Page 33 - 1961-07

i.«m»|'~‘iiRegions'^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢt-VAl

tlLlOANÉ t% M il T O N & ,

Duminică 9 iulie 1961 4 pagini 20 bani

SPRE HUNEDOARA Şl PALAN Cu forfe sporite
la recoltarea L3
Minereu mult
şi de bună calitate In gospodăriile agricole de stat, lucru şi să muncească neobosit
în gospodării colective şi întovă­ pentru înlăturarea pierderilor.
Au trecut mal găsit de datoria răşiri, au fost însăm înţate cu grîu,
noastră să satis-. orz şi secară, peste 77.000 ha. In-; De cîtevă zile în gospodăriile
bine de şapte luni InL. N. JURCOANE facem pe deplin do-, treţinute cu deosebită atenţie, ce­ agricole colective s-a început şl se­
'de cînd la Hune­ rinţa lor. In u r­ realele pîioase promit o recoltă bo­ cerişul griului. Pînă Ia 6 iulie, pe
directorul I. M. Teliuc gată. In prezent, lucrătorii din uni­ întreaga regiune au fost secerate
Directivelor C.C. al tăţile agfîcole socialiste au sarcina 1.515 ha. Rezultate maţi bune ob­
doara a avut loc — de a strînge la timp şi fără pier­ ţin unităţile agricole !din raionul
deri recolta cerealelor. llia care au secerat griul în pro­
din Iniţiativa ziarului „Drumul so­ ma apariţiei porţie de 6,5 la sută.
Acolo unde recoltarea a fost pre­
cialismului“, o consfătuire între P.M.R. cu privire la principalele gătită din timp şi muncă bine or­ Pe zi ce trece, griul se coace tot O d a tă c u d e z v o lta r e a g o s p o d ă rie i
furnaliştl şi mineri în scopul îm ­ criterii ale întrecerii socialiste, co­ ganizată, strîngerea cerealelor pă- mai mult. E bine să nu se aştepte
bunătăţirii aprovizionării furnalelor lectivul nostru de muncă s-a an ­ ioase şi mai ales a orzului decurge coacerea întregului lan, ci recolta- Cînd intri în comuna Ungurei, roşii ale anei clădiri cu ferestre pentru radioficarea comunei etc.
mai rapid. Aşa se prezintă situaţia tarea să sc facă pe parcelé. Pen­ atenţia îţi este reţinută de buna spaţioase. Aici se construieşte, cu Numeroşi colectivişti şi-au construit
cu materie primă. E cazul deci să gajat să extragă înafara planului în unităţile agricole socialiste din tru a secera griul * într-uri timp dispoziţie a oamenilor, fie că este ajutorul statului şi prin munca pa­ în ultim ul timp case noi. Gospo­
raioanele llia şi Orăştie. Colecti­ scurt, colectiviştii să nu aştepte vorba de bătrînul care îşi fumează triotică, o clădire nouă pentru şcoa­ dăria i-a sprijinit cu împrumuturi,
facem o scurtă privire retrospecti­ de producţie 20.000 tone minereuri, viştii din Pricaz, Geoagiu, llia şi numai ajutorul S.M.Ţ.-urilor ci să liniştit pipa la umbra unui nuc, de lă. Nu departe, alte zidurT roşii, au materiale, mijloace de transport.
vă, să vedem în ce m ăsură defici­ să îm bunătăţească calitatea side- din alte unităţi, începîiid recoltatul lucreze alături de combine şi sece- flăcăii şi fetele care se întorc cîn- răsărit ca din pămînt. Colectiviştii
orzului îndată ce spicele au intrat rătorî-ieg tori cu coase şi, seceri. tîri'd de la strînsul recoltei, sau de ne explică bucuroşi că aici vor fi Ca şi în alte părţi se simte din
enţele semnalate atunci au fost re­ ritei cu 2 la sută, şi a limonltei în pîrgă şi muncind neobosiţi, au copiii care zburdă veseli, fără griji, deschise noile m agazine ale coope­ plin şi la U ngurei grija faţă de ti­
term inat în numai cîteva zile se­ O problemă care trebuie să dea în curtea grădiniţei. rativei. Comunişti ca Mihai Ganeş, nerele vlăstare. Aproape 50 de fll
