Page 40 - 1961-06
P. 40
pagr. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2010
magfsssmimi
m-o&BSXXSfB&i
jtttttmeJLe ş S M •. jjJM ítusI b s lim . * j x l f i m & l e ş l i r i • j ä h m # ş tig lGS2üixa%SfaS}BfíSSSZtS5tBB.&S_SÍB nsasaôsu
0 seară a prieteniei italo-romîne !a Florenţa
ROMA 10 (Agerpres). — unde au participat la inttlni-
Corespondenţă specială. La rea de la Conigliano dintre
7 iunie a avut loc la Pala poeţi din Italia, Franţa şi
tul Artelor din Florenţa o R.P. Romină. Cu acest prilej
seară a prieteniei italo-ro- criticul literar italian Mario
ConvorbiriSe de la Viena Sesiunea ordinară Declaraţiile iui Suvanna Fumma mine, cu care prilej au fost L' ide Miclieli a prezentat „An
arată că pacea şi Sufanuvong prezentaţi publicului floren
poate ii cîştigatâ a Comisiei permanente CAER sosirea la Geneva tin poeţii romlni Maria Bă tologia poeziei romtne" apă
nuţ, Eugen Jebeleanu şi Ti- rută iii Italia sub îngrijire¦aa )
Comentarii asupra beriu Utan, aflaţi in Italia, sa in casa editorială „Pa- Ş
Intîlnirii renti"
VARŞOVIA 10 (Agerpres). Comisia a examinat problema extin George Georgescu - oaspete
Intre 6 şi 9 iunie a. c. a avut loc derii colaborării tehnico.ştiinţifice in ai Radiodifuziunii austriece
la Varşovia cea de-a iX-a sesiune or domeniul industriei cărbunelui şl a a-
H r u ş c io v -—K e n n ed y dinară a Comisiei permanente GAER probat tematica colaborării pînâ în a- GENEVA 10 (Agerpres). ferinţă vor fi călăuziţi de inten VIENA 10 (Agerpers). — Georgescu a fost din nou
de colaborare economică şi tehnico-sti- nut 1965, ceea ce va permite să se re- „Am sosit la Geneva pentru ţii bune, problema laoţiană va Ziarele vienezs au publicat oaspete proeminent al Ra.
NEW YORK 10 (Agerpres). tnţifică în domeniul industriei carbo zolve în mod complex şi planificat a contribui la rezolvarea pro putea fi soluţionată in mod e- articole elogioase despre mă diodifu'dunii austriece. Con
— Su'b titlul „Convorbirile de nifere. principalele probleme ce stau în faţa blemei laoţiene pe cale paşni chitabil. Independenţă, neutrali iestria dirijorului romln certul dirijat de el a con.
la Vioria arată, că pacea poate industriei cărbunelui am ţările mem că“, a declarat prinţul Suvanna tate, suveranitate şi democraţie George Georgescu, care, după stttuit o seară minunată, tar
fi oîştigată“, ziarul „The Wor- La sesiune au luat parte reprezen bre ale Consiliului de Ajutor Econo Fumma, primul ministru al hao — iată calea spre rezolvarea cu.m s-a mai anunţai, a di publicul a răsplătit cu entu
ker“ publică declaraţia lui Gus tanţi ai Albaniei, Bulgariei, Cehoslo mic Reciproc. sului, la o conferinţă de presă problemei“. rijat la 7 iunie orchestra
Hali, secretarul general al Par vaciei, R.D. Germane, Poloniei, Romi- pe oare a organizat-o împreună Tonlcunstler. Concertul a fost ziasm măiestria dirijorului.
tidului Comunist din S.U.A., niei, Ungariei şi Uniunii Sovietice. Ca Sesiunea a decurs într-o atmosferă cu prinţul Sufanuvong, preşe Conducătorul partidului Neo transmis de postul de radio
consacrată intîlnirii dintre N. S. observatori au fost prezenţi reprezen de unanimitate deplină de înţelegere dintele C.G. al partidului Neo Lao Haksat a spus că 90 la sută Viena. Ei a confirmat in mod im
Hruşciov şi J. Kennedy. tanţi ai R.P. Chineze şi R.P. Mongole şi colaborare prietenească. Lao Haksat. „Urmărim rezolva din populaţia Laosului sprijină
rea problemei In interesul po guvernul Suvanna Fumma. Sub titlul „Un concert stră presionant renumele său de
Pentru poporul american, se rm=- porului laoţian“, a spus el. Su lucit la radio-Viena". ziarul
spune în declaraţie, această în- vanna Fumma a adăugat că el şi Sîntem dispuşi, a declarat el, „Kurier" scrie: „George dirijor, dlnd orchestrei o
1,ilnire trebuie să constituie încă „Am dorit să fim liberi prinţul Suvanuvong sînt dispuşi să ne dovedim bunăvoinţa atît
o demonstraţie infailibilă că Sta şi de aceea sîntem liberi !“ să se intîlnească cu Boun Oum. la conferinţa de la Geneva, cil strălucire pe care nu am
telor Unite li s-a deschis o „încă în luna mai noi am' pro şi la o întilnire cu Boun Oum.
