Page 35 - 1961-06

N r. 2 ÍK 9 DRUMUL SOCIALISMULUI Daşr. 3

Avem foate posibilităţile IN G. A. C. Pe urmele materialelor publicate

să fa ce m o ra ş y i m a i Construcţii tine A c tiv ita te a economică din za din Brad, care avea obiceiul cu afluenţă mare de călători
şi trainice de a nu respecta opririle în autobuzele să fie dublate.
frymos & .A .S , se va îmbunătăţi staţiile indicate pe parcurs.
Vinovaţii au fo s f
' La ora actua­ tovarăşilor de la Folosind resursele locale şi apor­ teriale, au fost săpate fundaţiile. In număirul 1983 al ziarului In răspunsul trimis redacţiei,
tul pe care colectiviştii şi l-au adus In primăvara acestui an, au în­ nostru s-a publicat articolul conducerea întreprinderii regio­ sancţionaţi
lă, oraşul Brad AZAR1E MACIIJ Orăştie cu pri­ lucrînd voluntar zile la rînd, mul­ ceput lucrările propriu.zise. „Despre unele cauze care au nale de transporturi auto-De-
provocat pierderi la G.A.S. va, ne face cunoscut că veri- Despre superficialitatea în
trece prin mari preşedintele Comitetului executiv vire la efectua­ te din gospodăriile colective ale Grajdul, care are o capacitate Galda de Jos”. Articolul criti­ ficlnd cazul semnalat s-a con­ muncă ce se mai manifestă la
de o sută capete vite, este acum ca activitatea economică, a gos­ statat că intr-adevăr şoferul unii salariaţi de la întreprin­
.transformări. al Statului popular orăşenesc rea pînă la sfîr- raionului Haţeg au realizat con. zidit, au fost aşezate grinzile, s-a podăriei agricole de stat, seo- Gheorghe Mircea nu s-a oprit derea de industrie locală „6
executat scheletul din lemn al aco­ ţînd in evidenţă şi oauzele oare în staţia din Baia de Criş, — August“ din Petroşani, în zia­
Pe fosta cimpie brad şitul anului, de strucţii trainice şi-n acelaşi timp perişului şi-o parte din el a fost au determinat depăşirea preţu­ fapt nepermis — pe motivul rul nostru nr. 1991 s-a publi­
ieftine. lăţuit în vederea aşezării ţiglei. lui de cost al producţiei vege­ că autobuzul a fost supraaglo­ cat nota critică „Lucru de min­
numită ,,Poie- - către fiecare ce­ tale pe anul 1960. merat. Pentru neresipectarea o- imală sau altceva ?“.
Pentru ferma de porci In timpul nefavorabil muncilor
niţa“ a început anul trecut con­ tăţean, acfte 15 ore muncă vo­ agricole, colectiviştii din Ruşi au In răspunsul trimis redacţiei, pririi în staţie el a fost sanc­ Răspunzînd criticii aduse prin
Gospodăria agricolă colectivă podit în bună parte podul grajdu­ conducerea G.A.S. din Galda de ţionat cu mustrare scrisă. Le­ ziar, conducerea întreprinderii
strucţia noului centru al oraşu­ luntară la diferite acţiuni ob­ „Strei-Plopi“ şi-a sporit an de an, lui şi, pentru a uşura munca de Jos arată că cele semnalate în gat de acest fapt, a fost sanc­ respective arată că în urma cer­
prin munca colectiviştilor, puterea acoperire, au cărat şi depozitat articol sînt juste. In vederea ţionat şi dispecerul autobazei cetărilor făcute, s-a constatat
lui care, la sfirşitul anuiui 1962, şteşti. împreună cu conducerile economică. aici o parte din ţiglă. remedierii lipsurilor, biroul or­ Vasile luga, care nu a asigurat că cele semnalate în articol co­
ganizaţiei de partid a ţinut o respund realităţii.
va avea sute de apartamente întreprinderilor şi instituţiilor Sectorul zootehnic a crescut şi Răspunzînd chemării organizaţiei şedinţă lărgită la care a parti­ mijloace suficiente de transport