mediate, cum se achită minerii de cu 3 la sută. Ce am făcut noi pen­ cerişul, eliberînd braţele de muncă de gîndit tuturor este amenajarea Martin Ştefany, Valentin Solomon al colectiviştilor vin zilnic la g ră­
obligaţiile ce le revin. tru a îndeplini aceste angajamente? şi avînd astfel posibilitatea să în ­ ariilor. Pentru evitarea pierderilor O dată cu dezvoltarea şi în tă ri­ şi alţi mem bri ai organizaţiei de diniţa de copii, unde sub îndrum a­
ceapă şi secerişul griului. La se­ de boabe, snopii trebuie transpor­ rea economico-organizatorică a gos­ bază sînt în fruntea acţiunilor me­ rea atentă a educatoarei, se joacă,
Şi să începem cu cerinţa nr. 1 Am luat m ăsuri pentru Intrarea în cerişul orzului muncesc intens şi taţi cît mai repede la arii. Deşi se podăriei agricole colective s-a nite să grăbească terminarea aces­ învaţă cîntece şi poezii. La pro­
a furnaliştilor: funcţiune într-un timp cît mai scurt, colectiviştii din Sebeş şi oraşul schimbat viaţa întregii comune, în­ tor construcţii, mobilizează la punerea organizaţiei de bază con­
a obiectivelor din planul de investi­ Deva. Alături de secerători-legători cunoaşte această necesitate, în re­ floreşte satul, creşte bunăstarea tu ­ munci patriotice un mare număr ducerea gospodăriei a luat măsuri
Minereu mult şi la timp ţii. Astfel a fost dat în exploatare cir- şi combine, colectiviştii din Sebeş giunea noastră, din cele 479 arii turor colectiviştilor. de ţărani colectivişti. Vorbindu-lc pentru a asigura acestor copil m a­
şi Deva ău cosit şi secerat o su­ de treier, nu au fost amenajate de­ despre viaţa grea din trecut a ţă ­ sa gratuită
Intreprinderea minieră Teliuc, cultul autom at de la rampa superi- prafaţă însem nată de orz. Dar, deşi cît 105. In nici unul din raioane Avînd în centrul preocupărilor ranilor din sat, ei îndeam nă pe co­
în aceste raioane secerişul orzului bunul mers al gospodăriei, îndepli­ lectivişti să pună umărul cu nă­ Grijă deosebită se manifestă nu
date fiind necesităţile crescînde ale oară a puţului de extracţie, a fost e mai avansat decit în restul regiu­ amenajarea ariilor nu a fost pri­ nirea planului de producţie, exe­ dejde pentru a susţine eforturiîfe numai faţă de cel mai mici, ci şi
nii, nu s-a făcut totul pentru ur­ vită cu simţ de răspundere. Pe zi cutarea la timp a lucrărilor ag ri­ pe care le face statul spre a le faţă de „cei mai m ari“. Satul are
industriei m etalur- _____ _ , ,¦,, amplificată staţia gentarea lui. cole, sporirea numărului de anim a­ crea condiţii de trai din ce în ce circa 50 de colectivişti, care din
ce trece braţele de muncă sînt tot le — organizaţia de bază, sfatul mai bune. cauza vîrstel înaintate n-au putut
giei din patria . de compresoare. Rezultate nesatisfăcătoare la re­ mai solicitate. De aceea e necesar popular şi conducerea gospodăriei face un num ăr corespunzător do
coltatul orzului se înregistrează în ca în timpul cel mai scurt să se colective din comună, manifestă o La sfîrşitii! acestui an. cînd cele zile-muncă. O rganizaţia de bază a
noastră, cît şi re- „ O U C C e S U I f u r n a l i ş t i l o r Sectoarele au fost grijă deosebită pentru satisfacerea două loca' vor fi date în folo­ susţinut propunerea de a fi spri­
raioanele Alba, Haţeg şi Hune- amenajeze ariile de treier, în sco­ cerinţelor social-culturale ale ţă ­ sinţă, cole. istii din Ungurei vor jiniţi de către gospodărie. Anul