altă cale. Nu trebuie să promo pus o întilnire la Na Mon, Pnom „Rezolvarea problemei laoţiene mai intllnlt-o de mult timp".
văm politica dezastruoasă a in Penh sau Geneva. Or, el a pre pe cale paşnică, asigurarea li
tensificării încordării, a echili- nei adevărate neutralităţi a Lao- Succesul Ansamblului
bristicii in pragul războiului şi sului vor aduce pace şi fericire
agresiunii, politică dusă de mo C u vîn fare a lui Fids»! C a s fro la şedinţa festivă Forţelor Armate aie R.PJ. în Cehoslovacia
nopoluri, se subliniază in de de la Havana
claraţie. PRAGA 10 (Agerpres). — Hradec-Kralove.
HAVANA 10 (Agerpres). — colonie americană, să cerem Cetelca transm ite: La 9 iu Aproape 6.000 de persoane
Luînd cuvîntul la şedinţa festi pentru orice aprobarea amba nie, Ansamblul de clntece şi
vă de încheiere a sesiunii Co sadorului american şi să ne dansuri al Forţelor Armate au aplaudat flecare număr
ale. Republicii Populare Ro din bogatul program de cln
tece şi d.ansuri romtneşti şi
înainte de a pleca la Viena, mitetului executiv al Uniunii conslutăm pentru orice cu De ferat să plece din Laos şi se a- nu numai poporului laoţian, ci mtne a repurtat un nou suc cehoslovace prezentat de ar
Internaţionale a Studenţilor ca partamentul de Stat din Wa
se arată mal departe in decla re a avut loc la Havana, pri shington. Am dorit să fim li dăposteşte la Paris“. şi tuturor popoarelor Asiei de ces la concertul prezentat la tiştii romlni.
raţie, preşedintele Kennedy a mul ministru al Cubei, Fidel beri, şi de aceea sîntem liberii „Am sosit aici pentru a con sud-est“. •
amintit că în prezent în lume
există un nou raport de forţe. Castro, a subliniat că imperia Revoluţia oubană, a subliniat tribui la reluarea lucrărilor con
lismul şi colonialismul sînt un Castro, confirmă că imperialis
Dar nu este suficient să vorbim balast care frînează dezvoltarea mul poartă în sine germenii ferinţei, pentru a o ajuta in co Dezbaterile Consi olul de Securitate
despre aceasta. Este necesară o omenirii. Imperialismul şi colo propriei sale distrugeri. laborarea unor hotărîri care să
politică realistă, bazată pe în nialismul sînt în afara legilor asigure ţării noastre o adevărată în problema @! din Angola
ţelegerea acestei situaţii. moralei. In cuvîntarea sa, Castro a neutralitate şi suveranitate“.
