Page 34 - 1959-12

dru Mim m s m m s iu L u i
Surorile Maria şi Ioana Di cu, lucrează la secţia bobinaj
\de la fabrica „Sebeşul“ din Sebeş. Şi aici, ca şi la şcoala me-
>die serală din Sebeş, unde sini eleve în clasa a IX-a, cele două
'•surori depun toate eforturile pentru a obţine cele mai bune re-
\zultate.
Surorile Maria şi Ioana Dieu Ia locul de muncă.
Aceleaşi surori, pentru a se prezenta cit mai bine pregătite
la lecţia de geografie, consultă cu atenţie globul.
@aia im&milâ dt euLtuză —
C E N T R U L....A C T I V I T Â Ţ 1 1
CULTURAL - ARTISTICE DIN RAION
In cadrul instituţiilor culturale petente.
create de regimul democrat-
popular, casa raională de cul­
tură ocupă un ioc însemnat în
sistemul activităţii culturale. Ea
trebuie să organizeze o puter­
nică activitate culturală în cen­
trul de raion şi să asigure asis­
tenţă metodică tuturor cămine­
lor culturale.
In centrul de raion, casa de
cultură organizează o.activitate
atotcuprinzătoare, care să ser­
vească drept model căminelor
culturale pe care le îndrumă.
Casa raională de cultură con­
centrează în jurul ei elementele
cele mai talentate din centrul de
raion, folosind toate forţele cul-
tural-artistice, atît pentru acti­
vitatea la centrul de raion cît şi
pentru îndrumarea formaţiilor de
la sate. De asemenea, pe baza
indicaţiilor Ministerului învăţă-
mîntului şi culturii şi Goşsiliu-
lui Central al Sindicatelor, în
cadrul casei raionale de cultură
trebuie atraşi salariaţii din ca­
drul întreprinderilor şi instituţi­
ilor care n-au posibilitatea să
organizeze cu propriile lor torţe
o activitate cultural-artistică co­
respunzătoare, •
înjghebînd un puternic colec­
tiv ţn jurul său casa raională
de cultură trebuie să de&făşq&pe
o adiviţate multilaterală şl va­
riată, pe baza unui plan de ac­
tivitate aprobat de forurile com­
Casele raionale de cultură din
regiunea noastră desfăşoară în
general, o activitate fructuoasă
atît în centrul de raion, cît şi
la sate. Casa de cultură din Alba
Iulia, de pildă, organizează pe­
riodic conferinţe, are numeroase
formaţii cultural-artistice (cor,
taraf, formaţie d e ' teatru, cerc
literar, solişti, formaţie de dan­
suri etc.), care îşi desfăşoară
activitatea pe baza unui pro­
gram. De asemenea, casa de
cultură din Orăştie are nume­
roase compartimente de activi­
tate, printre care un cor puter­
nic, format cu participarea artiş­
tilor amatori din mai multe în­
treprinderi şi instituţii din loca­ nu dă posibilitate activiştilor ca­ munca de organizare a activită­
litate. Alît casa de cultură din
Alba Iulia cît şi cea din Orăştie,
în ce priveşte activitatea cultu­
ral-artistică la centrul de raion,
desfăşoară în general o activita­
te fructuoasă, bine orientată. In
ultimul timp şi casa raională de
cultură din Brad a reuşit" să-şi
îmbunătăţească activitatea, în­
deosebi pe linie de teatru.
Succese frumoase a obţinut şi
casa raională de cultură din
Sebeş, atît cu formaţiile ele tea­
tru cît şi cu formaţia de păpu­
şari. Această remarcă se referă
însă la anii trecuţi, căci în a-
cest an, oa-sa ' de cultură din
Din activitatea unei organizaţii de yartid
Noi membri ei candidaţi de partid
s si
Adunarea generală a organi­
zaţiei de bază de la sectorul IX
al minei Lupeni, a discutat în
ziua de 3 decembrie a.c., cîteva
cereri de primire în rîndul mem­
brilor şi candidaţilor de partid.
Cu acest prilej, electricianul
Dumitru Făniş a îost primit
membru de partid, iar lăcătuşul
sculer Dumitru Chisega, meca­ candidaţilor de partid.