el. Mica cocină de porci ce fusese de partid, colectiviştii au lucrat vo­ cipat şi consiliul G.A.S. Cu a- pentru călători. Pentru livrarea unor produ­
confortabile. La parterul noilor din oraş, cu comisiile de femei, la Bretea Strei, nu mai corespun­ luntar la căratul materialului, la cest prilej s-au luat măsuri se de slabă calitate, de oare se
dea, aşa că s-a, hotârit construirea săparea fundaţiei şi la prepararea care să ducă la îmbunătăţirea In viitor, pentru îmbunătăţi­ fac vinovaţi în primul rînd res­
blocuri vor apare magazine cu organizaţiile de tineret, cu unei maternităţi. mortarului. muncii. Printre acestea se nu­ rea condiţiilor de transport, ponsabilul şi mc.gazionierul mo­
mără introducerea gospodăririi s-au luat măsuri ca pe traseele rii din Lupeni, s-au luat mă­
moderne, iar străzile vor fi ilu­ deputaţii,comitetele de blocuri Şi munca a început. Acum, zi­ ASte construcţii chibzuite în toate sectoarele de suri de înlocuire a lor, cu tova­
durile de cărămidă şi centura de activitate, organizarea din timp răşi corespunzători.
minate fluorescent. Lucrări im­ etc., am stabilit ca fiecare din beton sînt gata. Pentru terminarea După cum se ştie, gunoiul de a fiecărei campanii, încadrarea
ei în cel mai scurt timp, colecti­ grajd bine putrezit şi cărat în culturilor în asolament, însă-
portante se fac şi in vechiul o- acestea să răspundă de cite o viştii din G.A.G. „Strei-Plopi“ au cîmp este un îngrăşămînt valoros. mînţarea tuturor culturilor în
cumpărat geamurile şi uşile nece­ Acordînd însemnătatea cuvenită a- timpul optim etc., măsuri ce
raş, în special lucrări de cana­ acţiune. sare, iar zilele acestea vor începe cestui îngrăşămînt natural, colecti­ îndreptăţesc în viitor realiza­
acoperitul ei cu ţiglă. viştii din Rîu Bărbat s-au gîndit rea şi depăşirea planului de
lizare şi repararea străzilor. Rezultatele măsurilor luate să-i asigure condiţii pentru fermen­ producţie şi reducerea preţului
Mulţi cetăţeni, în mare parte au început deja să se vadă. Ast­ Noua maternitate pentru scroafe tare. In acest scop ei şi-au con­ de cost.
muncitori mineri, îşi construiesc fel, tinerii au luat in îngrijirea a fost ridicată cu sume mai mici struit de curînd, în apropierea graj­
case din venituri proprii- lor parcurile ’ din oraş, femeile decît cele prevăzute în deviz. In dului, o platformă de gunoi cu o C ondiţii hune de fransocri
cele 20 de boxe, — cu cîte e pre­ suprafaţă de 9(1 m.p.
Toate acestea dau în prezent se îngrijesc de spoirea faţadelor văzută maternitatea, vor fi asigu­ Publicat în ziarul „Drumul DIN PROGRAMUL
oraşului Brad un aspect de şan­ etc. In aceste acţiuni iau naş­ rate toate condiţiile necesare pen­ -k socialismului” nr. 1989, artico­ 1111; M » 1 l i l i l i
tier. Comitetul executiv al Sfa­ tere o seamă de iniţiative pen­ tru fătarea şi creşterea purceilor. lul „Năravuri”, critica atitu­
tului popular orăşenesc Brad, tru stimularea cărora vom fac« Colectiviştii din oraşul Haţeg dinea de nepăs'are a şoferului 11 IUNIE m i
entuziasmat de transformările fot ce ne stă în putinţă. In că­ Lucrări avansate şi-au construit de curînd o remiză Gheorghe Mircea de la autoba-