acordat o miare atenţie campa NEW YORK 10 (Agerpres). monstrează neliniştea marii majorităţi deră posibil să-l sprijine ca un prim
Este în interesul securităţii Imperialiştii, a spus el, nu niei pentru lichidarea analfabe Primul ministru a subliniat In dimineaţa zilei de 9 iunie Con a statelor laţâ de evenimentele din a-
omenirii ca noi să oîştigăm bă sînt in stare să recunoască sin tismului în Cuba şi pentru dez că guvernul şi partidul Neo Lao siliul de Securitate a examinat în con ceastă ţară. pas minim spre adoptarea de către Con
tălia pentru pace — pentru voltarea învăţămîntului public. Haksat respectă în mod cinstit tinuare situaţia din Angola. siliul de Securitate a unor măsuri urgen
coexistenţa paşnică, pentru o gurul adevăr: că noi ne.am El a subliniat pTÎnt-re altele că încetarea tocului. „Nu noi, ci Reprezentantul Marii Britanii, care a In numele poporului şi guvernului te care să pună capăt râzoomlui colonial
Cuba este gata să ofere 1.000 partea adversă este vinovată de său, el şi-a exprimat regretul în legă- şi evoluţiei periculoase a evenimente
politică de neamestec In trebu răsculat pur şi simplu pentru de burse universitare pentru
rile altor ţări, pentru dezar că am fost exploataţi, că nu
marea nucleară şi generală. mai puteam îndura să fim o studenţii din ţările latino-ame încălcări“, a spus el. Vorbitorul luat primul cuvîntul, a reluat argu iură cu evenimentele sîngeroase din lor. Reprezentantul sovietic a adus un
Lupta poporului din Vietnamul de sud ricane frăţeşti oare n-au posi a amintit că rebelii au paraşu mentele delegatului portughez, decla- Angola, în urma cărora au pierit zeci amendament la acest proiect: la punc
bilitatea să-şi termine studiile tat trupe In spatele frontului şi rînd că are rezerve în ce priveşte (ie mii de oameni. tul care cere autorităţilor portugheze
universitare în patria lor. au redeschis focul. „Am fost ne competenţa Consiliului de Securitate să înceteze imediat măsurile represive,
de a trata problema angoleză. El"s-a Cu aceasta şedinţa de dimineaţă a să se adauge că Consiliul de Securita
Vorbind despre schimbul de luat slîrşit
ia am ploare tineri de la sate dintre Uniu voiţi să luăm măsuri pentru re ridicat, de asemenea, în sprijinul blo ? te condamnă războiul colonial împo
nea Sovietică şi Cuba, Castro stabilirea ordinii“. triva poporului Angolei
cului N.A.T.O. care a fost demascat NEW YORK 10 (Agerpres).
SAIGON 10 (Agerpres). Consiliului de solidaritate a po a propus să se organizeze de In declaraţia sa, prinţul Su j de unii delegaţi ca principal complice La începutul şedinţei din după-a- S-a trecut apoi la vot. Wu nouă vo
In Vietnamul de sud ia o tot poarelor din ţările Asiei şi A- al Portugaliei în războiul sîngeros clin iniaza zilei de 9 iunie a Consiliului de turi şi două abţineri (U.K.S.S. şi Fran
mai mare amploare lupta împo fricii .telegrame în care atrage asemenea un schimb de tineri fanuvong a spus printre altele: Angola . Securitate au luat cuvîntul ciankaişis- ţa) a fost adoptat amendamentul chi.
de la sate ou alte ţări din Eu o»...........................
triva politicii reacţionare a dic atenţia asupra situaţiei tot mai ropa. „Dacă toţi participanţii la con In continuare a luat cuvîntul repre tul şi delegaţii S.U.A. şi Angliei. Ei lian care atenuează într-o oarecare
tatorului Ngo Dinh Diem. In ul critice create in ţară datorită in zentantul statului Ecuador care a de au încercat să prezinte în culori tran măsură formularea proiectului de re
timul timp, într-o serie de pro tervenţiei S.U.A- clarat, printre altele, că va vota în dafirii guvernul fascist al Portugaliei zoluţie. S-a pus apoi la vot amenda
vincii din această ţâră au loc Pe de altă parte, după cum A fricanii din Rhodesia cer favoarea oricărui document îndreptat şi să împiedice Consiliul să adopi? mentul sovietic pentru care au votat
mari demonstraţii, în cadrul că anunţă agenţia patrioţilor sud- să ii se a co rd e indepen denta spre încetarea vărsării de sînge în măsuri eficiente pentru încetarea răz patru delegaţi (U R. S. S. Şi autorii
rora participanţii cer anularea vitenamezi — „Eliberarea“, si Angola şi care va recomanda comi boiului colonial din Angola_ proiectului de rezoluţie — statele afrn-
tuturor acordurilor încheiate în asiatice — Geylonul, Liberia şi
tuaţia economică din această Luînd cuvîntul V_ A. Zorin a spus
cursul recentei vizite a vicepre ţară este catastrofală. Foametea SALISBURY 10 (Agerpres). dul său ,,va boicota constitu siei de anchetă a Naţiunilor Unite că majoritatea vorbitorilor au arătat R.A.U.). Trei delegaţii — S.U.A., An
şedintelui S.U.A., Johnson, in face ravagii in numeroase pro — Populaţia africană din Rho- ţia propusă de autorităţile en să-şi înceapă activitatea în această cu deplin temei că acţiunile Portuga glia şi Turcia — au votat împotrivă
vincii. Deportarea In masă a desia de nord respinge încer gleze şi nu va lua parte la ţară
Vietnamul de sud. liei în Angola constituie un război co Si patru IFranla, Ecuadorul. Chile &i
Aceste acorduri, după cum se ţăranilor, recrutarea tineretului cările autorităţilor engleze de alegerile generale organizate în
in armată, represiunile şi ares „Zilele colonialismului sînt numă lonial nemilos, că acest război afec eiankaişistul) s-au abţinut de la vot.