A n g ajam ente depăşite
Tot în adunarea generală din
3 decembrie, comuniştii din sec­
torul iX al minei Lupeni au a-
naiizat o problemă importantă i
Cum se desfăşoară munca pen­
tru realizarea de economii la
secţia mecanică a sectorului.
Din raportul prezentat a re­
zultat că această secţie s-a an­
gajat iniţial ca pînă la sîîr'şitul dusă de tov. Nicolae Predoşan
anului, să realizeze economii în
valoare de 166.100 lei. După ple­ condusă tov. Balog Ioslf.
nara C.C. al P.M.R. din 13-14
iulie a.c., brigăzile şi echipele
secţiei mecanice şl-au mărit an­
gajamentele cu încă 104.296 lei.
Secţia a realizat pînă la 1 no­
iembrie a.c., 295.286 lei econo­ economii.
mii, deci cu 24.890 lei mai mult
decît angajamentul. Principalele lăcătuş, secţia m ecanică din sector.u riginte, cu organizaţia U.T.M. gostei faţă de clasa muncitoa­ de perete eio.
economii au fost obţinute .prin
R e p a ra re a u tilajului agricol —
sarcină importantă a mecanizatorilor
In vederea organizării şi e-
tectuarii La timp a reparaţiilor
tractoarelor şi maşinilor agrico­
le, autovehiculelor şi anexelor
de exploatare, conducerea Sta­ echipe de lucru. Concomitent cu arbore, se reglează sistemul de crat, au luat cuvîntut în primul ţătură, care oglindesc nivelul de
ţiunii de maşini şi tractoare din reparaţiile din atelierele staţiu­ distribuţie şi se constată consu­ rînd utemiştii, care au arătaî pregătire a l elevilor, iar pe lin­
Orăştie ,a luat măsuri din timp.
Aşa de pildă, pînă la data de 1
decembrie a.c., s-a identificat
starea tehnică a parcului de
tractoare şi maşini agricole, de-
terminîndu-se gradul de repara­
ţie oare urmează a fi efectuată; reparaţiile oare se vor face în lor, reglarea regulatorului, e- toare în înfăptuirea revoluţiei
pentru fiecare maşină s-a întoc­
mit fişa tehnică în care s-a spe­
cificat reparaţia necesară. A-
ceastă identificare s-a făcut în
mod organizat, fără a se sista
efectuarea lucrărilor agricole de
toamnă.
La" identificarea stăriiJtehnice
s-a ţinut seama de '.ultima re­
paraţie executată, de numărul
de ore de funcţionare de la ul­
tima reparaţie şi de numărul
de hantri realizaţi în campaniile
agricole. După ce s-a stabilit
numărul de reparaţii pe catego­
rii atît la tractoare cît şi la ma­ rea, atelierului s-a instalat o ae-
şini agricole, serviciul tehnic al
staţiunii a întocmit un plan de
reparaţii repartizat pe echipe,
astfel ca pînă la data de 1 mar­
tie 1960, utilajul necesar cam­
paniilor agricole din anul viitor motoarele ieşite din reparaţie rii utilajului agricol din S.M.T.- şi am asistat la adunările gene-
să fie reparat în întregime.
Sebeş, încă nu a fixat nici mă­
car piesa cu care va participa
la festivalul de teatru „I. L. Ga-
ragiale“.'
Casele raionale de cultură,
deşi tinere, nu se află la înce­
put de drum. Ele au acumulat
de acum o experienţă bogată
care nu este însă destul de bine
fructificată. îndeosebi în îndru­
marea căminelor culturale de la
sate, a formaţiilor acestora, ca­
sele raionale de cultură au fă­
cut şi fac încă puţin. La casa
raională de cultură din Alba Iu­
lia, atît directorul cît şi meto-
diştii se deplasează rar la sate
ca să ajute practic activitatea
căminelor culturale. Programul
de activitate pentru centrul de
raion este atît de încărcat incit
sei de cultură să se deplaseze
la sate, decît fugitiv, cel mult
pentru o zi, două. Atît casa ra­
ională de cultură din Alba Iu­
lia cît şi cea din Orăştie, acor­
dă un ajutor slab căminelor cul­
turale depărtate de centrul de
raion şi îndeosebi celor din sa­
tele de munte unde accesul e
mai greu. Sate ca Cib, Glod şi
Trimpoieie, rajonul Alba, Cos-
teşti, Mad.a şi Almaş, raionul O-
răştie, se bucură rar de prezen­
ta vreunui activist ai casei de
cultură care să poposească mai
multe zile pe la căminul cultu­
ral şi să-i îndrugie activitatea.
