Page 42 - 1961-02

pag. 2
m ajutorul m aselor,
p e n i s 0®! m a s e
( Urmare din pag. l-a)
voluntara a m aselor şi m uncă stim u lat avîntul şi iniţiativa
p a tr io tic ă să. f ie r e a liz a te im ­ m a s e lo r , le - a s p r ijin it şi m o b i­ Colectivul sectorului turnăto­
p ortan te lucrări de in teres obş­ lizat in realizarea obiectivelor
te sc în to a te com unele şi s a ­ propuse. In stitu irea drapelului
t e le r a io n u lu i. A şa d e p ild ă , Ia d e c o m u n ă fr u n t a ş ă în a c ţiu n e a { de ia 5 martie planul pe luna
c o n s tr u c ţia c ă m in e lo r c u ltu r a ­ de în fr u m u s e ţa r e a s a te lo r a ( ianuarie a fost realizat în pro-
le în sa tele M esteacăn, V alea
Brad şi P otingani, cetăţen ii au
in vestit din contribuţia volu n ­
tară circa 250.000 lei, au p ar­
ticip a t în m od organizat la e -
xeeu tarea a diverse lucrări
p restîn d circa 10.000 ore de
m uncă voluntară, econom isind
în a cest fel circa 40.000 lei fa ­
ţă de prevederile devizelor.
Prin contribuţia şi m unca vo­
luntară a cetăţenilor în satul
Valea Brad, s-a construit un
local pentru cooperativă, in sa ­
tele B ăiţa, Că inel, H ărţăgani,
C,u rech i, B u c u r e şc i, R o v in a , şi Crişan-Junicul de Jos. In sa ­
Luncoiul de Jos, Luncoiul de
Sus. Stăjerel, Podele şi altele
s-a u construit căm ine . cultura­
le, iar în sa te le G-rosuri, Tiu-
leşti, Sălişte, Peştera, H ărţă-
gani, M ibăileni, D upă Piatră,
Buceş şi altele s-au construit
şcoli de 7 şi 4 a n i ; siatele Cri-
şana, Luncoiul de Jos, Luncoiul
de Sus, Stăjerel, Băiţa, Sălişte,
H ărţăgani, C răeiim eşti, au fost
electrificate, iar satele B aia de
Criş, Ţ ebea, L unca. R işca, V â-
lişoara, Băiţa. O rm indea, P eş­
tera, T restia şi altele au fost
radioficate. In satele Băiţa,
H ărţăgani, C răciuneşti şi altele
s-au am enajat cinem atografe
să teşti, iar în com unele T om eşti
şi R ibiţa s-a u construit loca­
luri pentru sfatu rile populare.
Pentru lucrările ce urm ează
a se execu ta în acest an c etă ­
ţenii raionului, în cadrul adu­
nărilor populare, au votat cir­
ca 1.200.000 lei drept con trib u ­
ţie volu n tară, din oare 513.000
Iei sîn t d estin a ţi pentru te r ­
m in area lu crărilor în cep u te în
anii precedenţi.
'Avîntul m a selo r, g rija ior
pentru înfrum useţarea oraşului,
Program e de filme
documentare
întreprinderea regională cinemato­
grafică a organizat, în cinstea alege­
rilor de la 5 martie, prezentarea la
14 cinematografe din regiune a două
interesante programe de filme docu­
mentare romîneşti, inspirate din viaţa
nouă a patriei. Primul program cu­
prinde filmele „Un om obişnuit“, „Ce­
tăţi ale industriei socialiste" şi „Bu­
cureştii de ieri şi de azi". De mult
succes s-a bucurat acest program în
Simerid, Haţeg, Petroşani, Lonea,
Orăştie, Zlalna, Alba Iiilia, Teiuş şi
Apoldul de Jos, unde au fost prezen­
tate pînă în prezent, filmele amintite
urinînd să ruleze în continuare la
Hunedoara, Ilia şi Brad.