prin care trece oraşul la ora ac­ tunul Gura Ruzii, de pildă, ce­ încăpătoare. Aceasta are o lungi­ PROGRAMUL 1: 6,00 Muzică popu­ 18,00 Muzică instrum entală; 20,00 Tea­
tuală a scăpat din vedere pro­ tăţenii au luat iniţiativa de a Colectiviştii din G.A.C. „Unirea“- me de peste (10 metri ş'i este des­ lară romînească ; 8,00 Şcoală şi viaţa ; tru la microton: premiera „Garnâva.
blemele gospodăreşti de fiecare extrage pe plan local întreaga Ruşi au hotărît încă de anul tre­ tinată adăpostirii utilajului agricol. 8,50 Cîntece populare romîneşti inter­ Iul“, comedie de I. Şopov; 22,35 Mu­
zi. Numai aşa se explică de ce cantitate de piatră necesară con­ cut să construiască un grajd nou. pretate de Eugenia Frunză; 9,00 Gurs zică de dans.
în prima perioadă de întrecere în­ strucţiei noului local de şcoală, Au fost procurate o parte din ma­ PETRE FĂRCAS1U de iniţiere muzicală : „Ghid muzică!“ ;
tre sfaturile populare, oraşul lucru ce l-au şi făcut- La fel 9,30 Teatru la microfon pentru copii: PROGRAMUL II: 7,00 Melodii popu-
„Căpitan la 15 ani“, scenariu radiofo­ lare romîneşti; 7,35 Imnuri închinate
Brad s-a situat' pe ultimul ioc cetăţenii de pe străzile Morii şi nic după romanul lui Juleş Verne; patriei; 8,30 Clubul voioşiei; 9,00 Mu-'
in ce priveşte gospodărirea. Mihail Eminescu au trecut, din 10,34 Din albumul melodiilor de mu­ zică populară romînească şi a mino-,
A'lulte lucruri care puteau’ fi rea­ proprie iniţiativă, la desfunda­ zică uşoară; 11,00 Formaţii artistice rităţilor naţionale; 10,00 „Voioşi cîn7
lizate cu posibilităţi locale au rea şanţurilor, iar la propunerea de amatori în studiourile noastre: or­ tăm tinereţea" — program de cîntece
unui grup de deputaţi s-a făcut chestra de muzică populară a uzinei 10.30 Revista presei străine; 10,50
fost neglijate sau chiar date ui­ „Semănătoarea“ din Bucureşti, dirijor Transfhisie din sala Ateneului a con­
tării. Să enumerăm numai cîte- Ion Lâzărescu; 11,30 Vorbeşte Mosco­ certului orchestrei simlonice a Filar­
va I ; 12,00 Muzică distractivă interpre­ monicii de stat „Oeorge Enescu“. Di­
va din acestea. Unele garduri taluzarea Văii Luncii pe cîteva tată de fanfară; 13,10 De toate pentru rijor: Mihai Brediceanu; 13,15 Din
toţi; 14,00 „Vitrina cu noutăţi de mu­ cele mai cunoscute melodii' populare
ce împrejmuiesc locuinţele sînt sute de metri. Tinerilor care au zică uşoară“ ; 14,50 Arii din opere; romîneşti; 14,15 Muzică instrumenta­
15,20 „Se întrec fruntaşii ogoarelor“, lă ; 14,50 Muzică populară romîneas­
distruse, n-au porţi, zona verde în îngrijirea lor parcurile le-am Aspecte de la concursul cu public ca­ c ă ; 15,15 Concert de estradă; 16,00
re a avut loc la Constanţa (partea a Oameni şi tap te; 16,30 Cîntă orches­
de lîngă baia populară a fost pus la dispoziţie răsaduri de Il-a) ; 16,15 Cîntă corul de copii al tra de muzică populară a Radiotelevi-
Radiodifuziunii din R.D. Germană, di­ ziunii; 17,00 Transmisie din studioul
lăsată în părăsire, canalele de ^ ori" din serele făcute pe plan rijat de lise şi Hăris Naumilkat; 17,15 de concerte, a concertului corului dg
Concert de muzică populară sovietică ; copii şi orchestrei de studio a Radio-
Ia restaurant-hotel, nu au mai local. Pentru extinderea zone­ televiziunii ; 19,00 Privind harta pa­
triei — montaj — ; 19,30 Program pen­
fost desfundate de luni de zile. lor verzi vom căuta să folosim

