Page 35 - 1959-12
P. 35
for. 1544 ..........DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. '3
igasgEMaasaggcgagaMZMSE!^^ BtawfttegagngfflaaáiaBttéaMi
C. 1. L. SIMERIA POATE DEVENI Pregătiri pentru festival# bienal
O UNITATE RENTABILĂ I „li. ÍL. C / % R * < & 8 A L k "
Pentru a asigura populaţiei pus pe-îmbunătăţirea ’producţiei evitare a cheltuielilor neecono- Ceiroul dramatic al Ca-sei ra de spectatori, se aflau şi di
ionale de oultură din Brad a pus rectorii căminelor culturale şi
cantităţi sporite de produse lac de prospături — iaurt, brînză micoase, dacă posibilităţile ar li Brigăzi utemiste fruntaşe duselor şi realizarea de econo în scenă piesele „Accidentul“, artiştii amatori din raza comu
mii. „Fata tatii cea frumoasă“ şi nei. Jocul pe scenă al artiştilor
tate şi în acelaşi timp pentru a proaspătă, lapte bătut — care fost transformate în realitate. La fabrica „Vidra" din O- „Taiga“. Acest luoru s-a făcut amatori şi felul în oare au fost
răştie lucrează trei brigăzi u- IOAN ELEN A în vederea participării la festi interpretate rolurile de către Mia
reduce la maximum dotaţia de asigură valorificarea superioară Astfel, acumulările ar îi sporit temiste de producţie dintre ca valul bienal de teatru „I. L. Ga- Benea, Ioan Coposu, Gheorghe
re două au primit drapelul de Colectivişti harnici ragiaile". Cele trei piese sînt Beciiu şi alţii, au produs o -im
stat, conducerea l.C.Î.L. Sime a subproduselor. cu aceeaşi sumă, iar dotaţia de brigăzi fruntaşe pe fabrică: U- pregătite de colective diferite. presie plăcută publicului spec
Colectiviştii din Peşteniţa, ra tator.
ria a întocmit un plan de măsuri S-a trecut apoi ia fabricarea j stat ar fi fost eliminată în între na dintre acestea lucrează în ionul Haţeg, au fost primii din Pînă acum, cele mai frumoa
secţia înnobilare, var cealaltă in raion care au terminat în acest . După terminarea spectacolului,
privind traducerea în viaţă a ho- pe loc a produselor proaspete, gime ba se realizau chiar şi be an însămînţările de toamnă. A- se rezultate au fost obţinute de
secţia argăsitorie. cum, ei dau zor să termine a- colectivul care a pus în scenă .directorii căminelor culturale şi
tărîrilor plenarei C X . al P.M.R. deschizîndu-se centre de produc neficii în valoare de 34.000 lei. Printr-o bună organizare a răturite adinei pe cele 70 ha. ¦artiştii amatori dip satele co
planificate. piesa „Fata tatii cea frumoasă“
din iulie 1959, pentru rentabili ţie în localităţile de colectare a • Acesta este bilanţul celor trei muncii şi folosirea raţionată a şi oare a prezentat în turneul munei Baia de Criş, au avut o
chimicalelor, cele două brigăzi Harnicii colectivişti din P eş convorbire cu membrii cercului
zarea întreprinderii. In acest laptelui. Prin aceasta s-a redus luni de aplicare a măsurilor de au reuşit să obţină în cursul teniţa nu au neglijat nici lu pe care îl întreprinde în raion, dramatic de la casa raională de
crările ce trebuie făcute în live 3 spectacole model. cultură.