tările — toate acestea au tăcut
ştie, sînt îndreptate spre extin ca anual zeci de mii de hectare a-i impune o constituţie care legătură cu aceasta“. rate, a declarat în continuare delega tează interesele nu numai ale poporu Modul în care a decrus votul în ce pri
derea actelor teroriste ale gu depămîntsă rămină necultivate. să menţină dominaţia colonia In Rhodesia de sud s-a creat tul Ecuadorului, şi nimeni nu poate lui angolez, ci şi ale tuturor popoare veşte amendamentul sovietic a arătat
vernului sud-vietnamez pro-a- listă şi cere să i se acorde ime opri procesul de eliberare naţională lor şi statelor africane, că desfăşura mai clar ca orice altceva adevăratele
merican împotriva mişcării de diat independenţă. o situaţie asemănătoare în le rea în continuare a acestui război co poziţii ale statelor. Principalele puteri
gătură cu adoptarea noii con
mocratice din ţară. In aceste condiţii, anunţă a- Agenţia Reuter relatează că stituţii elaborate de autorităţile din Africa“. ~ lonial nu poate Să nu aibă consecinţe ale N.A.T.O. — S.U.A. şl Anglia —
Frontul Naţional de Eliberare genţia, s-au înmulţit acţiunile de Sipola, secretar generai al Par engleze de comun acord cu ra Delegatul Statului Chile a declarat: grele pentru Dacea si securitatea in membri permanenţi ai Consiliului de
a Vietnamului de Sud a adresat siştii din ţară. Conform acestei „Nu întîmplâtor 43 de ţări au hotărft ternaţională. S-a arătat în modul cel Securitate, au împiedicai adoptarea pro
Consiliului Mondial al Păcii şi protest ale ţăranilor, adţiuni ca tidului unit al independenţei constituţii, africanii ar urma să să supună problema Angolei dezbaterii mai just că numai folosindu.se de o- punerii clare şi precise a U. R. S. S.
Secretariatului permanent al primească numai 15 mandate în Consiliului de Securitate, Aceasta de- crotirea şi ajutorul aliaţilor săi din care condamnă acţiunile autorităţilor
re se încheie adesea prin cioc- naţionale, cel mai mare partid Parlament, dintr-un total de 65. N.A.T.O,, Portugalia a căpătat posi portugheze în Angola.
niri armate cu poliţia şi armata politic din Rhodesia de nord,
iui Ngo Dinh Diem. I a declarat ia 8 iunie că parti-
bilitatea de a duce acest război de ex Cu nouă voturi sl două abţineri
terminare. (Franţa şi Anglia) a fost adoptat pro
La o sâpiămînă după întrevederea trei puteri occidentale şi R.F. Ger Delegatul sovietic a dezvăluit întrea iectul de rezoluţie a! Ceylonului, Libe
de la Viena dintre N. S. Hruşciov şi mane. ga falsitate a cererilor reprezentanţilor riei si R.A.U. Hoiârîrea Consiliului de
Franţei şi Angliei de a „se da dova Securitate cere autorităţilor portugheze
Cronica evenimentelorJ. Kennedy, rezultatele acestei impor PROBLEMA ÎNCETĂRII EXPE dă de cumpătare şi răbdare“, de a nu să înceteze imediat măsurile represive
RIENŢELOR NUCLEARE. Adoptarea se alerga în ajutorul poporului angolez în Angola si aminteşte de obligaţia tu
tante întîfniri încep să fie privite prin unei hotărîri în această privinţă este şi de a nu se condamna guvernul Sa- turor statelor de a respecta prevederile
prizma modului în care se conturează întîrziată de obstrucţia americano-bri- lazar. In actuala perioadă de eliberare declaraţiei cu privire la acordarea In.
