Page 37 - 1961-02

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA! C A N D ID A Ţ I A l F. D . P.
eszwxjiinar»bm
mulsocialismului
IN M IJL O C U L A LEG A TO R ILO R

w n tn n sw tin a m e s t lu u c n m r a m x i asm

Sînlem m Cu aportul alegătorilor,

satul nostru propunerile vor fi

j A nul XIII. Nr. 1907 Sîm b ătă 11 fe b r u a r ie 1961 j 4 pagini 20 bani încă de dimineaţă co­ ,us Vlaicu, Samoiiă Nis- înfăptuite
lectiviştii din satul Tur- lorescu, Rafila Bartoc şi
daş, raionul Orăştie, au “W- Cu toţii am pornit P regătirile au în ­ tru m a şin i, un ate^
avut în mijlocul lor un pe calea gospodăriei co­ ceput încă din cursul
y oaspete drag, candidaiul lective. $i rezultatele bu­ dim ineţii. D ăienii a- lier de tîm p lărie,
de deputat în circum­ ne au făcut lumină în vea-u în ţîln ir e cu tov.
i scripţia electorală regio­ viaţa noaslră a tuturor. AngeLa Jitian u , can ­ m aternitate pentru
i nală nr. 33, tovarăşa A- La Turdaş. Spini, Pricaz didată în circum ­
Rebutul —urm are na Danciu, colectivistă scrip ţia electorală nr. scroafe, două pătula
din satul Gelmar.1După 6au Rîpaş colectiviştii 13 p en tru M area A -
ce a vizitat gospodăria, uc o viaţă îmbelşugată. pentru porum b, şi-
fermele de vaci, tinere­
a nerespectării tul bovin, oile, magazia, . PrIn munca cetăţenilor au cum părat două
pătulele. între colectiviş­ ?l c u . sPrĂi|nuî statului,
tii din Turdaş şi candida­ 5afe!e im u n ei Turdaş au cam ioane şi m ulte
ta dc deputată s-au în­ căpătat o nouă faţă. fn
cins discuţii. Au discutat Pricaz s-a construit un altele. G ospodăria
mai ales despre pers­ local pentru şcoală ele­
procesului tehnologic pectivele de dezvoltare a mentară. satul Turdaş a dunare N aţională, dispune de un pu­
gospodăriei. fost electrificat. iar Spini
51 R>Paş au fost raclio- And/rei Szom baty, ternic seotor zooteh­
Seara, colectiviştii s-au Ficafe. nic.
; gis \ Mg» l& i i tntîlnit din nou în sala candidat pentru cir­
şcolii elementare din fn cadrul înfilnirii. !n
Intr-o adunare generală lăr­ logiei optime de elaborarea şar­ I lillÉ illlp i Turdaş cu candidaţii de cuvnifuj jor> ma. muIf. cum scripţia electora­ C o le c tiv iştii au ti-
gită a organizaţiei de partid de jelor. atit pentru oţelul calmat, deputaţi ai F.D.P. pen­ lă r e g io n a lă nr. 41
la oţelăria Martin nr. 2 a C. S. cît şi pentru cel necalmat. :.vxxxvxx<vx:xL*x:-x<vxx tru alegerile de la 5 mar­ cetăţeni au făcut propu­ Şi cu c a n d id a ţii r a io ­ n u t s ă v o r b e a sc ă la
Hunedoara, ce a avut loc spre tie- Au participat la în- neri de acţiuni gospodă- nali Ana Bratu. M ă­
sfirşitul lunii trecute, s-a dis­ Pentru evitarea pierderilor de lîlnire tov. Ilie Chişereu, reşfi, sfătuindu-se cu de­ ria Cibu şi V asile întîlnirea cu can d i­
cutat o problemă importantă: oţel în vanele de zgură se pre­ directorul S.M.T. Orăştie. putaţii lor cum să le în. Piia n . daţii şi despre u n ele
îmbunătăţirea calităţii oţelului. vede asigurarea unei greutăţi a candidat în circumscrip­ Lipfuîaseă.
şarjelor corespunzătoare oalelor ţia electorală nr. 7 pen: . ~ Drumul de Ia j,ară realizări so eia l-cu i-
Anul trecut oţelar’ii de la de turnare. De asemenea, pen­ fru alegerile de deputaţi
în M.A.N., Ana Danciu, f pînă i" ?af este prost Cînd cei cinci can ­ turale în făp tu ite în
colectivistă, candidată în întreţinut, a arăta! fov. didaţi ai F. D. P. au com ună în ultim ii