plan, s-au prevăzut o serie de transportul de lapte la fabrică rentabilizare, bilanţ care a 'sco s lunii noiembrie economii de cir zile de pomi. Ei au hotărît să
ca 7.000 lei. Aceste econom ii au treacă neintirziat la curăţitul şi La Baia de Griş, de pildă, EUGEN PAUL
măsuri îndreptate înspre îmbu şi transportul produselor finite în evidenţă că în cadrul între fost realizate în afara celor stropitul pomilor contra pădu unde spectacolul s-a bucurat de -corespondent
60.000 lei econom isiţi in tri chelui de San Jose. un mare succes, printre cei 200
nătăţirea activităţii întreprinde de Ia fabrică la centrele de con prinderii există posibilităţi. mestrul III. -O-<&¦<3p»- «o
ANA GLIGOR
rii, reducerea cheltuielilor de sum. Asemenea centre s-au des Conducerea întreprinderii nu Cu ocazia consfătuirilor de
producţie şi a dotaţiei de stat. chis în oraşele Petroşani, Orăş trebuie să se mulţumească cu producţie pe secţii, mulţi din Au plantat puteţi
tie şi Hunedoara. faptul că a întocmit un plan de tre membrii acestor brigăzi, cum de salcîm
In acest sens s-a introdus un ar f i : Gheorghe Bodnar, Paras-
Aceste măsuri au adus între măsuri, nu trebuie să aştepte ca chiva Miclea, Elena Poenaru, E- Brigada utemistă de muncă
regim sever la efectuarea chel prinderii venituri importante, aceste măsuri să se transforme lena Ardeleana şi alţii, au ve patriotică a organizaţiei de ba
tuielilor administrativ-gospbdă- astfel că la sfîrşitul lunii octom de la sine în realitate. După un nit cu propuneri preţioase pen ză U.T.M. din Berthelot, raio
reşti şi în special Ia cheltuielile brie, dotaţia de stat faţă de a- calcul simplu, avîndu-se în ve tru îmbunătăţirea calităţii pro- nul Haţeg, ajutată de pionierii
de întreprindere, reparaţii şi ceastă întreprindere a fost dere realizările obţinute în cele şcolii de 7 ani din localitate, a
cu 1.906.000 lei mai mică decît trei luni de aplicare a măsurilor plantat intr-o singură zi peste
transport. S-au întocmit plafoa în primele două trimestre ale a- de rentabilizare şi posibilităţile 600 puieţi de salcîm. Im aceas
nului. cure mai evîsîă. rezultă că dacă tă acţiune au participat 14 ute-
ne de cheltuieli pentru întreţine mişti şi 30 pionieri.
rea utilajelor şi pentru trans
port pe hi. lapte. Aceste pla IOAN BO LESCU
foane au fost înmînate şefilor Dar, cu toate că s-au obţinut se vor depune eforturi susţinute, Magazin bine aprovizionat
atelierelor de întreţinere şi tran aceste succese, trebuie remarcat se va reuşi în cel mai scurt
sporturi, care au primit ca sar faptul că în activitatea I.C.I.L. timp să se elimine dotaţia de Zilele friguroase au venit.
cină să urmărească cu stricteţe Simeria, mai persistă o seamă stat la I.C.I.L, Simeria. Cum e şi firesc, oamenii solicită
respectarea lor. de deficienţe, care, înlăturate Ia magazinelor tot mai mult, îm
timp, ar fi dus la o reducere şi ZEVEDEI ŞTEF brăcăminte călduroasă de sezon.
Pînă în august 1959, fiecare mai simţitoare a preţului de cost, controlor revizor
centru raional avea pentru ne la sporirea acumulărilor şi deci, Serviciul regional de control şi revizie. La magazinele din Căian, da
voi administrative — deplasări s-ar fi putut renunţa total la do torită grijii conducerii coopera
în oraş şi raion — mijloace de taţia de stat. tivei din localitate, în luna no m ofim k M W .
transport hipo, care necesitau iembrie, au intrat importante
multe cheltuieli de întreţinere. Numai pe seama nerealizării cantităţi de mărfuri ca : paltoa MUNCITORI¦ AGRICOLI,
Aceste cheltuieli se repartizau sortimentelor planificate în lu ne bărbăteşti, paltoane pentru
apoi asupra costului laptelui şi nile august, septembrie şi oc copii şi femei, bocanci, pulovere TEHNICIENI AGRONOMI.
al celorlalte produse, scumpin- tombrie 1959, I.C.I.L. Simeria a şi stofe. Fiind bine aprovizio
du-Ie. pierdut posibilitatea de a realiza nat cu cele necesare, magazinul Ziarele şi, revistele agricole
economii în valoare de 414.000 specializat din Căian, a reuşit ' publică materiale folositoare
Printr-o analiză temeinică a lei. De asemenea, deşi planul de să depăşească planul valoric pe activităţii¦dvs. <
acestei situaţii s-a ajuns la con măsuri amintit prevedea elimi luna noiembrie cu 80.000 lei.
cluzia că cheltuielile pentru în narea tuturor cheltuielilor neeco- Abonamentele se primesc
treţinerea mijloacelor hiot» nu nomicoase, numai în cele trei Luorătorii din această unitate, prin oficiile şi factorii poştali,
sînt necesare, deplasările în ra în frunte cu gestionara Eleo- şi prin difuzorii voluntari să
ioane putîndu-se efectua fără di luni care s-au scurs de Ia întoc nora Durlescu, depun tot intere teşti din unităţile oigricole.