De mult timp lipsesc şi becu­ în mod judicios şi fondurile din

rile de pe străzile Decebal, Cri- buget.

şan etc. De asemenea, unele Pentru viitor am stabilit şi

Şlrăzi ca Vasile Roaită, Dispen­ alte măsuri care vor duce la

sarului, Avram lancu şi altele, buna gospodărire a oraşului,

sînt încă prost întreţinute. Şi întreprinderea de gospodărie

întreţinerea unor locuinţe, şi orăşenească a primit sarcina să

chiar sediile unor întreprinderi facă o verificare a întregii re­ tru iubitorii de romanţe; 20,30 Alma­
nah muzical; 21,15 Antologie clasică:
şi instituţii din oraş lasă de ţele de iluminat public şi să / BIHEHBTBBBBFICE

dorit. treacă la completarea tuturor

Toate aceste neajunsuri le- ¦becurilor. O lucrare importantă 11 IUNIE 1961 Lev Talstoi.; 21,30 Muzică de dans;
DEVA: Vaca şi prizonierul; 22.30 Din muzica- popoarelor.
puneam în mod nejustificat pe pe 'care am început-o şi o vom Război şi pace ; HUNEDOARA:
ÎNTREPRINDEREA de c o n s ­
seama lipsei de experienţă a co- termina numai prin muncă vo- Drumul spre înalta societate; t r u c ţ ii SIDERURGICE
PETROŞANI: Volga, Volga; HUNEDOARA
mitetului executiv în această luntară. este marele rondou de Drumul spre înalta societate; Angajează:
ALBA IULIA: Katia Katiuşa;
muncă- Dar Comitetul raional la intersecţia străzilor Malinov- Pline şi trandafiri; SEBEŞ : Şoferi, zidari, sudori autogeni
Mindrie ; SIMER.IA : Alerg după sudori electrici, dulgheri, f'erari-
de partid şi Comitetul executiv ski şi Afoţilor. De asemenea, în o stea; ORAŞTIE: Poveste nor­ beton şi strungari.
dică ; Eşalonul de a u r: HAŢEG:
al Sfatului popular raional ne-au jurul blocurilor din noul centru Cad frunzele; BRAD: Haiducul Se asigură condiţii bu­
de pe Ceremuş; LONEA: Por­ ne de salarizare şl cazare
arătat că o asemenea situaţie al oraşului, care parţial au fost tretul unui necunoscut; TEIUŞ: Ofertele se vor adresa direct în-
Marea mă cheamă; ZLATNA: treprinderii de construcţii side­
nu trebuie să mai persiste. Ce date în folosinţă, vom amenaja Hanul din Spessart; ILIA: Me­ rurgice Hunedoara, serviciul cadre
xicul cintă ; APOLDUL DE SUS: şi învâţămînt, strada Molotov,
trebuia făcut ? In primul rînd zone verzi. Mai sînt de ase­ Soldaţi fără uniformă.
nr 8.
am analizat situaţia într-o şe­ menea şi alte lucruri importan­

dinţă de comitet executiv. Aici te de făcut. Sîntem siguri că

s-a întocmit un minuţios plan muncind organizat şi bazîndu-ne In incinta uzinei metalurgice din (Sugir s-au amenajat mai multe standuri de cărţi cu vînzare. Standul
de cărţi de la secţia mecanică, de care răspunde tov. Aritina Nicula. se nu mără printre cele care se bucură de
de măsuri care în parte a şi în­ in continuare pe sprijinul efec­ cea mai mare căutare. In decurs de două luni, de la acest stand s-au vîndut cărţi în valoare de 1./00 lei.

ceput să prindă viaţă. Un obiec­ tiv al deputaţilor şi al maselor IN HOTO: rectificatorii Pavei Popa, Ioan Agimoaie şi Marin Apostol sînt printre cei mai bum prieteni ST
cărţii.
tiv important în întocmirea a- largi de cetăţeni, vom putea să

cestui plan ne-a fost iniţiativa gospodărim mai bine oraşul.