Cel de-a! doilea program cuprinde
imagini de fapte şi oameni inedite,
cu totul specifice zilelor noastre, cum
ar fi schiţele cinematografice „Schim­
bul de mîine“, „Reportaj din Moldo-
va“ şi „Intîlnire cu cartea". Aceste fil­
me vor fi prezentate prin rotaţie ia
principalele cinematografe cu bandă
normală din regiune, o parte din ele
fiind prezentate anterior şi la cine­
matografele cu bandă îngustă, în ca­
drul Festivalului filmului la sate.
Tot în această perioadă, I R.C.S., ţ | ştie ce carte să ia.
în colaborare cu filiala regională
S.R.S-C., a organizat prezentarea unor
filme documenfar-ştiinţifice,
PEISAJ DE IARNA.
i^agc-------
com unelor şi satelor, au crescut
m ult. Sfatul popular raional a Planul depăşit
dat un im bold puternic in iţia ­
tivei şi elan u lu i cetă ţen ilo r din
raionul nostru. A ceasta o do­
vedeşte şi faptul că lucrările
prevăzute a se ex ecu ta prin
contribuţie voluntară în acest
an, au început, cetăţenii raio­
nu lu i n o stru p ârtiei pînid cu
drag la în fă p tu irea lor. A stfel,
s-a început pietruirea drum u­
lui R ibiţa-M esteacăn , unde nu­
m ai în trei zile cetăţenii au
tran sp ortat 250 m .c. pietriş. Au
început lucrările de am enajare
a drum urilor R ibiţa-U ibăreşti
tul B aldovin a început con­
strucţia unui căm in cultural,
iar în satu l B uceş se a flă în
construcţie un m agazin univer­
sal. D e asem en ea sîn t în plină
desfăşurare lucrările de elec­
trificare a satelor Crişan şi R i-
biţ'a.
înfăptuirea acestor construc­
ţii în raionul nostru cu ajuto­
rul m aselor, pentru m ase, re­
flectă creşterea conştiinţei m a­
selor largi populare, dragostea
şi dorinţa lor de a vedea s a ­
tul cit m ai frum os, de a-şi face
viaţa tot m ai bogată. O am enii
sînt conştienţi că tot ceea ce
se în făp tu ieşte în oraşul şi sa ­
tul lor, ca şi în întreaga ţară,
sîn t în folosul celor ce m un­
cesc.
Sprijinindu - se pe m asele
largi de cetăţeni, fiind îndru­
m ate în m od perm anent de co­
m itetul raional de partid, sfa ­
tul popular raional şi sfaturile
populare com unale vor reuşi —
av!n-d aju toru l n ep recu p eţit al
m aselor — să în făp tu iască noi
realizări care să schim be şi
m ai m ult în făţişarea satelor, a
în tregu lu i raion şi să fa că to t
m ai frum oasă viaţa oam enilor.
La o bibliotecă a m inerilor
Clubul sindicatului
minier din Petrila.
Pe scara care duce
la primul etaj e un
dute-vino continuu.
O plăcuţă dreptun­
ghiulară cu litere
mari, albe. prinsă pe
o uşă cu geamuri
mari şi perdeluţe cu­
rate, te anunţă că
te afli în faţa biblio­
tecii. înăuntru o fe ­
tiţă să tot aibă 10
ani, îşi aşteaptă rîn­
dui.
— Ce doreşti să
citeşti. Măriowră?
întreabă tovarăşa
Budea Aurelia, bi­
bliotecara.
Fiica cunoscutului
miner petrilean Kris-
taly Anton îşi roteş­
te ochii mari şi ne­
gri peste sumedenia
de volume din raf­
/ turile bibliotecii. Nu
Toate sînt frumoase.
S-a oprit în faţa u-
'ggums mermmmur
Ţm&BBmsvx«ammmmBMmammmmmmmmam
R ealizări
la li. M. C ugir
1 mari cantităţi de produse şi bani peri echipele de teatru în limbile romînă şi
rii de la U. M. Cugir, a ra­
portat că în cinstea alegerilor
[. porţie de 101 la sută. Intre ]
fruntaşii sectorului sînt tov- }
Pantea Crăciun şi brigada con- j
dusă de Vasile Olteanu.