circumscripţia electorală Samoiiă Nistorescu. Eu
regională nr. 33. şi tov. cred că prin muncă vo­ ani. Şcoala de 7 ani,
Ştefan Gîndac, setul sec­ luntară acest drum poa-
ceasta secţie au dat patriei a- tru ca oalele de turnare şi rinele ţiei financiare a sfatului fe fi reparat. Cu foţii luat loc la m asa p re­ im punătorul căm in
popular raional Orăştie, infern hofărîţi să parti- zidiul] ui, sa | a ^
proape 50.000 tone oţel peste să fie întotdeauna în bună stare, candidat în eircupiscrin- cultural, electrifica ­
plan şi au realizat o economie la înaintea fiecărei turnări ele vor ţia electorală raională păm.
nr. 11. Mai mulţi vorbitori au sp ectacole a noului rea satului, constru­
arătat că se angajează
preţul de cost de peste 8.000.000 fi controlate de către maiştri de Cetăţenii veniţi aici să contribuie cu toate căm in cultural din irea m agazinului u -
pentru a se îniîlni cu forţele Ia construcţia nou­ niversal sătesc, în ­
lei. La calitate insă, lucrurile elaborare. deputaţii lor au discutat lui cămin cultural şi a Data R om lnă era
despre realizările obţinu­ magazinului din Turdaş,
s-au prezentat altfel. Numărul Cum cea mai mare parte a re­ te pînă ' acum, despre fa terminarea şcolii şi a plină, C olectiviştii au fiinţarea cinem ato­
planurile de viitor, făcînd magazinului din Pricaz.
tonelor de oţel rebutate de ei in butului după laminare provine şi unele propuneri de ac­ In cadrul intîlnîrii, tov. vorbit cu bucurie grafului, construirea
ţiuni. gospodăreşti şi so- Avram Marcu a propus
cursul anului 1960 se ridică la din turnările directe, s-a stabilit cial-culfurale ce, ar. tre­ să se studieze ca în sta­ despre realizările ob­ a fi f în t în i d e a p ă
bui întreprinse în cadrul fia G.F.R. Turdaş să se
21.900. ca la oţelul calmat să fie folosi­ comunei. facă o rampă de descăr­ ţin u te în anii reg i­ Potabilă, patru con­
In luna ianuarie anul 1961 si­ te poduri de turnare cu două care, pentru ca astfel co­
cale. Prin aceasta, turnările di­ — Sînfem mîndri de m ului dem ocrat- ducte de apă. iată
tuaţia a fost aproximativ aceeaşi: recte se vor putea elimina în în­ satul nostru. au. arătat lectiviştii din raza comu­
o depăşire a planului de produc­ în cuvîntul lor mai mulţi Poputar. C etăţenii num ai cîteva din a-
vorbitori, ca tov. Romu- nei să nu mai fie nevoiţi
Teşit P aştiu, iile ig ­ ceste realizări. La în .
să-şi ducă produsele sau
ţie cu peste 1.000 tone oţel şi o tregime. nat. M ihail B ica. V a- tîinîrea cu candida­
să descarce vagoanele în
depăşire a procentului admis de Multe lingouri au fost rebu­ sMe d u c a , Z o iţa B o z - ţii alegătorii au ve­
gara Orăştie.
rebut cu mai mult tate din cauza doe şi m ulţi alţii au nit şi cu a lte propu­
V. FURIR
de 1 la sută. rupturilor şi a Complexul de deservire al cooperativei meşteşugăreşti 3-rătat că gosp od ăria neri de realizare a
„Drum nou“ din Hunedoara. colectivă din .D aia a
Principala cau-- § MARCA FABRICII, crăpăturilor pro- luat o puternică dez­ noi obiective. Ei au
voltare si că odată
ză a rebutului | cu aceasta a crescut Propus să se repa­
o constituie ne- 1 Şi n iv e lu l d e tr a i al
MINORIIAA ÎNNTTRE!OULlil §Ş™ loí'V ri! ş o s e a u a S e b e ş —
Dala, să se facă noi
COLECTIV gotiere. De aceea,
respectarea ins- 1 IN CINSTEA ZILEI CEFERIŞTILOR c o n str u c ţii în g .a .C.,