!01R SMOS noţiunile şi adevărurile deja era suficient să dai drumul co­ AL F A B R I C I I DE
stabilite, ci şi să ginăim în menzilor. Tot pe aceste „I.A.K.- ANTIBIOTICE IAŞI
(Urmare din ziarul pădurile BriansTcului şi în Car- mod critic, să căutăm, acolo uri am învăţat tehnica zboru­
„Drumul socialismului“ nr. 2008) unde este cazul, rezolvări noi ale lui de asalt, plecam pe intine- UNGUENT PE N TR U
paţî. problemelor respective. Şi, cu rarii lungi, pe orice vreme. UZ V ETER IN A R
Despre evenimentul solemn toate că nu eram prea gro­
al depunerii jurămlntului mili- de iuri Gagarin — Dar toate acestea, deşi zavi „gînăitori", deoarece abia Majoritatea zborurilor le-am EXPLOATAREA MINIERA
„ tar am scris celor de-acasă, s-au tntîmplat nu de mult, a- începusem să ne obişnuim cu efectuat în timpul verii, cînd BARZĂ
mi-am împărtăşit părinţilor pilot-cosmonaut al U .R .S .S . parţin totuşi istoriei — spuneau aviaţia militară şi încă nici nu am plecat în tabără. Tabăra
sentimentele, in rîndul elevi­ unii elevi, — iar acum, şi teh­ zburasem pe avioane cu reac­ escadrilei a 5-a din care fă­ Angajează imediat
lor domnea o atmosferă de în­ Erou al Uniunii Sovietice nica e alta, şi oamenii s-au ţie, faptul că comandanţii şi ceam parte şi eu, se afla pe
sufleţire. Ne-am apucat să stu­ profesorii vedeau în noi schim­ malul drept ai Uralului, într-o — m u n c it o r i c a l if ic a ţ i
diem cu înflăcărare discipli­ are colaborarea avionului din schimbat... bul de miine, ne vorbeau des­ regiune minunată. Cină obo­ M IN E R I ŞI Z ID A R I
nele teoretice. Din primele ore fruntea formaţiei cu celelalte chis că nouă ne revine sarcina seam şi arşiţa ne scotea din
am îndrăgit cu toţii lecţiile re­ avioane ??» timpul luptei ae­ Glumind, căpitanul Romanov de a duce mai departe dezvol­ sărite, sau cînd ne întorceam Asigurăm cazarea colectivă, cantine si saîar
feritoare la partea tehnică şi riene. ti numea pe aceşti, elevi scep­ tarea aviaţiei noastre, ne ridi­ din zbor, o zbugheam la T iu. conform normelor republicane
teoria zborului, pe care ni le tici şi argumenta pe loc, folo­ ca în proprii noştri ochi. Con­ Apa în Ural era rece, iute şi
preda inginerul locotenent-colo­ Bătălia aeriană modernă ne-0 sind exemple din recentul răz­ ştienţi de rolul nostru în vii­ adîncă, nu ca cea din riuleţul C e r e r i i e scrise se vor f r i m i f e pe a d r e s a :
nei Kodner. Intr-o lume nouă, reprezentam ca o luptă de boi din Coreea, că şi acum, în tor, învăţam, cu mai multă rîv- de Ungă şcoală. Ne-am amena­
interesantă, ne-a introdus şi grup, in care fiecare pilot es­ timpul noii tehnici aviatice — nă, doreamsă. ne însuşim cit jat un ştrand, am constmit o Exploatarea m in ie ră Barza—Serviciu! cadre
profesorul de tactică, căpitanul te dator să-şi ajute tovarăşul avioane cu reacţie, raăiolocaţie. mai repede profesia căreia ne­ travibulină şi în timpul liber
Romanov — un om cu un păr unul dintre factorii hotărîtori arme de bord mai perfecţionate am dedicat cu totul. ne ocupam cu nataţia. ne cu­ —C om una C r i ş c i o r , raionul Brad, regiunea
bogat şi cîrlionţat ca al lui. constituindu-1 voinţa întregului la avioanele de vînătoare. — fundam, făceam curse de innot.
Puşlcin. Ceea ce pînă acum cu­ colectiv de a obţine victoria. bazele tacticii aeriene, perfec­ Se apropia primăvara şi con­ Ne cînta sufletul de bucurie, de f Hunedoara (
noscusem numai din auzite — ţionate, in mod creator de a- comitent cu lecţiile teoretice, parcă eram copii.
formula luptelor aeriene — La terminarea lecţiilor de escadrila noastră începea lec­ \•~w\yv^\