ficultate cu maşinile întreprin mirea sa, s-au plătit amenzi şi' sul pentru o cît mai bună apro
derii care colectează lapte în penalizări în valoare de 60.000 vizionare şi deservire în cadrul întreprinderea raională de
fiecare zi, fără nici o cheltuială lei. Şi prin repartizări, eronate magazinului, industrie locală „Metalul“
în oltss. de cheltuieli, costurile de pro Tăşnad raionui Baia Mare,
ducţie au fost mărite în mod GH. SPERIOSU EXECUTĂ .ŞI LIVREAZĂ
S-au analizat apoi rufele de artificial în lunile august,
transport Ia produsele finite şi septembrie şi octombrie 1959, cu m PBPSBAMÜL în timp scurt
'semifabriente. Constatîodu-se că suma de 44.000 lei. Rişniţe de piper tip „buto
mijloacele de transport de pe a- 11DECEMBRIE 1959
cesle rufe nu sînt utilizate co Se constată deci că în lunile Program ul 1: 7,15 Cîntece iaş“ de bună calitate,
respunzător, s-au suprimat pen ce s-au scurs de la aplicarea colhoznice; 8,00 Materiale din Plase împletituri sîrmă în-
tru perioada de iarnă, lunar. 0 măsurilor cîe rentabilizare, eco presă ; 9,00 Cîntece studenţeşti; cepînd cu ochiul de la 20
transporturi. Acum transportul nomiile la preţul de cost puteau 10,30 Traista cu poveşti; 10,45 mm. pînă la 100 mm. din
produselor finite colectate se e- îi mai mari cu suma de 517.000 Cîntece populare romîneşti in sîrmă neagră sau zincată
îectuează de două ori’ pe lună. lei (adică în loc de 80.000 lei terpretat© de Măriuca Matache ; de orice dimensiuni, ţesale
asigurîndu-se totodată încărca se puteau realiza economii la 1.1,03 Teatru la microfon: Doam vite şi cai, zăvoraşe pen
rea corespunzătoare ă milioane preţul de cost în sumă de na ministru — adaptare radio tru mobile.
lor de transport, fără însă ca 597.000 lei) dacă ar fi existat fonică după comedia lui Bra- Căruţe, trăsuri şi şarete,
oroduse’e să sufere scăderi cali din partea conducerii întreprin nislav N uşici; 13,05 Muzică diferite tipuri de bună
tative. Cheltuielile de transport derii mai multă preocunarg pen sim fonică; 14,30 Formaţii de calitate.
oe unitatea de produs finit, ca tru asigurarea condiţiilor nece muzică u şoară; 15,55 Muzică EXECUTAM =
sare în i'ederea producerii tutu uşoară sovietică; 16,15 Vorbeş Gard din panouri cu pla
urmare a acestor măsuri s-au ror sortimentelor planificate, te Moscova ! : 17,25 Muzică sim să de sîrmă, diferite dimen
fonică imprimată pe discuri „E- 11 DECEMBRIE 1959 siuni. după cerinţele bene
redus. Un accent deosebit s-a dacă se luau tóate măsurile de lectrecord“ ; 18,35 Muzică uşoa DEVA : Fata cu ulciorul; AL ficiarilor.
ră ; 20,20 Noapte bună, cop ii; BA IULIA : - Startul tinereţii; Reparăm utilaje şi trans
SSS3 21,00 „Inatţă-te liberă ţară" — Dimineaţa mohprîtă ; . BRAD,: portoare agricole şi minie
emisiune de cîntece; 21,30 Gîn- Fatima ; IL IA : Trapez; ORĂŞ re.
Cu 12 zile avans tecul şi jocul popular în creaţia TIE : Kociubei; Haiducii; HA-'
compozitorilor n o ştri; 23,10 Mu ŢEG : Cerul infernului; HUNE
Colectivul fabricii „Vidră" din De la începutul anului,, .de Ana Atohan, Rlena Julea şi Sigheti Ana, sînt trei munci zică simfonică. DOARA : Teodora: PETRO ŞA
Orăştie, desfăşurînd larg între păşirea valorică a planului de toare fruntaşe de la' fabrica de ciorapi din Sebeş. Ele îşi depă Programul I I : 14,07 Noi în NI : Pe ţărmuri îndepărtate;.
