P.R.; 19,45 Răspun
Sovietică şi celelalte ţări socia sale războinice. simfitoare a încordării în inima Eu BARU MARE : S-a întâmplat pe stra dem ascultătorilor; 19,55 Noapte bu
ropei. dă ; BRAD: Asasinatul din strada
liste îşi vor îndeplini datoria Vrem ca Marea Baltică să Opinia publică din R.D. Dermană aprobă cu Danie ; HAŢEG : Podhale în flăcări; nă copii; 20,00 Muzică din operete;
faţă de Republica Democrată poată deveni o Mare a păcii. guvernamentală a lui Otto Orotewohl şi cuvmti Ziarele publică declaraţiile repre 21,15 Cîntece ciobăneşti şi jocuri
zentanţilor diferitelor pături ale ILIA : Caravana ; LONEA : Vagabon populare rom îneşti; 22,30 /Muzică u-
Germană, şi vor ajuta la apă In încheierea cuvîntării sale, populaţiei din Republică care apro dul scria ii ; ORAŞTIE : Stan şi Bran şoară. Programul II : 15,00 Muzică
bă cu enfuziasm declaraţia guverna studenţi la Oxford; PETROŞANI: populară din diferite regiuni ale ţă
rarea cuceririlor ei democrati O. Grotewohl a vorbit despre BERLIN 12 (Agerpres). — Opi al Camerei populare a R. D. Ger mentală a lui Ofto Grotewohl şi cu Dragoste dc m am ă; SEB EŞ: Garni
ce ,a libertăţii şi independenţei sarcinile muncii în întărirea nia publicii şi organele dc presă ale mane, despre importanţa căii spre vîntarea lui N. S. Hruşciov în Ca zoana nemuritoare ; SIAAERIA : Para rii; 15.40 Muzică uşoară '•omîneas-
ei“. Acestea, a spus Grotewohl, cotinuă a R.D. Germane şi în tuturor partidelor democratice şi or unificarea Germaniei trasată în de mera populară şi publică declaraţia da lui C harlott; TEIUŞ : Al 41-lea; c ă : 17,15 Tribuna Radio; 18,05 Noi
sînt cuvinte extrem de serioase, construcţia socialistă. ganizaţiilor de. masă din R. D. Ger claraţia guvernamentală de primul unor sociali democraţi simpli şi u- ZLATNA: Ţar şi dulgher. înregistrări de muzică romînească;
adresate tuturor acelora din oc mană continuă să comenteze cu în ministru O. Grotewohl în Camera nor membri de rînd ai sindicatelor 18,55 rfalul medicului: „Dezinteria
cident, oare cred că Republi ? sufleţire cuvîntările rostite de tova populară. Propunerea guvernului cu vesf-germane care cheamă clasa mun SELECŢI UNI DIN bacilară“ ; 19,00 Cînta orchestra Jean
ca Democrată Germană trebuie răşii O. Grotewohl, N. S. Hruşciov privire la crearea confederaţiei statelor citoare din întreaga Germanie Ia u- PROGRAMUL DE RADIO Ionescu; 19,45 Valsuri instrumentale:
lichidată, iar teritoriul ei in BERLIN 12 (Agerpres) — şi W. UIbricht la şedinţa Camerei germane şi la încheierea între cele nitatea de acţiune pentru realizarea 20,03 Din cele mai cunoscute me
clus în organizaţia Uniunii A- TASS anunţă : Un grup de populare a R. I). Germane. Ziarele două state a unui acord, propunere programului, ramificării naţionale Programul 1: 5,20 Sfaturi pentru lodii populare romîneşti; 21,05 Ope-
tlanticul ui de Nord. Cred,'a membri ai delegaţiei de partid publică ample ştiri privind călătoria aprobată de Camera populară, va prezentat de guvernul R. D. Ger ţăran i; 6,15 Muzică populară romî- ra „Cosi fan tutle" de Mozart.
continuat el, că aceasta trebuie şi guvernamentale a U.R.S.S., prin R. D. Germană a membrilor apăra viaţa paşnică a ţării împo mane. nească ; 8,00 Muzică uşoară; 8,15
să readucă ta realitate cape în frunte cu A. I. Mikoian, a triva primejdiei războiului atomic, Materiale din presă; 8,30 M uzică; BULETINE DE ŞTIRI :
tele înfierbîntate care născocesc delegaţiei de partid şi guvernamen deoarece realizarea acestei propuneri 9,30 Prietena noastră cartea; 11,03
asemenea planuri criminale. sosit în dimineaţa zilei de 11 ar duce la ieşirea R. F. Germane Teatru la microfon: „Mama" — a- 5,00; 6,00 : 7,00: 11,00: 13.00)
august la Berlin, venind din tale sovietice. din N.A.T.O. şi a R. D. Germane daptare radiofonică după piesa lui A- 15,00: 17,00: 19.00: 22.00; 23.52
Pînă la unificare, a continuat Rostock. De la gară oaspeţii din tratatul de la Varşovia şi ar lexandr Afinoghenov; 13,05 Cîntece (programul I), 14,00; 16,00; IX.O0|
sovietici au plecat direct îm „Neus Deutschland“ publică sub şi jocuri populare romîneşti; 14,10 20,00 : 21,00 : 23,00; (programul II).
O. Grotewohl, este necesar să preună cu O. Grotewohl, pri
mul ministru al Republicii De titlul „Bastionul păcii in inima Eu
se rezolve probleme ca interzi- mocrate Germane, la centrul de ropei" un articol de Axen, deputat contribui prin aceasta la slăbirea
Redacţia şt administraţia ziarului sir. 6 Martie ar. 9, Telejon: 188-189. Taxa plătită in numerar conform aprobam Direcţiunii Generale P .Î.Î.R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.