Page 40 - 1959-12
P. 40
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1545
Adunarea Generală a încheiat discutarea juItliruaAjs şliiii » .uilurtele ş lin i » jxüXrrtele şiiri »xiUimjehs ştiri
aşa-numitei nrobleme ungare
NEW YORK 10 (Agerpres). de forţele „războiului rece“, a- internaţionale litigioase pe cale
TASS anunţă: Adunarea Gene vînd ca scop să învenineze at paşnică, prin tratative. Această
rală a încheiat discutarea aşa- mosfera la actuala sesiune a A- rezoluţie este concepută în spi
numitei probleme ungare şl, fo dunării Generale şi, implicit, să ritul dictatului şi „războiului
losind maşina de vot, a adop înrăutăţească situaţia interna rece“, deoarece ea cere ca gu împotriva revizuirii
tat cu majoritatea de voturi pro ţională. Rezoluţia impusă Orga vernul R.P.D. Coreene să ac
iectul de rezoluţie american, ca nizaţiei Naţiunilor Unite, a sub
re constituie un amestec în tre liniat Nosek, constituie o încăl la Moscova a fost semnai un acordcepte fără rezerve condiţiile im
burile interne ale Republicii care flagrantă a Cartei O.N.U.
Populare Ungare. Delegaţiile ţă puse de ţările care au luat parte comercial sovieto-brazilian „Tratatului de securitate“
rilor socialiste au votat împotri Apoi, Adunarea Generală a la războiul împotriva Republicii
va proiectului. Delegaţiile a 17 trecut la discutarea raportului
ţări — Afganistan, Arabia Sau- Comitetului Politic în problema Populare Democrate Coreene. MOSCOVA 10 ( Agerpres). — anii 196! şi 1962 aceste livrări japoiio-american
dită, Ceylon, Etiopia, Finlanda, coreeană şi a proiectului de re Scopul urmărit de autorii rezo 7 ASS anunţă : In noaptea de 9
Ghana, Guineea, India, Indone zoluţie american, adoptat de a- luţiei este de a permanentiza spre 10 decembrie a fost sem reciproce să crească pînă ta 37 TOKIO 10 (Agerpres). TASS ra ţară din lume care a suferit
zia, Irak, Israel, Iordania, Li cest comitet. Studierea rezoluţiei scindarea Coreei şi de a men nat un acord comercial sovieto- de milioane şi respectiv 45 de anunţă : La o conferinţă de pre de pe urma exploziilor bombe
ban. Libia, R.A.U., Sudan si aprobate de comitet, a -spus re ţine trupele lor pe teritoriul a- brazilian — primul in istoria milioane de dolari. să organizată la 9 decembrie la lor atomice şi cu hidrogen. De
prezentantul U .R.S.S., A. \. So Tokio de partidul socialist din aceea, poporul japonez, care nă
Yemen — s-au abţinut de la bolev, dovedeşte în mod (im cestei ţări. celor două ţări. Semnarea aces Potrivit acordului, Brazilia Japonia s-a dat citire tex!ullui scri zuieşte spre pace, cere în mod
vot. pede că formula preconizată de va livra Uniunii Sovietice ca sorii deschise adresate secreta hotărît interzicerea armei nu
rezolvare a problemei coreene Adunarea Generală a adoptai tui acord a fost precedată de fea, uleiuri vegetale, piei brute rului de Stat al S.U.A., Herter cleare.
Reprezentantul Cehoslovaciei. nu are nimic comun cu spiritul cu majoritate de voiuri proiec tratative ce au avut loc la Mos- şi alte mărfuri. Uniunea Sovie în legătură cu revizuirea „Tra
Nosek, care a luat cuvîntuf du cofaborîî-ii despre care s-a vor tul de rezoluţie american. Cele cova timp de 11 zile. tică va exporta in Brazilia pe tatului de seouritate“ ja.pono- ?
pă încheierea votului, a decla bit atît de mult la actuala se nouă delegaţii ale ţărilor socia trol şi produse petrolifere, pre american.
rat că faimoasa „problemă un- siune sau cu îdeea necesităţii d« liste au votat contra. Şaptespre Acordul prevede ca In cursul cum şi griu, maşini şi utilaje, TOKIO 10 (Agerpres)’. TASS.