Realizările de pînă acum i-au j
mobilizat şi mai mult pe tur- i
nătorii de la U. M. Cugir. De ^
( aceea ei au hotărît ca în luna ,
f februarie să-şi depăşească p 'a- j
¦ nul cu 1.000 capete maşini de ]
r cusut, angajament pe care l-au J
[ închinat alegerilor. ^ de MARIN PREDA
37 inovaţii în luna )
ianuarie 3 afirmat după cel de-al doilea război
L Şi activitatea de inovaţii cU-
( noaşte în aceste zile la Uzinele
'[ metalurgice din Cugir un nou j
t impuls. Numai în cursul lumi 1
ianuarie fa cabinetul tehnic s-au J şurarea“ (1952), „Ferestre întunecate"
L depus 37 de inovaţii. Merită a •j
fi evidenţiată propunerea tov. j
[ ing. Ion Glonţa, privind modi- j
C ficarea tehnologiei reperului 15 1
de la maşina de cusut „Uea- ^
f na“, inovaţie ce aduce o eco- -j
nomie antecalculată de 400.000 }
. lei anual. Şi inovaţia tov. A- 1
[ vram Munteanu, va conduce j
[ la o economie de peste 300.000 \
rt lei anual. -yi
RancJamenf record
De la Începutul lunii şi pînă
în ziua de 8 februarie, la mina
Petrila s-au extras peste plan
1.578 tone de cărbune, inregis-
trîndu-se totodată cel mai mare
randament din ultimii ani: 1,228
tone pe post. De remarcat faptul
că la obţinerea acestui rezultat
au contribuit în aceeaşi măsură
toate sectoarele, care şi-au de­
păşit planul cu 315—480 tone re-i privesc de sus cu dispreţ. Astfel
de cărbune.
aaawaaxmammnb s s b k e m b s «
neta abia adusă de mina pe atunci. Tru­
un cititor. dea 14 ore pe zi. iar
zilele se scurgeau a-
— O iau pe asta. şa de monotone! Nu
— Bine, fetiţo! avea pe atunci altce­
va de făcut după
„Tinereţea lui şut decît să se a-
Marx" de Galina Se­ ruiice pe patul de
rebriakova pe care scinăuri şi să doar­
şi-a ales-o Kristaly mă pînă a doua zi
Maria, e o carte mult iii zori. Bar s-au dus
căutată de cei 800 pe apa sîmbetei a-
de cititori ai biblio­ cele timpuri. Zilele
tecii. vremii noi i-au adus
bucurii. Azi e pen­
Alături, in sala de sionar. P r i m e ş t e
lectură, doi oameni 1.200 lei în fiecare
cu timplele cărunte. lună.
Vereş Adalbert şi To­
por Augustin, au in Viaţa celuilalt pen­
faţă cite un volum. sionar. a tov. Topor
Auausiin. e asemă­
Amîndoi sînt pen­ nătoare. Cercetîn-
sionari şi cititori ac­ du-i fişa de cititor
tivi ai bibliotecii. mă cuprinde mira­
Multe necazuri şi rea. Ve la 1 ianua­
bucurii au avut în rie a împrumutat de
viaţa lor.
la bibliotecă 40 de
Baci Adalbert a
lucrat in adîncuri. 34 volume.
de ani. Era un ţine Rămin descumpă­
cînd a intrat pentru
nit. Se poate ? un
prima dată în mină.