N r. 1544
nicul de extracţie Illi Arcadie
şi maistrul mecanic Alexandru
Vasiu, au îost primiţi candidaţi
de partid.
In viitoarea adunare genera­
lă. comuniştii din sectorul IX
vor discuta încă 4 cereri de pri­
mire în rîndul membrilor şl
colectarea fierului vechi (103,680
Iei), utilizarea la diferite lucrări strînsă colaborare între şcoală,
a materialelor fieroase vechi, fo­
losirea deşeurilor de bronz etc.
In fruntea echipelor care au
făcut cele mai mari economii,
se situează cea de la ciocanele zultate frumoase.
de abataj, condusă de tov.
Frantz Ştefan, de la forje, con­
şi de la repararea pompelor,
In discuţilie purtate pe margi­
nea referatului, membrii şl can­
didaţii de partid din secţia me­
canică s-au angajat ca pînă la
slîrşitul anului să realizeze noi
ANTON DUBAN
IX al minei Lupeni
Pentru desfăşurarea corespun­
zătoare a lucrului în timpul re­
paraţiilor, mecanizatorii din sta­
ţiune au fost organizaţi în 9
nii, s-au luat măsuri ca la trac­
toarele ou defecţiuni mai uşoare,
reparaţiile să fie executate de
către cele două ateliere mobile,
care suit dotate cu utilaj şi per­
sonal corespunzător. Pe lingă
staţiune, un număr de 13 trac­
toare — necesiitînd reparaţii ca­
pitale — vor fi trimise centru­
lui mecanic din Sibiu.
Ţinînd cont de posibilităţile
de oaire dispune S.M.T. Orăştie,
conducerea staţiunii ş i ! serviciul
tehnic au stabilit ca pipă la 1
ianuarie 1960, reparaţiile să fie
efectuate în proporţie de 42 la
sută. In scopul realizării aces­
tor reparaţii s-au creat la locul
de muncă condiţii cît mai buhe
de lucru. Astfel, pentru încălzi­
rotermă specială, Pentru urmă­
rirea şi verificarea calităţii re­
paraţiilor s-a instalat în atelie­
rul staţiunii un banc de rodaj
prevăzut cu frîn.ă hidraulică şi
tablou de comandă, prin care
sjrt supuse verificărilor, făoîn- uri în termenul planificat.
Trebuie arătat că unele case
raionale de cultură desfăşoară
încă o activitate slabă chiar şi
în centrul de raion. De exemplu,
casa raională de cultură din Ha­
ţeg, prin activitatea pe care o
desfăişoară la centrul de raion,
tiu se poate măsura cu un cămin
cultural bun (bineînţeles din alt
raion). Activitatea ei restrînsă,
lipsită de variaţie şi de un nivel
artistic scăzut, oglindeşte şi sla­
ba preocupare a comitetului e-
xecutiv al sfatului popular raio­
nal care, atît prin condiţiile pe
care le-a creat casei de cultură,
cit şi prin telul în care o îndru­
mă, dă dovadă de superficiali­
tate faţă de o instituţie de cul­
tură atît de importantă şi ne­
cesară pentru un raion cum e
Haţegul. Nu se poa.te spune că
în Haţeg nu sînt posibilităţi.
Dimpotrivă,' există talente care
dacă ar fi atrase să lucreze la
casa de cultură, ar realiza lu­
cruri frumoase. Raionul Haţeg
are şi avantajul de a ti poseso­
rul unui bogat şi neasemuit de
frumos folclor, oare însă nu
este nici pe departe valorificat.