pară“ a reprezentat o verigă în a se rezolva toate problemei'' anului viitor fiecare din cele metale, produse chimice şi al anunţă : După oum transmite
lanţul provocărilor puse la cale două părţi să livreze mărfuri
tele. In această scrisoare redac postul de radio Tokio, la 9 de
zece delegaţii s-au abţinut de la în valoare totală de 25 de m i
tată sub forma unor întrebări cembrie la Sapporo a fost dată
vot. lioane dolari. Se aşteaptă ca in Acordul cu privire la stabi puse secretarului de stat şi sem publicităţii o declaraţie a pro
lirea relaţiilor com erciale intre nată de Sudzuki, preşedintele fesorilor universitari şi prcO-
¦s r Uniunea Sovietică şi Brazilia a partidului — se spune că po sorilor de Ia institutele de învă-
fost semnat de Nikolai Smelia- porul japonez este foarte îngri ţămînt superior de stat din Ho-
Divergenţe în rîndurile N-a ap ă ru i nici un siar în Stafia kov, locţiitor al ministrului Co jorat de tratativele care au loc kkaido, care protestează Îfiîp’ck
„ p a rte n e rilo r“ alianţei merţului Exterior, şi de am ba triva revizuirii „Tratatului ’de'
nord-atlantice ROMA 10 (A gerpres). După cum afiliate Uniunii Sindicatelor creştine, sadorul E. P. Barbosa Da Sil în prezent cu privire la revi securitate“ japono-amedcan. De
s-a mai anunţat, în noaptea de în scopul obţinerii unui nou contract va. şeful Departamentului eco zuirea acestui „Tratat“.
miercuri spre joi tipografii din Italia colectiv. După cum transmit agenţiile
au declanşat o grevă naţională de occidentale de presă, greva va afec nomic din Ministerul Afacerilor Japonia, se spune în conti- claraţia a fost semnată de 755
24 de ore. La 10 decembrie în în ta toate cotidienele, fără nici o ex
treaga Italie, n-a apărut nici un ziar. Externe al Braziliei. . nuare în scrisoare, este singu- de persoane.
BONN 10 (Agerpres). — A- O altă chestiune spinoasă este Greva a fost organizată atît de sindi cepţie, în ce priveşte atitudinea aces
cererea tot mai insistentă a
genţia Associated Press tran S.U.A. ca ţările occidentale să-şi Dezarmarea - problema principóla o zilelor noastrecatele afiliate Ia C.G.Î.L. cît şi de cele tora faţă de grevă.
smite un comentariu al cores asume o parte mai mare din
pondentului său din Bonn în le
gătură cu reuniunea anuală a cheltuielile necesitate de între Mîine alegeri în Nigeria LONDRA 10 (Agerpres). O mării atomice a Bundeswehruluî ai Comitetului executiv al par
Consiliului N.A.T.O., care va a- ţinerea forţelor N.A.T.O. Aceas sută patru deputaţi laburişti din vest-german. Printre deputaţii tidului laburist. Deputaţii cer ca
vea loc în cursul acestei luni. tă chestiune o va discuta şi LONDRA 10 (A gerpres). — La 12 Corespondentul din Lagos (centrul Camera Comunelor sprijină pro care în ultimele zile s-au alătu guvernul englez să nu mai spri
Douglas Dillon, secretar de stat decembrie în Nigeria vor avea Toc administrativ a! Nigeriei) al ziarului punerea deputatului Stephen rat acestei acţiuni împotriva jine politica guvernului R. F.
¦ Corespondentul examinează adjunct al S.U.A., care, în ca ategerile pentru camera federală a „Times" anunţă că pentru cele 312 Swingler şi a altor 5 membri ai înarmării atomice a R. F. Ger Germane şi să împiedice înar
problemele ce se pun consiliu drul călătoriei p'e care o va reprezentanţilor care vor constitui un locuri din cam era reprezentanţilor au Parlamentului englez prin care mane se află : Barbara Castle, marea atomică a Bundeswehru-
lui N.A.T.O. în lumina profun face săptămîna viitoare în Eu mare eveniment în viaţa poporului a- fost desemnaţi 950 candidaţi în 62 Richard Crossmann, Tom Dri-
delor divergenţe care se mani ropă, se va opri la Londra, cestei mari colonii engleze. Noua ca de circumscripţii electorale. Principa se cere să se pună capăt înar berg şi lenny Loevier, membri lui.