tanică în privinţa componenţei orgâ- a popoarelor — a spus V. A. Zorin — dependenţei ţărilor şi popoarelor colo
perspectivele evoluţiei principalelor pro a relaţiilor dintre S.U.A. şi U.R-S-S. capătul acestei săptâmîni situaţia in lucru pozitiv realizat în această pri nului de control. Experienţa conclu faţă de colonialiştii portughezi nu tre niale, adoptata de Adunarea Gene
vinţă a fost începerea discuţiei şi ma dentă a organizaţiilor internaţionale buie să se manifeste indulgenţă şi to rală.
bleme discutate. cuprinde voci dintre cele mai diverse. domeniile respective » nifestarea dorinţei de a o continua administrate de aşa-zişi neutri care leranţă, ci hotărîre şi intransigenţă.
pe alte căi. Poziţia neconstructivă a în probleme esenţiale au adoptat în După încheierea şedinţei, delegaţii
In această săptămînă, zi de zi, în El este format din milioane de ame LAOS. Problema laoţiană a tos' părţii americane a făcut cu neputinţă totdeauna hotărîri în avantajul Occi In încheiere V. A. Zorin a arătat că
ziarele din întreaga lume au apărut ricani simpli, dintre care unii şi-®1 singura în care cei doi preşedinţi au pînă acum realizarea unui acord în dentului a determinat Uniunea Sovie deşi proiectul de rezoluţie al Ceylonu Liberiei, Nigeriei şi Ghanei s-ău anro.
articole şi declaraţii ale unor oameni exprimat gindurile prin scrisori tri căzut de acord .asupra căilor d* re problema unificării Germaniei sau mă tică să stăruie pentru crearea unui lui, Liberiei şi R.A.U. nu este suficient
politici care salută reluarea dialogului mise ziarelor americane, din senatori zolvare. Toată lumea spera că. în car în problema mai acută a sta organism executiv tripartit. „Vorbind de hotărît, delegaţia sovietică consi piat de reprezentantul sovietic, Lau
Est-Vest Ia cel mai înalt nivel şi îşi şi membri ai Camerei Reprezentan zilele imediat următoare, conterinţa tutului Berlinului occidental. Referin obiectiv, scria în legătură cu aceasta
exprimă speranţa că vor urma trata ţilor, diri ziarişti cu prestigiu inter de la Geneva se va încheia printr-uu du-se la această chestiune, Walter ziaristul american A. F. Stone, aceas sfrîns mîna şl i-au mulţumit pentru a-
tive concrete în problemele cheie ale naţional. La polul opus se agită gă acord care să asigure pacea într-un Lippmann scria: „Mi se pare că din tă cerere se datoreşte cel puţin par
relaţiilor internaţionale. Cu o deose lăgios şi din păcate destul de puternic Laos neutru. Deocamdată însă, lucru discursul rostit la radio de preşedin ţial faptului că pînă în prezent ruşii părarea consecventă a drepturilor po
bită atenţie au fost urmărite pretu grupul celor ce doreau' ca preşedin rile nu au evoluat în această direc tele Kennedy, a reieşit absolut clar au fost în permanenţă în minoritate poarelor care luptă pentru libertatm
tindeni reacţiile din Uniunea Sovie tele Kennedy să se întoarcă de la ţie din pricina atitudinii inexplica că Hruşciov nu a dat nici un ulti în toate organizaţiile internaţionale lor
tică şi Statele Unite, marile puteri Viena „cu mîinile dezlegate“, adică bile a puterilor occidentale (inclusiv matum cu privire la momentul şi ca controlate de noi... Şl iată că în pre
ai căror conducători s-au întîlnit la gata pentru o reluare a vechii şi ne S.U.A.). Punînd din nou pe tapet racterul soluţionării problemei Berli zent, la tratativele cu privire la în
Viena şi de care depinde în cea mai fericitei „politici de forţă“. Referindu-se în mod nejustificat chestiunea înce nului şi că nici Kennedy nu a dat cetarea experienţelor nucleare încep'em
mare măsură pacea mondială. „Apro- la unii dintre aceşti toboşari ai „răz tării focului, creînd falsul „oaz Pa- un ultimatum în sensul că chestiunea să simţim urmările acestei acţiufii"-
bind rezultatele intîlnirii, scria ziarul boiului rece", ziarul „New York Times' dong", reprezentanţii acestor puteri au statutului şi viitorului Berlinului nu
„Pravda" în articolul său de fond scria vineri într-un editorial: „Ati refuzat pur şi simplu în această săp ar putea constitui un obiect de dis Pentru moment poate fi consem