trucţiunilor teh- 1 pe viitor, nu vor importante realizări colectiviştilor. să. f ie e x t in s ă lu m i­

nologice — spu­ fi foIpsite P e ste 1.100 fa m ilii na electrică în to a tă

nea ing. Sabin Faur in adunare. lingotiere cu defecte: uzură mai lucrează în com un comuna, să se con­
3.805 ha. de p ăm în t.
Nu se dozează corespunzător mare de 8 mm., sau crăpături cu D atorită hărniciei co­ struiască un local de
lectiviştilor şi cu
şarjele. Nu se respectă întocmai lăţime mai mare de 5 mm. şi sp rijin u l prim it din grăd in iţă şi altele.

diferitele faze ale procesului de lungime mai mare de 500 mm. Ne mai despart puţine zile de cea de-a 28-a aniversare a eroicelor Jotodată s-au anga­
lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor din 1933. Pentru a întîmpina această săr­
elaborare a oţelului. Rupturile De asemenea, se vor modifica bătoare cu realizări cît mai frumoa se, lucrătorii din sectorul feroviar al jat să participe cu
regiunii noastre depun eforturi sporite.
!a lingouri provin în mare parte pilniile de turnare, astfel incit partea statului s-au to t elanul lor, prin

din greşelile ce se fac în hala să se evite blocarea lor. construit 7 grajduri m uncă voluntară, la

de turnare. O măsură importantă este şi pentru vite, o m aga­ înfăptuirea acestor

— Multe şarje au fost rebuta­ deschiderea unui curs de califi­ z ie d'e c e r e a le cu o propuneri, astfel că

te din cauza depăşirii conţinu­ care pentru muncitori şi a unui ele să devină reali­

tului admis de mangan —¦ a â- ciclu de experienţe. Pe raza R.C.M. Simeria capacitate de 80 va­ tate.

rătat in cuvîntul său topitorul In afara celor amintite mai goane, 2 garaje pen­ V. ALBU

Marian Axente. Aceasta, din cau­ trebuie adăugat că în fiecare lu­ Desfăşurînd larg întrecerea Ia sută, iar staţionarea a fost
za lipsei cîntarului... socialistă, colectivele de muncă redusă simţitor, înregistrîndu-se
nă, cu ocazia consfătuirilor de ale ceferiştilor de pe raza Re­ o economie de 73.003 vagoane
gulatorului de circulaţie şt miş­ ore. f\-:v::Xv:-X-XvXx..-xXx ..
Din cele relatate reiese că re­ producţie, pe Ijngă celeilalte pro­
care (R.C.M.) Simeria au ob­ La obţinerea acestor succese
butul este o urmare a goanei bleme se va dezbate şi calitatea ţinut în luna ianuarie realizări au contribuit în mare măsură
deosebite. Astfel, planul la în­ colectivele de muncă din sta­
după cantitate. Străduindu-se să oţelului. De asemenea, pe tema cărcări a fost depăşit cu 5 la ţiile Simeria, Simeria-triai, Peş-
sută, sarcina statică cu 1,0 la tiş, Hunedoara Călan, Alba !u-
obţină o depăşire cit mai mare îmbunătăţirii calităţii producţiei sută, tonajul a crescut cu 1,5 lia, Orăştie şi altele.

a planului de producţie, unii şe­ se vor ţine conferinţe cu ocazia

fi de schimb, maiştri şi chiar întrunirilor de la ,,Joia oţelaru-

conducerea secţiei, au trecut cu lui“.