festă în rînduriile „parteneriilor" Bonn şi Paris pentru a împăr meră va alege pe primul ministru al lele partide care se prezintă în alegeri
alianţei nord-atlantice. In pro tăşi, cum spune coresponden Chemăm la întărirea păcii
bleme ca „integrarea“ forţelor tul, „Îngrijorările americanilor
militare occidentale şi prezenţa
trupelor americane în Europa, cu privire la cheltuielile legate Federaţiei Nigeria căreia, după cum se sîn t: Congresul popular al Nigeriei de DAMASC 10 (Agerpres). planarea crizelor internaţionale, umană. Chemăm ta întărirea pă
comentatorul arată că punctul de N.A.T.O. ale Statelor Uni ştie, guvernul englez !-a promis a-' nord, Consiliul naţional a Nigeriei şi TASS anunţă: Ziarele din Da se spune în declaraţie, Aduna cii. Chemăm Ia schimbul liber
de vedere al Germaniei occi te". Această îngrijorare este a- cordarea independenţei în octombrie Camerunului, aşn-numitu! „grup de ac masc au publicat o declaraţie a rea Generală a O.N.U., la pro de realizări ştiinţifice între mem
dentale este „net opus“ celui tribuită de corespondent faptu 1060. ţiune" şi adepţii acestuia. Iui Teodosie al Vl-lea, patriar punerea Uniunii Sovietice, a brii întregii societăţi. Chemăm
francez în timp ce „britanicii nu lui că Washingtonul nu doreş
împărtăşesc nici punctul de ve te să sporească cheltuielile toc ST- hul Antiohiei şi întregului Ori luat hotărîrea de a discuta pro la egalitatea tuturor naţiunilor,
dere al Franţei nici pe acela al mai în anul 1960, care este a-
Germaniei occidentale". nul alegerilor prezidenţiale şi în Viafa copiilor în „raiul capitalist' ent. blema dezarmării generale“. astiel îneît fiecare dintre ele
„In timp ce întreaga lume ră Patriarhul salută „această idee să-şl poată hotărî soarta, pentru
Preşedintele De Gaulle con care va trebui deci să se ţină DETROIT 10 (Agerpres). — Ziarul să reducă acest ajutor, aşa incit, jumă tăcea pe drumurile războiului înţeleaptă“ şi declară : ca nici o forţă să nu poată pri
tinuă să insiste pentru menţi seama de dorinţa contribuabili american „The .Worker" informează că tate din numărul copiilor menţionaţi rece şi cugetătorii se străduiau „Sîntem ferm convinşi de ne va vreun popor de drepturile
nerea forţelor militare ale Fran lor americani de a fi scutiţi de in marele centru industrial Detroit sint ameninţaţi să nu aibă ce minca. să găsească mijloace pentru a- sale“.
ţei şi nu pentru integrarea lor uriaşele cheltuieli necesitate de sini înregistraţi oficial pe listele pentru cesitatea păcii pentru societatea
în sistemul N.A.T.O.. în timp ce întreţinerea unor forţe militare ajutoare 03.000 de copii săraci. Ziarul arată că 75 la sută dintre
vest-germanii cer „integrarea de- străine. copiii care oor ji lipsiţi de orice ajutor Partizanii păcii din Irak salută cauza dezarmării
Recent, consiliul municipal a holăril sint negri.
săvîrşită“ a forţelor militare oc Corespondentul exprimă păre S tudenţii la b u c ă tă rie BAGDAD 10 (Agerpres). Se cere Franţei să renunţe la pla luptătorilor pentru pace din
cidentale. Pe de altă parte, se rea eă, probabil, nici una din cretarul general al Comitetului nul de a experimenta bomba a- Irak de a sprijini iniţiativa con
arată în comentariu, preşedin aceste probleme nu va fi rezol BONN 10 (A gerpres). — Ziarul meserie. Ei se angajează In marile pentru apărarea păcii din Irak, tomică în Sahara. El a expri vocării unei conferinţe Ia nivel
tele De Gaulle ar dori să ela vest-german „Die Tat" publică urmă restaurante unde bucătarii nu au tim Aziz Şerif, a arătat că Comite mat, de asemenea, hotărîrea înalt.
boreze o strategie militară ba vată la Paris în cursul reuniu toarea informaţie: „Studenţii americani pul necesar pentru a supraveghea fie tul pentru apărarea păcii din
zată pe probabilitatea că tru nii consiliului N.A.T.O. şi că care pînă acum aveau posibilitatea de care fel de bucate. Sarcina care le Irak. salută rezoluţia adoptată împotriva experimentării
pele americane se vor retrage a-şi spori mijloacele de existenţă, an- revine este a veghea ca oalele cu min de Comitetul Politic al O.N.U.