Intitulat „O întilnire utilă“, oamenii tudinea de echilibristică în pragul răz tămînă să continue tratativele. De la cuţie. Problema Berlinului va fi dis nată ca un fapt pozitiv recenta decla
sovietici, la fel ca şi toţi luptătorii boiului adoptată de senatorul republi sosirea lor la Geneva, reprezentanţii cutată. Doar este de neînchipuit ca raţie a preşedintelui Kennedy din care
pentru pace din întreaga lume ÎŞ1 can Dirksen, de Halieck, membru al autorizaţi ai poporului laoţian, prin popoarele din lumea occidentală să reiese că Statele Unite nu au acum
exprimă speranţa că după dialogul Camerei Reprezentanţilor şi de alţi ţul Suvanna Fumma şi prinţul Su înceapă un război de dragul dreptu intenţia de a reîncepe experienţele nu
de la Viena vor trebui să urmeze mă lideri al Partidului republican, este fanuvong, ca şi conducătorul delega lui de a refuza discutarea problemei cleare. Acest lucru este însă departe
suri concrete în numele păcii îndrep primejdioasă. ...Ce.! mai negativ din ţiei sovietice, A. Ai Gromîko care, Berlinului“. de a fi suficient avînd în vedere că
tate spre însănătoşirea întregii situa tre toate sfaturile formulate de unii spre deosebire de secretarul de stat unul din principalii parteneri ai S.U.A.,
ţii internaţionale*. După cum era şi de republicani este aceea că Statele Unite al S.U.A. Dean Rusk, s-a înapoiat Este supărător faptul că, în chip Franţa, nu se consideră legată de
aşteptat, toate declaraţiile făcute în să renunţe la cheltuiala de energie la conferinţă, . au depus eforturi sus de prolog la aceste tratative inevi moratoriul actualmente în vigoare şi
acesie zile de oameni de sfat sovie pe care o implică purtarea de trata ţinute pentru a scoate tratativele din tabile, Berlinul occidental devine din continuă experimentarea bombelor ato
tici, toate articolele consacrate trata tive cu Uniunea Sovietică“. impas. Presa americană de vineri di nou centrul unor provocări la adre mice şi mai ales avînd în vedere
sa Republicii Democrate Germane. Ale necesitaiea de a se pune capăt cît
tivelor de la Viena, subliniază în pri Din tot ceea ce s-a dat publici mineaţa informează că este posibil gerea Berlinului occidental situat în mai grabnic coşmarului pe care î*
mul rînd importanţa tratativelor ca tăţii şi s-a declarat în mod oficial ca începînd de luni delegaţiile occi inima R.D. Germane ca sediu pentru
mijloc de rezolvare a litigiilor şi atri după consfătuirea de la Viena rezul dentale să renunţe la obstrucţie şi întrunirea Parlamentului vest-german constituie pentru întreaga omenire
buie recentei întîinM o mare impor tă că cei doi interlocutori şi-au con să ia loc din nou la masa tratati constituie un act ostentativ care nu
poate fi dictat de alte considerente posibilitatea reînceperii acestor expe
tanţă din acest punct de vedere. centrat atenţia în primul rînd asupra velor. Reglementarea definitivă a con dec.ît dorinţa de a înrăutăţi situaţia. rienţe pe scară largă.
Acest lucru a fost explicat în notele
In Statele Unite se înregistrează problemei laoţiene, problemei germa flictului laoţian va fi- prima piatră adresate de Uniunea Sovietică celor FF.UCIA ANTIP La Georgetown, în Guiana britanică — o demonstraţie a
două atitudini opuse faţă de întreve ne şi problemei interzicerii experien de încercare a bunei credinţe ame tineretului progresist în faţa consulatului S.U.A. Ei poartă pan
derea Hruşciov-Kennedy. Corul celor ţelor cu arme nucleare ca parte in ricane după Viena.
care îşi manifestă satisfacţia în legă tegrantă a dezarmării. Care este la carte pe care sînt inscripţii de protest la adresa S-U.A. şi în
tură cu perspectivele de îmbunătăţire PROBLEMA GERMANĂ. Singurul sprijinul Cubei.
Redacţia şi administraţia "ziarului: str. b Martie or. 9. Telefon: 188 ; 189 î 76. laxa plătită in numerar con lor in aprobării Direcţiunii Gem mit P.l.i.R . ui. üb3.32b Jiu e m nciinuie ia43. — f!parul. Inlieprinderca Poli grafică „I Mai"