I se părea un iad
s*—•'Ya/V
Nr. 1808
graiEMSPBIW^HMaWiSaSW
Crîsfurui —un sat în plină transform are
Din vechile case ale satului Cristur ţită a oamenilor din sat aici s-au fă­ acum să cînte la pian, vioară şi in­
au mai rămas doar cîteva. Le numeri cut în anii regimului de democraţie strumente de suflat,
pe degete. Sînt mici, construite din populară multe lucruri noi. Sînt lu­
lemn sau pămînt. Sărăcia a fost pe cruri la care fiecare cetăţean şi-a adus In anii puterii populare la Cristur
vremuri aşa de mare — spunea un om contribuţia. La una din marginile sa­ s-au făcut şi alte lucruri noi cu care
mai în vârstă, — încît oamenii, îna­ tului, acolo unde drumul porneşte spre satul se mîndreşte. in casele a 296
inte vreme, cînd şi-au construit a- Hunedoara se înalţă o clădire mare, cetăţenii au fost instalate difuzoare, iar
ceste case nu aveau bani nici cit să-şi impunătoare, singura clădire cu etaj alţi 110 au aparate de radio. Lumina e-
facă un coş de fum, din cărămidă. din sat. Este clădirea căminului cul­ lectricâ s-a aprins pentru prima dată
De aceea casele vechi din satul Cris­ tural terminată şi dată în folosinţă aici în anul 1959, iar reţeaua de joasă
tur rămase nedărîmate sînt toate fără in anul 1959. Noul cămin are o sală tensiune se întinde pe circa 5 km., pe
toate străzile satului.
coşuri. Acoperişul din şindrilă sau pa­ de spectacole cu 400 locuri, o sală Tot în aceşti ani a fost construită
ie s-a înegrit de ani. de repetiţii pentru tormaţiile artistice, şi dată în folosinţă o nouă şcoală e-
Şovinismul incubat de burghezie, a o bibliotecă, o cabină pentru aparatul lementară, s-a înfiinţat un dispensar.
semănat ură şi discordie între ro- de proiecţie şi un birou. Aici în fie­ Sfatul popular, care funcţiona pînă
mîni şi maghiari, locuitori ai acestui care zi (în afară de luni) pe ecranul mai ieri într-o clădire veche şi şubre­
sat. cinematografului instalat în căminul dă, are acum o clădire nouă, spaţioa­
Vizitînd satul azi, contrastul între cultural rulează filme. să, luminoasă, nou construită.
vechi şi nou îţi apare cît se poate de Biblioteca sătească numără peste Viaţa nouă a cristurenilor îi face azi '
pronunţat. Oamenii, laptele, preocupă­ 5.600 volume în limbile romînă şi ma­ să participe activ ia întreaga activi­ » p a ş i ' -
rile lor sînt astăzi altele. ghiară. Răsfoind tişele îţi dai seama tate socială şi politică. Ei urmăresc cu
In mijlocul satului pe faţada unei că pe colectivişti îi pasionează deopo­ atenţie succesele siderurgiştilor tiune-
case o tablă indică sediul gospodă­ trivă şi cartea în care se vorbeşte de doreni, succesele constructorilor hidro­
riei agricole colective. La îndemnul cultura porumbului sau îngrijirea ani­ centralei din Bicaz, lupta şi viaţa mun­
partidului aproape 300 de familii şi-au malelor ca şi eroii din romanele lui citorilor şi ţăranilor din ţările capi­
unit pămînturile şi lucrează în comun. F. Gladkov, V. Grosman sau Ch. Dic- taliste etc. De aceea ziarul a pătruns
Viaţa colectiviştilor este acum mai îm­ kens. lată de pildă pe colectivista Eli- în mai toate casele. Zilnic sînt aduse
belşugată. sabeta Sebesten, care a citit în luna aici 300 ziare în afară de cele 150
In anul trecut, de pildă, colectiviş­ ianuarie 12 cărţi, o pasionează poeziile reviste şi publicaţii periodice.
tii au obţinut recolte frumoase: 1.300 lui Petofl Sandor, ca şi operele lui Despre viaţa nouă a cristurenilor ne
kg. grîu la ha., 3.000 kg. porumb şi Gh. Dickens. Pasiunea colectivistei Voi- vorbeşte azi şi numărul de case noi,
3.200 kg. cartofi la ha. Valoarea li­ chiţa Angliei este teatrul. L-a citit construite în anii de după 1944. La
nei zile-muncă s-a ridicat în anul tre­ cu multă pasiune pe I. L. Garagiale, fiecare a doua sau a treia casă gă­
cut la aproape 50 lei. Colectiviştii au pe Schiller şi Molliere. seşti una nouă sau reconstruită. Dacă
dus acasă recolte bogate. Andrei Fur­ Aici, la căminul cultural, colecti­ raportăm aceasta la cele aproape 400
ca jAndor, care a făcut în gospodărie viştii se întîlnesc nu numai la vizio­ numere de case din sat cifra este cît
320 zile-muncă, a primit 1.000 kg. narea filmului, ci şi Ia spectacolele pe se poate de concludentă.