din Europa în timp ce britani „va trebui să treacă mult timp' gajindu-se ca „babysitter“ (guvernan eare puse, să fie luate la timp de la bombei atomice
cii ar dori ca alianţa anglo-a- pentru a pune de acord inte te cu ora — N .R.) şi-au găsit o nouă foc pentru a nu se arde“. în ceea ce priveşte propunerile
merioană să funcţioneze „la resele, în prezent în conflict, ale ACCRA 10 (Agerpres). Un experienţe nucleare în Sahara.
celor 15 ţări care formează a- sovietice de dezarmare, precum grup de manifestanţi împotriva După cum transmite agenţia
infinit“. bombei atomice, condus de re UPI, Ia graniţa dintre Ghana şi
ceastă alianţă". şl apelul O.N.U. prin care se
OOCXXXXXXXXXXXX3000COO(XXXXX}OOOOOOCXXX30QOCfOOCXXXXXXXX^OOOOOCXXXXXX>âOOOOOOOOOCXXXXXXXX20000CXXXXXXXX}OOOOCXî XXXJCCOCXXXXXXXXXXJOOOOOCCQf
In acea noapte cind in căsu Omul trăieşte în mijlocul prietenilor Mihailov şi-a aminat concediul verendul Michael Scott, a trecut Sahara franceza cei 10 demon
ţa din strada Republica nr. 49, pentru a o învăţa pe fată să din Ghana de Nord pe teritoriul stranţi au fost aşteptaţi de o
intră in fugă un tinăr şi rosti deniilor care făceau practică, S. Mokşin sa a fost sprijinită de şcoala conducă automobilul. Ce greu Saharei franceze cu scopul de a mulţime de oameni care intonau
cu vocea în tretăiată: ..S-a în- ad ău g ă: Iată cum trebuie să medie tehnică, de organizaţiile i-ar fi fost Galinei fără acest a- demonstra împotriva proiectatei cîntece de pace.
timplat un accident...", in alt jutor. Şi cum să nu iubeşti a-
colţ al oraşului, medicul de se poarte un medic. Zi şi noapte, la spital făceau obşteşti. De la Moscova sosi semenea oameni, cum să nu Continuarea înarmării
serviciu făcu prima însenina Un medic iscusit se dovedi de serviciu studenţi în speran la Kuibişev, Dmitri Ivanovici preţuieşli inimile lor, nobleţea
re : a fi Titnofei Pavlovici Maslov, ţa unui deznodămint fericit. Zi- Griţkevici,, adjunct, al directo sufletului lo r ! este o nebunie
„La spital a fost adusă Ga- nu prea vorbăreţ, un om de o na Kalirinikova, Liusi Kutepo- rului, doctor în ştiinţe medica
bunătate extraorditiară. va şi Jenia Baghina erau gaia le, şi imediat după aceasta ...Pe seară, am făcut o vizită OSLO 10 (Agerpres). TASS lor occidentale în problema de
lia M aevskaia care a suferit un sd renunţe la somn, la timpul lor Galia a plecat in capitală. Şi la căsuţa de pe strada Republi anunţă: La Oslo a avut loc o zarmării.
accident de cale ferată: am — Va trebui să ţi se facă o liber, la lotul numai pentru a aici zeci de persoane necunos ca. Ne-a întimpinat cu am abili conferinţă de presă la care a
putată coapsa dreaptă şi gam a doua operaţie, li spuse el pa face plăcere prietenei tor. cute. manifestară grijă pentru tate o fală zîmbiioare. luat cuvîntul parlamentarul en El a subliniat, de asemenea,
ba stingă... Şoc de gradul cientei. ea. A. R. Kreslin, şeful clini glez Philip Noel Baker, laureat că realizarea unui acord inter
trei... Pulsul imperceptibil ... îndată ce medicii au permis cii, medicul B. G. Spivak, in — Sint fericită că trăiesc prin al premiului Nobel. El a declarat naţional cu privire Ia dezarma
— Mă tem groaznic, răspun Galiei să se ocupe de învăţă valida Tatnara Kapusna, care tre oameni buni, ne spuse Ga că în prezent există cele mai re nu este cu putinţă fără par
In timp ce mama inebunită se Galia. tură, in pavilion au venit doi cu ajutorul protezelor veni de lia şi un zîmbet. îi lumină toată bune şanse de la terminarea ce ticiparea Republicii Populare
de durere se grăbea să ajun dintre cei mai buni elevi din citeva ori din celălalt capăt al faţa. Ea ne arătă un pachet de lui de-al doilea război mondial, Chineze. De aceea, rezolvarea
gă la spital, in registrul spi — Dar nu e nimic groaznic, clasă — Petia Petrou şi Egor Moscovei pentru a susţine mo scrisori din partea prietenilor cu pentru a se ajunge la o identi problemei admiterii R. P. Chi
talului se făcea o nouă însem continuă el. — Iată, eu fiind pe Başkirov. Ei i-au ajutat Gali ralul. fetei... Noua cunoştinţă noscuţi şi necunoscuţi. tate de păreri în ceea ce priveşte neze în Organizaţia Naţiunilor
nare : „.Operaţia a început la front am fost intr-o situaţie cu nei să se pună la punct, cu lec Rita Kuzina, o bătrînă de 70 Unite nu suportă nici o amî-
21,50 şi s-a terminat la 3,20 di adevărat asem ănătoare: pe ţiile răm ase in urmă. de ani, Ana Semenova Ognia- Printre scrisori zări una de înfăptuirea unei dezarmări con nare.