cerea socialistă pentru realiza producţie atinge suma de şesc zilnic norma cu 10-15 la sută. registrări de muzică romîneas- Ultima primăvară ; S E B E Ş : Pe
rea şi depăşirea sarcinilor de 394.000 lei: Drept urmare la / c ă ; 15,00 Pe aripile valsului; ţărmuri îndepărtate ; SIM ERIA :
plan, a încheiat luna noiembrie decembrie, colectivul fabricii „Vi IN CLIŞEU : Ana Mohan, Elena Julea şi Sigheti Ana la 16,15 Din cîntecele şi dansurile Soarta ţinui o m ; LON EA: De
cu planul producţiei globale în dra" lucra in contul zilei de 12 locul de muncă. popoarelor; 17,30 Sfatul medi partea ce a la ltă ; ZLATNA:
deplinit în proporţie de 113 la decembrie. Acest lucru dă con cului : Negii şi tratamentul lo.r; Frunze ro şii; TEIU Ş.: Visul
vingerea că planul anual va fi 17,50 Cronica ştiinţifică; 19,00 spulberat; BARU MĂRE : Zile
sută. Planul producţiei fizice a îndeplinit înainte de termen. Actualitatea în ţările socialis de dragoste; APOLDU DE
t e ; 19,40 Muzică uşoară de S U S : Mei ba ; CĂLAN : Fata în
fost de asem enea îndeplinit in PETR U ARGINT coresponde|vt Ştefan Kardoş şi Teodor Sibi- negru.
proporţie de 103 la sută. ceanu ; 20,20 Concertul nr. 1
în Do major pentru pian şi or Qferfe de serviciu
Mai multă atenţie grijilor de zi cu zi ale oamenilor munci i Cel? sezisate mai sus cores chestră de Beethoven ; 21,15 Se
pund realităţii. De altfel nici în renade şi canţonete ; 22,00 Jocu I. R. „COMBUSTIBILUL"
»a oraşele Hunedoara, Orăştie, ri populare rom îneşti; 22,30
Sebeş şi altele, buteliile nu sînt Cvartetul opus 76 nr, 6 în Mi D EvTT
m i m m n transportul la domiciliu transportate la domiciliu. Aşa bemol major de H aydn; 23,15
stînd lucrurile, se naşte între Potpuriu şi selecţiuni de ope angajeaza
i CU barea : cine poate să transporte rete.
buteliile cu aragaz acasă la ce Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; un revizor contabil cu un sa
tăţeni ? 7,00; 1 1 ,0 0 ;' 13,00; 15,00; lariu tarifar lunar de 1.000 lei.
17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (pro
In bucătăriile multor cetăţeni Lă GjJgir, de pildă, se schiip-, o cerinţă^ pe. deplin .îndreptăţi In mod normal, această trea gramul I); 14,00; 16,00; 18,00; Condiţii de an gajare: stu
din oraşele regiunii noastre lo bă lunar, în medie, aproximativ tă ă oaTnenlilor muncii. bă trebuie s-o facă depozitele 21,00; 23,00 (programul II). dii medii şi 2 ani vechime ]
cul sobelor de gătit l-au luat 300- bucăţi butelii cu aragaz. „Competrol“. In momentul de in munca contabilă.
maşinile cu aragaz. Acest lucru Pentru a schimba o butelie,- un Buteliile pot fl Iaţă, acestea nu dispun însă de —O— Muncă de teren, 20 zile lu
ilustrează de ia.pt, creşterea ni cetăţean din- Cugir trebuie să transportate acasă ! nar.
velului de viaţă al oamenilor vină însă pînă la Oraştfe. Fă- mijloacele de transport necesa B tM îm
muncii. Dar, o butelie cu aragaz cînd cîteva sondaje, a reieşit că Pînă în luna septembrie, ce re ; lucru care însă nu le scu Cei interesaţi se vor adresa
asigură combustibilul unei bu pentru schimbarea unei butelii, rerile . de butelii'1depăşeau posi teşte ca pe viitor să studieze e- PENTRU 24 ORE secţiei cadre a întreprinderii
cătării în medie, pentru o lună cetăţenii din Cugir cheltuiesc bilităţile de umplere a acestora. Vreme schimbătoare cu cerul regionale „COMB USTI B l-
de zile. După aceea, butelia tre circa 25 lei. In aceeaşi situaţie Acum, în urma unor măsuri lua ventuăleîe posibilităţi. mai mult noros. Vor mai cădea LUU‘‘ — Deva, str. 23 Au
buie preschimbată cu alta plină. se găsesc şi cetăţenii din Căian te de M .I.P.C.,-situaţia s-a îm . Fiind o problemă legată de ploi locale iar în regiunea de gust nr. 1 1 .