„înălţime, viteză, manevră, foc“, tactică aeriană între noi se a- viatorii sovietici de frunte în ţiile practice de zbor. Colegii Escadrila noastră a terminat
pe care au perfecţionat-o şi au prîndeau discuţii contradicto­ timpul Marelui Război de Apă­ care urmau să zboare primii, prima programul de zbor, aşa
aplicat-o aviatorii escadrilei iui rii. Fiecare îşi avea asul său rare a Patriei, stilul atacului erau foarte bucuroşi. Iar noi, că ne-a rămas o perioadă de
Alexandr Pokrîşkin in timpul favorit. Unuia li plăcea Ser- folosit în lupta cu duşmanii, timp liber. Comandamentul
vestitei bătălii din Cuban, lo­ ghei. Lunganski. altuia fraţii principiile intr-ajutorării şi cei care trecusem prin aero­ nostru, susţinind iniţiativa bi­
viturile de asalt ale lui Tal- multe alte lucruri specifice a- club, am rămas profund dezo­ roului. organizaţiei de comso-
gat Begheldincv, de două ori Glinka, unora Piotr Pokrişev- viatorilor noştri, este imposibil laţi : trebuia să zburăm din nou mol, ne-a permis să plecăm in­
Erou al Uniunii Sovietice, ac­ intr-un cuvînt. cîţi elevi atîtea să fie abandonate. pe „I.A.K.-18“. E drept că de­ tr-un colhoz din raionul Şarlik.
ţiunile bombardierelor în pi­ preferinţe. Ne interesam şi de colările şi aterizările nu le fă­ aflat la 200 de Km. depărtare,
caj ale generalului ivan Polbin acţiunile bombardierelor care — Experienţa in luptă — nc ceam pe roţi, ci. pînă la topi­ pentru a ajuta la recoltatul
— toate acestea prindeau par­ zburaseră deasupra Berlinului spunea el — a fost dobîndită rea zăpezii — pe schiuri. cartofilor. A venit o toamnă
că viaţă in lecţiile lui Roma­ în primul an al războiului şi cu multe sacrificii. Ceea ce in ploioasă şi răcoroasă. Dar lu­
nov, erau reprezentate pe sche­ de avioanele de asalt, care ata- condiţiile tehnicii noi s-a în­ Aceste zboruri n-au durat cram cu poftă. Munca fizică ne
me, cu care el îşi ilustra Şi caseră coloanele de tancuri in vechit, desigur că nu este ne­ mult timp. La şcoală au sosit era necesară după zboruri, şi
complecta lecţiile. Ne-am în­ încercuirea de la Kursk şi de cesar să fie folosit. Dar ceea
suşit noţiuni clare despre lup­ cîteva avioane de experienţă — în afară de aceasta doream să
tele aeriene în verticală sau avioanele de cercetare, care pă­ ce poate fi ele folos şi în avia­ tot „I.A.K.-uri“. însă modifica­ ajutăm colhoznicilor la aduna­
orizontală, ne-am dat seama trundeau singuratice pînă în ţia cu reacţie, trebuie dezvol­ te întrucîtva. cu roţi de ateri­ tul recoltei bogate. Am vrut să
de rolul important pe care-i rele mai îndepărtate colţuri ale tat prin toate mijloacele. zare în faţă. pentru ca ulterior mergem chiar mai departe —
spatelui frontului inamic, şi de să trecem mai uşor la avioa­ pe pămînturile desţelenite. un­
echipajele regimentului de fe­ Spre perfecţionarea a tot
mei, care sprijiniseră debar­ ceea ce a acumulat aviaţia nele cu reacţie, care au tren de fuseseră redate agriculturii
carea in strîmtoarea Kerci. Ne noastră, ne îndemnau şi alţi de aterizare triciclu. Am zbu­ milioane de hectare de pămînt,
interesau de asemenea, avioa­ profesori ai şcolii. La lecţiile ds rat mult. dar. sincer vorbind, iar lanurile uriaşe de gria. erau
nele de transport, care arun­ teoria zborului combinat ei ne nu prea ne plăcea noul avion.
caseră muniţii partizanilor în obişnuiau nu numai să învăţăm Era greoi, n-avea — cum spun deja în pîrg. Dar aveam la
aviatorii — suficientă „vlagă“, dispoziţie doar două săptă-
motorul era slab. La zborul a- mini, aşa că n-am putut pleca
crobatic intra deseori in vrie: intr-acolo.
e drept că ieşea uşor din ea,
(Va urma)

*