cimp a trebuit să-mi fac sin nova, pionierii, o vizii au pe Ga la Aleksandra Fedorovna Vol-
mineaţa". gur o operaţie la un picior ră O deosebită atenţie i-a acor lia Maevskaia. urindu-i însănă kova cu care Galina petrecuse trolate. Răspunzînd la întrebările zia
nit. şi, după cum vezi, trăiesc. dat profesoara Elena Vasiliev- toşire grabnică. jumătate de an în acelaşi pavi riştilor, Noel Baker a declarat
Mama privea la chipul fetei na Belonojko. Cu toate că era lion. „Am primit scrisoarea ta Noel Baker a arătat că Uni printre altele, că continuarea
şi nu putea să creadă cele in- — Vă cred, răspunse încet foarte ocupată, ea reuşea să-şi Fata a trebuit să mai su şi sint foarte am ărită că ai ho- producţiei de arme nucleare este
timplate. Doar în dimineaţa din Galia. viziteze aproape in fiecare zi porte o intervenţie chirurgica lărît să renunţi ta cursurile de unea Sovietică a mers în multe o nebunie.
bolnava contribuind cu tot su lă înainte de a putea folosi pro pregătire. Galia, nu trebuia să
ajun, cinci in atm osferă se sim Medicul cu experienţă făcu fletul la viitoarea soartă a fe tezele. Şi cit de fericită a fost faci asta". privinţe în întîmpinarea puteri
ţea primăvara, Calina ei vese operaţia cu multă iscusinţă. El tei. mama atunci cind şi-a văzut
lă şi bucuroasă se grăbea să era una din persoanele căreia fata făcincl primul pas. Să Interesîndu-ne de răspunsul a- /¦»
ajungă la cursuri la şcoala me Galia îi datora viaţa. Galia şi-a dat toate examenele mergi singur, iată ce dorea ţi dresat. de Galia, Aleksandrei F e
die tehnică. Oare fiica ei nu chiar la spital. In grădina spi ntiră, suflet dornic de liber dorovna, fata drept răspuns ne Io apărarea pafriofifor vest-germani
mai are am bele picioare ?. Rana se vindeca încet. Bol talului s-au adunat toţi elevii tate. arătă înştiinţarea prin care se care se pronunfă pentru ideile
nava a avut mult timp febră. din clasa ei. Cu acest, prilej făcea cunoscut că Galina Maev nobile ale păcii
Multe zile s-a dus o luptă Dar tinereţea a învins. Treptat a ¦ fost de faţă 1. G. Sevalrev, Şi iată că sosi ziua fericită skaia este studentă in anul 1 la
susţinută pentru viaţa Galinei. i s-au refăcut forţele. Şi odată directorul şcolii medii tehnice. cind de pe treptele trenului ca Institutul unional politehnic. MOSCOVA 10 (Agerpres). — Aceste idei, se spune în con
Aproape în toate aceste zile a- cu aceasta, în conştiinţa fetei Ei au felicitat-o cu căldură pe re se apropiase coborî încet, o Terminînd munca de zi ca sa TASS anunţă: Milioane de tineri tinuare în declaraţie, pun stă-
tături de ea a fost Victor Ko- se ivea tot mai des întrebarea : Galia M aevskaia cu prilejul ter fată chipeşă, frumoasă şi fără nitară la uzina metalurgică, Ga şi tinere din Uniunea Sovietică, pînire pe minţile şi inimile tot
niuşko, tinărul absolvent al In ce se va intîmpla de acum în minării şcolii medii tehnice şi a se grăbi, se îndreptă spre pe lina merge la cursuri. se spune într-o declaraţie a co mai multor oameni cinstiţi de pe
stitutului de medicină din Kui- colo ? Cum voi trăi ? ron unde o aşteptau sute de mitetului organizaţiilor de tine glob şi nici un fel de represiuni
bişev. Zi şi noapte a stat de i-au inminat diploma. prieteni cunoscuţi şi necunos Ascultînd-o pe Galina, privind ret din U .R.S.S., dată publicită aie adepţilor „războiului rece“
veghe la căpătiiul ei, i-a făcut Dacă ar fi fost Viktor Ko- cuţi. Cu prilejul sosirii sale, co la figura ei, la mîinile ei tinere ţii la Moscova, cer să se pună nu vor reuşi să oprească marşul
injecţii, a îngrijit-o. Dar şi du niuşko, el desigur că i-ar fi ri Bolnava era aproape vinde lectivull şcolii medii tehnice te gîndesti: unde să se găseas- capăt persecutării patrioţilor ior victorios.