O situaţie similară există şi
în raionul Brad. La centru! de
raion activitatea oasei de cultu­
ră este încă slabă şi săracă. Se
ştie că Bradul are o tradiţie cul­
turală valoroasă, iar atunci cînd
ţii este la înălţimea cerinţelor,
se poate organiza o muncă fruc­
tuoasă.
Rău este că în unele raioane
se organizează activităţi fru­
moase dar nu există preocupare
pentru menţinerea şi •dezvolta­
rea lor. La casa de cultură din
Alba Iulia, datorită dezintere­
sului eu care a privit tov. Mircea
Vaidesegan cercul de artă pfas-
Să îmbunătăţim munca de educare patriólacă
şi internafionalistă a tinerelului şcolar !
Pentru educarea tinerei gen e­ Pentru a avea un ghid în astfel să cunosc mai bine preo­
raţii in spiritul patriotismului
socialist şi al internaţionalismu­
lui proletar, este necesară o
organizaţiile U.T.M., pionieri şi
familie. Numai printr-o colabo­
rare strînsă şi temeinică între
aceşti factori se pot obţine re­
Organizaţia U.T.M. trebuie să
fie colaboratorul principal şi de
nădejde al şcolii în munca de
instruire şi educare a elevilor.
Colaborarea practică cu orga­
nizaţia U.T.M. a clasei, ne ajută
in munca ce o ducem pentru ri­
dicarea nivelului la învăţătură
al elevilor, pentru îmbunătăţi­
rea muncii educative ce o des­
făşurăm.
In articolul de faţă vreau să rea trecutului de luptă al po­ De asem enea, în acest scop, au
arăt cum colaborez eu ca di­ porului nostrii, dezvoltarea dra­ fost folosite articole la gazeta
din clasă.
du-li-se totodată rodajul Ia rece
şi la cald. Su ajutorul frînei
hidraulice se verifică puterea e-
fectivă dezvoltată de motor la
mul specific de carburanţi co­
respunzător puterii efective.
De asemenea, s-a mai pus
în funcţiune un banc pentru ve­
rificarea pompelor de injecţie, a
uniformităţii debitelor clemenţi­
tanşietatea clemenţilor şi a pom­
pei de alimentare.
Din cele de mai sus, reiese
că conducerea S.M.T. Orăştie
s-a preooupaf de organizarea
corespunzătoare a reparaţiilor.'
Pentru buna desfăşurare a a-
cestora, e neceşar însă ca şi ba­
za de aprovizionare din Simeria
să fie dotată cu toate piesele
de schimb necesare staţiunilor.
In moipentul de faţă, la această
bază nu se găsesc o serie de
piese de schimb printre care roţi
de semănători, braţe de trupi-
ţă, diferite repere pentru pom­
pele de ulei, pentru instalaţiile
hidraulice şi altele. Conducerea
bazei din Simeria, trebuie să ia
cele mai urgente măsuri şi să
se aprovizioneze cu toate pie­
sele de schimb necesare repară­
tică, acesta s-a destrămat, deşi
era unul dintre cele mai puter­
nice cercuri de acest fel din re­
giune. De asemenea, la Brad,
cercul literar de pe lingă casa
de cultură, în urmă cu cîteva
luni trăia o viaţă de creaţie in­
tensă, dar acum, memhrii cercu­
lui se adună foarte rar, nu dis­
cută probleme de creaţie, iar
producţia literară tînjeşte.
In ce priveşte activitatea ca­
selor raionale de cultură pe li­
nia îndrumării activităţii la sate, va trebui să organizăm temeinic (Săscîori, Poiana’ ş.a.), brigă­
trebuie să se tacă o cotitură, în­
deosebi sub aspect calitativ. La
baza orientării lor trebuie să
stea cunoaşterea temeinică a sa­
tului sub toate aspectele, iar în­
treaga activitate culturală tre­
buie axată pe sarcinile ce le ri­
dică via|a, practica construcţiei
socialiste din satul respectiv.