Intrucît în aprovizionarea şi şi Zlaina unde, în medie, con bunătăţit mult. In oraşele în munte ninsoare. Temperatura
transportul buteliilor cu aragaz sumul lunar de butelii este de oare sînt depozite „Competrol“ prestarea de servicii, desigur că staţionară. Ziua va oscila între
la domiciliul cetăţenilor există 250. există butelii aproape în perma transportul buteliilor cu aragaz 2 la 7 grade iar noaptea între
deficienţe, redacţia ziarului nos- nenţă, deci se poate asigura o acasă nit-1 pot face decît unită — 2 la + 3 grade. Vînt potri
tru a analizat această proble Deşi această situaţie este cu deservire promptă a cetăţenilor. vit cu intensificări locale de la
mă. Iată cîteva din constatările noscută de şeiii depozitelor din Dar şi în acest caz, se pune ţile cu un astfel de profil. Coo sud şi sud-vest. UNIUNEA RAIONALA A COOPERATIVELOR
noastre. problema transportării buteliilor peraţia meşteşugărească are pro PENTRU URMĂTOARELE DE CONSUM DIN ILIA
localităţile Hunedoara, Orăştie acasă la-cetăţeni. Iată ce ne scrie filul de prestări de sCrv-icii. Deci,
Unde sînt punctele un grup de gospodine din oraşul renunţarea atît de uşoară la o 3 ZILE \vis»iL m iMiriE
de deservire ? şi Alba Iulia, ei nu au găsit cu Deva, în legătură cu acest lu treabă la oare de fapt singură Vremea se menţine schim
cru : „Cu cîtva timp în urmă, bătoare. Vor mai cădea ploi lo
In principalele oraşe ale re cale să seziseze organele com cooperativa meşteşugărească s-a angajat, nu este. lăudabilă. cale. p r in u n i t ă ţ i l e din Blia şi C ă i a n
giunii noastre există depozite „Solidaritatea" din oraşul Deva Multe posibilităţi pentru a fa
„Competrol“. De aici, cetăţenii petente, respectiv baza de des s-a angajat să transporte bute
facere M.I.P.C. nr. 8 Timişoara. liile acasă la cetăţeni. Din cau ce aprovizionarea' la domiciliu f| conlecfoî penlc*u b ă rb a t, femei şi copii
se pot aproviziona şi cu butelii ză că atunci nu erau butelii su cu butelii cu aragaz au şi în
De fapt, baza nr. 8 din Timi ficiente, s-au produs unele- ano treprinderile de gospodărie oră §H mobilă de foaîe Şipurile
cu aragaz. Asemenea depozite malii în distribuirea lor. Şi pen şenească din cadrul regiunii
şoara, nu este străină de acest tru a nu mai avea bătaie de cap, noastre. Acest luoru este posi !H maşini de cusuf „ C a s n i c a u S
şînt în oraşele Deva, Brad, O- cooperativa a renunţat la acest şS aparafe de radio indigene
lucru, întrucît i-a fost sezisat lucru. Aoum însă, în depozit sînt bil ou atît mai mult, cu cît aces <
răştie, Hunedoara, Haţeg, Pe suficiente butelii cu aragaz._ Dar te întreprinderi dispun de sufi
de alte organe din regiunea Hu nu mai are cine să le ¦transpor ciente mijloace de transport atît De asemenea
troşani, Alba Iulia şi Sebeş. In nedoara. Măsurile au întîrziat te, din care cauză sîntem nevoi hipo cît şi auto. Este necesar
te să plătim trăsuri sau alte mij desface prin foaie magazinele săteşti:
regiunea noastră sînt însă şi însă. Problema unei mai bune loace de transport particulare,
cu cite 15—25 lei pentru o bu deci, ca sfaturile populare oră j j j produse fextile de fol felul
alte oraşe şi centre muncitoreşti aprovizionări cu butelii cu ara telie. Este aceasta o situaţie nor şeneşti să analizeze posibilităţile §11 încălfăminfe de sezon
mală ?“ existente pentru a include în ac ij| arficole mefalo-chimice
unde se solicită un mare nu gaz în localităţile importante tivitatea I.G.O. şi transportul !!!j articole de menaj şi de uz casnic
buteliilor cu aragaz la domiciliu. f l produse alimentare
măr de butelii cu aragaz. De din regiunea noastră 'cum sînt Aceasta cu atît mai mult cu cît f l băuturi spirtoase şi lichioruri
unde se aprovizionează cetăţenii Cugir, Călări, Zla-tna etc., tre din prestarea unor astfel de ser ^ W . ' n.
din aceste localităţi? Iată o în buie rezolvată urgent. vicii, nu pot rezulta decît bene
Luarea unor măsuri eficiente
trebare legitimă, căreia trebuie ficii. 1
în această direcţie este cu atît V. FUR1R
să i se dea toată atenţia.
mai necesară cu cît îmbunătăţi
rea aprovizionării cu butelii, este