pă aceasta, cind boala a înce sipit aceste îndoieli. Dar tină i-a pregătit un dar binevenit — că un etalon pentru acele forţe, vest-germani care se pronunţă
put să se atenueze, cind s-a rul medic plecase. Locul lui cată. Directorul şcolii medii un automobil „Moskvici" cu pentru acel curaj neobişnuit ca pentru ideile nobile ale păcii, In declaraţia comiletuiui se
terminat perioada de practică, fusese luat de noua prietenă a conducere manuală. Această re i-au. ajutat, tinerei in vîrstă prieteniei şi înţelegerii recipro subliniază că dacă procesul îm
Viktor venea să o viziteze. Galinei — Aleksandra Fedo- tehnice se adresă uzinei de maşină a fost cumpărată din de 18 ani să biruie o nenoroci ce între popoare. potriva celor 7 luptători pentru
Chiar în ziua de t Mai el nu a rovna Volkova, ingineră la li re cu urmări fatale şi să rămî- pace vest-germani de la Diissel-
părăsit-o pe Galina şi. a petre nia ferată Kuibişev, adusă in a - proteze din Kuibişev. Directo banii oferiţi de elevi şi profe riti ca şi înainte veselă, plină Această declaraţie a fost a- dorf este îndreptat spre înăbu
cut această sărbătoare împreu celaşi pavilion suferind o frac sori. doptafă în legătură cu procesul şirea mişcării partizanilor năcii
tură gravă ta picior. rul uzinei, L. M. Kramnik, as- de viată ? Aceste forte sînt g e intentat celor trei membri ai din R.F.G., procesul rle la Dort
nă cu ea. Soţii Andrei şi Ana Brehov, fostului comiiet naţional din mund este o încercare a cercu
— Viaţa, dragă Galocika, nu cultind cu atenţie rugămintea, vecini de stradă, i-au pus la nerale de orinduireo. sovietică in R.F.G. de pregătire a festivalu rilor guvernante din R.F.G. de
In timpul vizitării bolnavilor este netedă ca o oglindă, spu a pune Ia index în Germania
un profesor renumit observind îşi dădu seam a că uzina nu dispoziţie garajul pentru m aşi care se dezvoltă în mod deplin rilor, care a început la 26 no
licărirea din ochii Galiei, o bă nea ea. In viaţă poţi avea şi occidentală idern festivalurilor
tu uşor pe umăr şi îi sp u se: poate asigura Galiei o proteză nă pină cind Galina îşi va con toate trăsăturile bune ale omu-' iembrie în oraşul Dortmund
nenorociri. Dar dacă un om strui unul. Ivan Afinoghenovici ( R.F.G .). internaţionale.
— Eetiţo ne bucuri. Ai avut bună. Dar el nu s-a limitat la lui, de viaţa din U.R.S.S. care
fericirea să ai in apropierea la urmăreşte un ţel el învinge to
pe tinărul medic Viktor Ko- aceasta, ci a scris o scrisoare îl cheamă pe om la luptă, fa
niuşko. — Şi, adi esindu-se stu- tul. învaţă, pentru tine aceas
Institutului central de cercetări fciple eroice.
ta înseamnă mai mult ca pen
ştiinţifice pentru proiectarea şi
tru alţii. construirea de proteze. Cererea
Redacjla şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9. Ielelon: iS8 1 1891 75. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .I.I R. nr. 236.32U dlo 6 noiembrie 1949. — liparul: întreprinderea Poligrafică „I Mai" — Deva