Valorează prea puţin îndrumă­
rile unui metodist cultural dacă
el în prealabil n-a luat legătură
cu organizaţia de partid, cu sta­
tul popular din comună şi nu s-a
consultat asupra problemelor, a-
supra posibilităţilor şi torţelor
pe care le are satul în care
merge să îndrume, să ajute
munca cuîtural-educativă. Din
păcate, mai avem încă aseme­
nea activişti culturali care se o-
presc doar la cămin şi rezolvă
în doi, adică cu directorul cămi­
nului, prin discuţii „toate pro­
blemele“, fără a se osteni să
participe la repetiţii şi la alte
activităţi ce se desfăşoară în ca­
drul căminului, fără să cunoască
de la bun început care este si­
tuaţia satului, ce probleme se
pun în faţa Iui, ce torţe are sa­
tul şi cum sînt utilizate. După
un asemenea „ajutor“, trece oe
la statui popular îşi vizează de­
legaţia, iar seara — cînd la sate
munca de diriginte, în planul cupările organizaţiei şi ale ute-
activităţii mele pe trimestrul I, miştilor şi să-mi îndrept atenţia
cu ajutorul comitetului organi­ spre cele mai importante laturi
zaţiei U.T.M. al clasei, am pre­ ale muncii de educaţie.
văzut o seamă de teme pe care
le-am considerat importante să Desigur că munca de educa­
le dezbatem. Astfel, în cadrul o- ţie patriotică şi internaţionalistă
relor de activităţi educative, am a tiner&hdui şcolar nu poate fi
prevăzut teme care să contribuie ruptă de procesul de învăţâmlnt.
la formarea de trăsături morale In scopul ridicării nivelului ta
ale omului de tip nou cum ar învăţătură şi disciplină, comite­
f i : educarea voinţei, formarea tul organizaţiei U.T.M. m ă aju­
tă în mod direct prin mai multe
unei concepţii materialiste des­ forme. In primul rînd, utemiştii
pre lume şi societate, cunoaşte­ sînt chemaţi în faţa comitetului
pentru a arăta cauzele primirii
unei note slabe sau pentru a-
baterea de la regulile şcolare.
Comitetul organizaţiei U.T.M.
re, de partid şi patria noastră
socialistă etc. din clasă urmăreşte îndeaproa­
Pentru a sădi în rîndul tine­ pe nivelul de pregătire al elevi­
rilor respectul faţă de oamenii lor prin scurte analize, făcute
muncii, respectul reciproc între la sfîrşitul orelor de curs, în ca­
şcolari, un colectiv de elevi a drul cărora sînt traşi la răspun­
dere elevii care au luat note mici
întocmit referatul : „Comporta­ şi sînt evidenţiaţi elevii buni.
rea- în şcoală şi în afară de De asem enea, în fiecare clasă,
şcoală", referat pe marginea au luai fiinţă grafice de învă­
căruia, atunci cînd a fost prelu­
gă aceste grafice, la gazeta de
în mod critic şi autocritic com­
portarea unor elevi din clasă. perete a luat fiinţă rubrica „De
Am mai avut de asem enea pla­
nificate referate pe teme ca : ce?", care se ocupă de elevii
„Rolul partidului clasei munci­
care vin nepregătiţi la orele de
curs. . '¦'
Deşi sirii 'diriginte la această
socialiste şi construirea socia­ clasă, numai 'de la 7 octombrie
lismului", „Rolul maselor popu­ a.c., prin colaborarea strînsă cu
lare în făurirea istoriei“, „Po­ organizaţia U.T.M. a clasei, am
porul muncitor — adevăratul ajuns să creez un colectiv bine
creator al tuturor valorilor m a­ închegat, obţinînd astfel rezulta­
teriale Şi culturale" etc. Desi- te frumoase atît In munca de e-
gur că munca mea pentru-edu- ' ducere patrioticăi şi internaţio-
carea patriotică şi internaţio- na a tineretului şcolar, cit
şi în procesul 'de învăţămîrit.
nalistă a elevilor nu se rezumă
numai la aceste referte; pe Cred că printr-o colaborare con­
parcurs, în colaborare cu orga­ tinuă cu organizaţia U.T.M.,
nizaţia U.T.M., vor fi întocmi­ voi reuşi să formez oameni bi­
te şi alte referate cu caracter e- ne pregătiţi şi cu un nivel p o­
ducativ. litic şi ideologic ridicat, oameni
care să contribuie din plin la
Pentru a cunoaşte activitatea construirea socialismului in
pe care organizaţia U.T.M. din scumpa noastră patrie.
clasă o va desfăşura, am studiat
planul de muncă al comitetului SlAllON CARA
prof. diriginte la clasa a X-a A
Şcoala medie m ixtă O.M.