uşurinţă peste o seamă de aba­ Pentru ca măsurile preconiza­ Le staţia Sim eria - călători
teri de la procesul tehnologic. te să fie traduse în viaţă cu suc­
Datorită acestui fapt au existat ces, este necesar în primul rînd Bilanţul activităţii depusă de sporit-n cu 2,7 la sută, reali-
cazuri cînd, deşi li s-au indicat ca biroul organizaţiei de bază ceferiştii din staţia 5imeria-că- zînd o economie de 10.298 va-
precis cantităţile de materiale ce să desfăşoare o susţinută mun­ lători în Juna ianuarie este des­
trebuiau introduse in cuptor, to­ că politică de masă în rîndul, o- tul de bogat. Astfel, ei au re­ goane-ore.
pitorii au introdus altele. Tot ţelarilor. Va trebui să se ajungă dus staţionarea vagoanelor la fn fruntea întrecerii socialis­
astfel se explică şi nerespecta- acolo încît fiecare, oţel ar să-şi încărcare şi descărcare cu 10,$
rea prescripţiunilor tehnologice dea seama ce înseamnă pentru la sută, iar sarcina statică au te s-au situat comuniştii Oheor-
pe diferite faze de elaborare a economia naţională reducerea
şarjelor. Exemple pot fi date complectă a rebutului şi că acest ghe Drăghici, Nicolae Burduf,
din fiecare schimb. lucru este posibil numai prin Lazăr Borlea si alţii.

O parte a rebutului provine respectarea întocmai a procesului

din montarea necorectă a an tehnologic şi a indicaţiilor pe Revizia de vagoane şi stafia
Simeria —triaj
samblelor de turnare in hala de care le primeşte. De asemenea,
pregătire. Pierderile înregistrate biroul organizaţiei de bază şi Realizări de seamă s-au în­ păşiţi după cum urmează : sta­
anul trecut prin erupţii se ridică conducerea secţiei, vor trebui registrat şi la revizia de vagoa­ ţionarea vagoanelor a fost re­
b peste 80 tone in medie lunar. să se ocupe de întărirea conti­ ne din Simeria. Aici, reviziile ia dusă între 4 şi 18 la sută, iar
Vina acestei stări de lucruri re­ formare, sosire şi tranzit a tre­ indicativul osiilor în tranzit cu
nurilor de marfă s-au realizat prelucrare a fost depăşit cu 20 In aceste 'sile premergăto are alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi in
vine şefilor de brigadă Glieor- nuă a simţului de răspundere în proporţie de 112 la sută; de ia sută. sfaturile populare, au loc înfil niri între alegători şi candida ţii lor, unde cetăţenii, scoţlnd
asemenea, planul la însoţiri şi in evidenţă realizările regimul ui. democrat-popular, se ungă jeasă să contribuie din plin, cu
ghe Onofrei şi Ioan Bogdan, ca­ a maiştrilor şi inginerilor. De revizii pe parcurs a fost depă­ EMIL CREŢU ajutorul viitorilor deputaţi, la noi înfăptuiri.
re n-au supravegheat în suficien­ felul în care aceştia urmăresc şit cu 30 la sută, evidentiindu-
tă măsură felul cum se achită diferitele faze ale procesului de se turele conduse de comuniştii corespondent In clişeu: învăţătorul Ghe orghe Maniu din Săsciori, raio nul Sebeş, propus candidat de
muncitorii de sarcinile ce le re­ elaborare a oţelului, de conştiin­ Gheorghe Ştefanovici şi Alexan­ deputat in circumscrir'ia elec torală comunală nr. 10, discu tă cu un grup de alegători pro­
vin. ciozitatea cu care ei urmăresc dru Păcurariu. în aceste bleme de gospodărire n. comu net. '
şi controlează munca echipelor,
In scopul îmbunătăţirii calită­ La staţia Simeria-triaj princi­ zile.princasele alegătorului
ţii oţelului pe viitor, a fost sta­ palii Indici de plan au fost de-

bilit un plan de măsuri de mare depinde în cea mai mare măsu­

eficacitate. Printre altele, se pre­ ră soarta producţiei.
văd măsuri pentru respectarea