grîu, 2.400 kg. porumb şi alte produ­ care artiştii amatori din rîndui lor le
Cristurul trăieşte o a doua viaţă.
se şi bani, Samoilă Sass, pentru cele prezintă destul de des. Corul, care cu­ V. BRAŞOVEANU Nu-i uşoară munca de linior.
600 zile-muncă făcute cu familia, a prinde 60 de persoane, cele trei brigăzi
primit numai grîu 1.800 kg. iar po­ artistice de agitaţie, echipa de dansuri, = iSiS :
rumb 4.200 kg. Şi ca ei au primit orchestra de muzică pr/pulară şi uşoară,
fru zile-muncă şi ceilalţi colectivişti- maghiară prezintă deseori în faţa co­
Deşi tînără, gospodăria a făcut paşi lectiviştilor programe bogate, mult a-
frumoşi pe calea întăririi şi consoli­ plaudate. Romînii şi maghiarii din
dării ei. In toamnă s-a terminat con­ Gristur s-au înfrăţit azi nu numai prin
strucţia unui grajd cu o capacitate muncă, ci şi în joc şi cîntec. La corul
de 100 capete vite mari, 4 gropi de căminului cultural cîntâ împreună Pe-
siloz cu o capacitate de 180 vagoane, ter Viliam, Pavel Kelemen şi ioan Recordul sectorului / / văzute în contract au fost realizate
s-au cumpărat maşini şi altele. Trif, iar la dans se prind în joc Eli-
sabeta Peter cu Nicolae Sandor. La Întreprinderea minieră Teliuc, în întregime. Sînt edificatoare în a- }
Noul în viaţa oamenilor şi a sa­ în ziua de 9 februarie a. c., schim­
tului nu-1 întilneşti numai la gospo­ De curînd pe lîngă căminul cultu­ bul II din sectorul 11, orizontul 180, cest sens condiţiile de muncă tot >
dăria colectivă. EI îţi însoţeşte paşii şi ral a luat liinţă un cerc de muzică. condus de maistrul miner Constan­
pe uliţele satului. Prin munca înfră­ 30 de tineri, fii de colectivişti, învaţă tin Coloji, împreună cu şeful de e- ,mai bune create echipelor de lăcă- s
<; chipă Constantin Dolgescu, Gheor- tuşi, ,fierari, strungari ele. ?
ghe Ioniţă, şeful brigăzii de tine-
Pentru anuI1961, noul contract co- L
L ret şi alţi mineri destoinici, a reu-
C şit să extragă pe put, cu 180 tone lectiv prevede o creştere de 5 la
sută a numărului de vagoane repa-
minereu mai mult decît prevăd sar­
cinile de plan. rate. Totodată, timpul de staţionare
Intîlnirea din Rezultatul constituie un adevărat în reparaţii a vagoanelor, va fi re­
record. Pînă la ora actuală, la în­ dus la minimum.
treprinderea minieră din Teliuc, n-au
fost încă extrase într-un Singur schimb In vederea îmbunătăţirii continue
şi numai dintr-un sector, asemenea a calităţii reparaţiilor, a confecţio­
„îndrăzneala“, llie Barbu din „Desfă­ cantităţi de minereu.