* rale de pînă acum. Am reuşit Hunedoara
se desfăşoară de fapt aproape Este bine să subliniem că în­
întreaga activitate, ei descind la deosebi casa de oultură din ra­
centrul de raion. ionul Sebeş a făcut multe lu­
Dacă în general activitatea cruri bune în ce priveşte îndru­
cuîtural-educativă la sate s-a marea activităţii la sate. Rezul­
înviorat în •momentul de ta|ă, tatele obţinute sînt edificatoare
trebuie spus că în iarna aceasta în această privinţă; corurile
o ‘ activitate culturală mai largă zile artistice de agitaţie (B ra ­
şi calitativ mai ridicată. Sînt şov, Miercurea ş.a.), echipele de
unele sate din regiunea noastră fluieraşi (Jima, Poiana, Şugag,
în care întreaga activitate cul­ Loman) atu fost îndrumate cu
turală se rezumă la 2-3 confe­ perseverenţă de către casa raio­
rinţe lunar, Destul de rar se or­ nală de cultură, reuşind să se
ganizează audiţii colective la ra­ ridice la’ un nivel artistic co­
dio, iar numărul brigăzilor ar­ respunzător. Dar aceste reali­
tistice de agitaţie este încă mic, zări nu justifică cu nimic lip­
deşi activitatea acestora are o
surile oasei raionale de cultură
puternică influenţă asupra ma­ la' centrul de raion. Ea foloseş­
selor de ţărani muncitori prin
caracterul ei vioi şi plăcut. te slab forţele culturale pe care
le are în Sebeş.
Comitetele executive ale sfa­ Este necesar ca sfaturile
turilor populare raionale trebuie populare raionale să ajute ca­
să ridice rolul de îndrumător al sele raionale de cultură ca aces­
caselor raionale de cultură la tea să-şi formeze un larg activ
sate, să controleze activitatea nesalariaf, în care să fie cu­
lor, să le antreneze şi să le asi­ prinşi cei ma’i buni specialişti,
gure condiţii normale de muncă. cu ajutorul cărora să desfăşoa­
Atît în raionul Brad cît şi în ra­ re atît munca în centrul de ra­
ionul Sebeş, oasele raionale de ion cît şi munca de îndrumare
cultură, nu au, în mod practic, la sate. De asemenea, trebuie
unde să desfăşoare o activitate acordată o atenţie sporită pro­
mai largă. La Sebeş, de pildă, curării şi păstrării inventarului
două din camerele oasei de cul­ caselor de cultură. Unele din
tură sînt ocupate de multă vre­ ele (Brad, Haţeg şi Sebeş) nu
me de către un cetăţean oare au încă inventarul necesar cu
n-are nici în clin, nici în mîne- care să poată desfăşura o boga­
că cu casa de cultură. Se duc tă activitate cultural-artistică.
tratative cu cetăţeanuţ respectiv
— oare nici nu este măcar an­ Dacă comitetele executive ale
gajat la vreo întreprindere — i sfaturilor populare vor acorda
se oferă casă în schimb, dar a- toată atenţia’ caselor raionale de
cesta dă negativ din cap, în cultură, acestea îşi vor îmbo­
timp ce cercul de artă plastică găţi experienţa, îşi vor îmbu­
şi alte formaţii ale casei de cul­ nătăţi şi mai mult activitatea,
tură aşteaptă pe la uşi să prin­ devenind focarul principal al
dă o sală în care să-şi înceapă
activitatea. Trebuie curmată a- activităţii culturail-educative din
ceastă stare de lucruri 1 raion'.