reţetei de încărcare şi a tehno- C. GHEORGHE

mmmmmAV.vyX-SXi Sebeş In preajma importantului eveniment de la 5 mantie, alegerile de de­ L ip s ă
mi putaţi, casele alegătorului constituie centre de atracţie pentru toţi oamenii de preocupare
Printre casele alegătorului cu acti­ muncii. Aici ei primesc lămuriri asupra felului in care se vor desfăşura ale-
Şi în oraşul Deva lucrările de construcţii de locuinţe cunosc un ritm tot mai mare. vitate bogată se numără şi Gasa ale gerile, audiază conferinţe, participă la manifestări cultural-educative atractive. Pe strada principală a ora­
Numai in ultimii ani aici s-au dat în folosinţă 471 apartamente in blocuri. Pe strada Aure! gătorului nr. 1 din Sebeş. Numeroşi Iată ce relatează corespondenţii volun tari despre activitatea unor case ale şului O răştie a fo st d esch isă o
Vlaicu, de pildă, s-a construit un cvartal cu 12 blocuri, fiecare cu cîte 6 apartamente. cetăţeni vin aici să ceară lămuriri în alegătorului din regiune: C asă a alegătorului. Aici e x is­
privinţa felului cum se vor desfăşura tă p la n ifica t ca In fieca re zi
In clişeu: Vedere parţială a noului cvartal de blocuri. ain strada Aurel Vlaicu. alegerile, să vadă un program artis­ crări ale compozitorului. Cu această M ârtineşti după-am iază să se organizeze
tic reuşit sau să consulte diferite cărţi ocazie ei au audiat concertul pentru cîte o conferinţă, convorbire
şi colecţii de ziare ce le stau la dis­ pian şi simfonia nr. 5 de Ceaikovschi, Şi. ta Casa alegătorului din etc. Totuşi la C asa alegătoru ­
poziţie. comuna Mărtineşti, raionul O- lui (nr. 2), acţiunile p la n ifica ­
I. PUŞCAŞ te nu sîn t traduse în viaţa. A-
Printre ultimele manifestări ce au ceasta pentru că spaţiul re­
avut loc aici şi la care au participat A S b a lu lia răştie, au loc activităţi in­
numeroşi oameni ai muncii se nu­ teresante, ceea ce !ace ca nu­ zervat casei alegătorului este
mără conferinţele „Largul democra­ necorespunzător. Camera este
tism al alegerilor in regimul nostru“, La Gasa alegătorului de la Casa mărul celor ce o vizitează să m ică, întunecoasă, cu m obilier
expusă de tov. Filaret Chiruţă, şi sărac. De asem enea, lipsesc
„Drepturile, îndatoririle unui alegă­ de cultură vin zilnic numeroşi cetă­ crească de la zi la zi. Con­ m ateriale de propagandă ca
tor şi tehnica votării“ prezentată de broşuri, reviste, colecţii de
tov. Miga Savu. ţeni. Cu cîteva zile în urmă ea a tost ferinţele „Anii puterii popu­ ziare, tip ăritu ri legate de a le­
vizitată de un grup de tineri care lare", „Ştiinţa şi foloasele ei", geri etc. In plus, con siliu l o-
M. DANILA votează pentru prima oară. Printre ei „Femeia in regimul democrat- ră şen esc F.D.P. nu s-a în grijit
erau şi tovarăşii Augustin Bona. mun­ popular", organizarea unei seri să doteze Casa alegătorului
H u n e d o a ra citor, Gheorghe Moga, frezor, Alaria cu un ap arat de radio.

Zilele trecute, cu ocazia unei seri Sătmăreanu, elevă şi mulţi alţii. După de călătorie pe harta patriei, T oate a ceste lucruri fa c ca
închinate eminentului compozitor L, C asa alegătorului să fie
Geaikovschi, un număr important de ce au audiat conferinţa „Profundul precum şi recenziile de romane activitate slabă. Sînt necesare
cetăţeni au venit Ia Casa alegătorului democratism al sistemului nostru elec­ din care amintim recenzia ro­ deci, m ăsuri m enite să ducă
nr. 3, cu sediul la clubul „Siderurgis- toral“ tinerii au cercetat cu atenţie manului „Pe Donul liniştit" la îm bunătăţirea activităţii.
tul“, pentru a audia pe discuri Iu- materialele documentare expuse şi au s-au bucurat de un succes deo­
verificat dacă sînt înscrişi pe listele

de alegători. sebit in rîndul participanţilor.

T. VERDEŞ VAS1L1CA ADAM

f /,U /\y L ‘y urw_