Opera lui Marin Preda, unul dintre şurarea", Vasile Bodescu din „Ferestre nării pieselor de vagoane, folosirii
prozatorii romîni de frunte, care s-au' întunecate“. In cuprinsul acestor nu­ COZMA CULCEA
vele, care zugrăvesc puternice conflicte raţionale a materialelor şi pieselor y
mondial, este foarte îndrăgită de ma­ de clasă, aşiştăm la descătuşarea a- miner, şef de brigadă de schimb, se vor folosi în procesul 7
sele de cititori. Prezentul volum con­ cestor oameni, la afirmarea hotărîtă a de producţie noi metode de lucru, >
stituie o culegere a celor mai valoroa­ personalităţii lor puternice, a conştiin­ Fazele grele de lucru
se nuvele ale sale, care se bucură dă ţei de stăpîn al propriilor destine. au fost mecanizate care, experimentate în anul trecut, >
aprecierea unanimă a cititorilor: „In- au dat rezultate îmbucurătoare, r
tîlnirea din pămînturi“ (1948), „Desfă­ Reflectînd realităţile satului romînesc Golectivul de muncitori de la î. F
contemporan, ultimele nuvele ale lui Orăştie, antrenat în întrecerea so­ Noul contract colectiv mai preve- }
(1956), „îndrăzneala“ (1959), „In cea­ Marin Preda oglindesc procesul com­ cialistă, a obţinut importante suc­ de o seamă de. măsuri ce vor con-
ţă“ eic. plex de transformare socialistă a agri­ cese în cursui anului trecut. Astlel,
culturii şi a mentalităţii ţăranilor, care planul de producţie a fost realizat iribui ia ridicarea nivelului de cu- .
De la cea dintîi carte a sa, Marin în 11 luni, iar economiile s-au ridi­ uoştinj*. .rofesionale şi culturale >
Preda şi-a ales ca erou central ai o- ajung să cunoască adevărata fericire, cat la aproape 1.100.000 lei. Dato­ ale muncitorilor de la atelierul de ¦
perei sale ţăranul înzestrat cu o inteli­ fericirea participării la uriaşa acţiune rită acestor realizări, I F. Orăştie zonă G.F.R. Alba lulia.
de eliberare din sărăcie, mizerie şi u- a fost declarată fruntaşă pe regiune.
genţă ascuţită. Mai cu seamă în nu­ milinţă, a tuturor celor ce muncesc, la IOAN RUSII L
Succesele menţionate mai sus. se
vele întîinim personaje de o modestie construirea unei lumi în care — cum datoresc unei mai bune vabrificări Emisiuni interesante
rară, ce par din această cauză naivi, cugetă llie Barbu din „Desfăşurarea“ a masei lemnoase. Aici, s-a ajuns
prin introducerea tehnicii noi în pro­ Printre emisiunile mai interesante
uşor de păcălit. Pe măsură insă ce ac­ — oamenii sînt apreciaţi „nu după cîte ducţie, mai ales a mecanizării taze- incluse în programul staţiei de ra-
lor grele de lucru c a : recoltarea dioticare din Teiuş, sînt şi cele in- \
ţiunea se dezvoltă, aceşti oameni ne­ pogoane are fiecare, după cîţi cai, lemnului,1 _________ t . - : scos-apropia_______ _______ _____1 „ tul e tc , folo­ titulate: „De vorbă cu ascultătoarele
boi sau porci au în bătătură, ci după sirea pe scară largă a fierăstraielor noastre" şi „Flutură cravatele roşii".
băgaţi în seamă leapădă stiala sau tea­
cum au să muncească şi să se poarte Prima emisiune a fost introdusă
ma, îşi înfruntă cu dirzenie potrivni­ cu scopul de a oglindi într-o mă­
in’ viaţa cea nouă..." sură mai mare activitatea femeilor
cii, se fac respectaţi. (Aşa de pildă din gospodăria colectivă, din coope­
raţie, complexul G.F.R. şi din alte
iile Resteu din nuvela „In ceată“). O
unităţi. In emisiune sînt prevăzute L
particularitate a eroilor lui Marin Pre­ r r/ aenpnor rt îtiai joe, î nint atef urvi iiiuf ri i, pdrtrete «şiî alte }v
materiale. De mult succes s-au bu­
da e marea lor timiditate, unită cu o
gingăşie a simţirii. Sînt oameni care Liferafură p e n tr u mecanice, Tunicularelor ete. curat interviurile cu colectivista I-
îşi pun probleme, au trămîntări interi­ --------- copii ---------- Despre aceste rezultate s-a vorbit leana Fostoc, cu Octavia Hopîrtean,
oare. muncitoare la complexul G.F.R. şi
NINA CASSIAN încurcă lume — de curînd, cînd muncitorii forestieri elevă la învăţămîntul seral.
Eroii principali ai acestor nuvele sînt versuri. Desene de Nell Cobar. fruntaşi în muncă, cum sînt gate-
ţărani săraci, foşti argaţi sau lucrători 32 pag. — 7 lei ; 10 lei (cart). ristul Ştefan Poşeniuc, motoristul Emisiunea „Flutură cravatele ro- >
cu ziua la chiaburii exploatatori, ca- Liviu Horj, maistrul de parchet Tra- şii“ tratează aspecte din activitatea 5
ian Dănciulescu şi alţii au fost pro- rp.i.o..n.i.e..r.i.l.o..r......P..r..i.n..t.r.e. .a.l..t.e..le_, .î.n. _c_a_d_ru_l -
Ed. tineretului. puşi drept candidaţi pentru alegerile acestei emisiuni s-a vorbit despre $
CONSTANŢINESCU TITEL S-au din 5 martie.
de personaje sînt Anton Modan din felul cum s-au pregătit şi se pre- >
întors graurii. Ilustraţii de G. In?. TRAI AN IACOB gătesc pionierii din leiuş pentru ş
Plăcintă. 96 pag. — 4,50 lei. obţinerea distincţiilor pioniereşti, >
Ed. tineretului. Ce prevede despre elevii fruntaşi Ia învăţătură >
V. EFTIMIU Povestind copiilor. contractul colectiv
Ilustraţii şi coperta de M. care au fost primiţi în rîndurile pio- ş
Ghirnoagă. Colecţia „Scriitorii La atelierul de zonă G.F.R. din
patriei povestind copiilor". 136 Alba iulia s-a analizat într-o cons­ nierilor etc.
pag. — 5,50 lei Ed. tineretului. fătuire modul in care au fost rea­
V. MAIACOVSKI Ce să fiu? Edi­ lizate angajamentele din contractul Noile emisiuni Introduse în pro­
ţia a ill-a, In romîneşte de Nina colectiv de muncă pe 1960. S-a cons­
Cassian. Ilustraţii de Angi Pe- tatat că, datorită măsurilor luate de gramele locale ale stafiei de radio-
trescu. 18 pag. — 3,50 lei; comitetul sindicalului, cît şi de con­
om să citească 40 de 6,50 lei (cart). Ed. tineretului. ducerea atelierului, obiectivele pre- ficare din Teiuş, se bucură de multă >
volume intr-o lună
şi cîteva zile ? atenţie şi interes din partea miilor ^
, Probabil că uimi­
rea mi se zugrăvise de ascultători. <L
pe faţă. MARîA STAN >
Guşti-baci începu VIOREL BERŢA <
să rîăă reţinut. % A / \ / N / N / V 'V ^ N r'N /'
— Am uitat să-ţi
spun. Cu aceste cărţi
am organizat acasă ^
o bibliote'că volantă. \
Am 8 cititori, per- j
manenţi, Citim im- ( §gf1 1 !!!I " X T ;1 iÉ lt t !
preună, facem re­
cenzii, seri literare- : : ; : 7Si;• ' Y':•< .> • y7:>7
• - '' 4M " ___ i
Bibliotecara ne au­
de discuţia.
— Avem. mulţi ci­
titori mineri, care
sînt răspînditon ai
cărţii în rîndui or­
tacilor lor. asemenea
acestui pensionar... S T R E L K A,
Minerii zilelor noas­ pasagera celei
de-a doua nave
tre nu mai sînt a- cosm ice sovieti­
naUabeţii de acum ce a născut şa­
15-20 de ani... se căţei...
M. CALIN
lăcătuş - Petroşani
V-/\