zervele de mine- ? ________ c._ înzestrate cu noi ranilor colectivişti avea o bucurie în plus. In ele, ca acesta ei au fost ajutaţi cu grîu,
reu de fier conţi­ în c e p e în a b a ta je utilaje, de mare doara-oraş. In raionul Alba pînă la pul lichidării decalajului între se­ porumb, cartofi şi alte produse, iar
nute de subsolul productivitate, ca ceriş şi treieriş şi a evitării pier­ In centrul satului, în apropierea şi în casele multor colectivişti, va cei care n-au putut munci deloc
......... 6 iulie nu au fost recoltate ilecît derilor de boabe. şcolii elementare se înalţă zidurile
străluci pentru prima dată „Lampa au fost ajutaţi şi cu bani.
masivului Poiana Ruscă, a luat excavatoare, foreze, tractoare de 48 ha. din orzul cultivat pe 356 S I T U A Ţ I A RECOLTĂRII ire dos ani
lui Ilici“. Mobilizaţi de organizaţia Perspectiva creşterii nivelului do
în ultima vreme o mare dezvoltare. mare putere. ha. In raionul Haţeg de asemenea, O R Z U L U I LA 6 IU L IE a.c. de activifale
de partid şi de sfatul popular, co­ trai al ţărănim ii muncitoare odată
F aţă de 1959, planul de extracţie Pentru îmbunătăţirea transportu­ din cele 21 ha. cultivate cu orz nu In numai doi ani de activita­
al anului 1960 prezintă o creştere lui s-au creat brigăzi complexe. In te, colectiviştii din Nălaţi, raio­ lectiviştii au şi adus stîlpii pentru cu dezvoltarea şi consolidarea sec­
de 47 la sută, iar planul anului acest fel personalul de transport a au fost recoltate decît 3 ha. nul Haţeg, au construit un si­
1961 faţă de cel al anului trecut devenit direct interesat în realiza­ linia electrică ce se introduce în torului socialist al agriculturii, esto
este cu 20 la sută mal mare. rea planului de producţie. Din cercetările făcute pe teren s-a
comună. Dar el nu se vor opri aci. din ce în ce mai clară. Ea se oglin­
In Directivele Congresului al III- Un rol im portant în îm bunătăţi­ constatat că orzul este copt şl e
lea al P.M.R. se spune : „Un pu­ O rganizaţia de bază şi sfatul popu­ deşte viu şi în succesele obţinuto
ternic accent se va pune pe dezvol­ rea activităţii întreprinderii l-au pericol ele scuturare. Tocmai de
tarea extracţiei şi îm bogăţirea mi­ lar se gîndesc de pe acum la m ă­ în creşterea bunăstării ţăranilor co­
avut noile organizaţii de partid, aceea organizaţiile de bază din
surile ce ar trebui luate pentru con­ lectivişti din Ungurei, în înflorirea
care au luat fiinţă la sectorul de unităţile agricole socialiste şl con­ localităţii lor.
investiţii şi la funicular, sectoare struirea unui cămin cultural nou,

nereurilor de f ie r ; prin sporirea ca­ unde munca nu mergea bine. Acum'

pacităţii minelor existente şi prin personalul de la funicular munceşte 68,4%
¦63,3 %
descinderea de noi mine, producţia bine şi la fel, cel de la investiţii. Orăşlie 44,9%
Sebeş 44,6%
de minereu de fier va ajunge în In vederea îm bunătăţirii trans­ Deva oraş

1965 la circa 4 milioane tone...“ portului la H unedoara, deci a rea­

Se vede cît se poate de clar ce lizării ritmice a planului de livrări,

sarcini importante au de îndeplinit a fost mărit numărul de corfe, a siliile de conducere trebuie să pri­ Brad 39.1%. loz cu o capacitate de 7 vagoa­
vească cu mai mult simţ de răs­ Huned. oraş 15,2% ne, un patul pentru 5 vagoane,
minerii din Teliuc. Numai o or­ fost reparat capital funicularul pundere problema sirîngerii la timp un atelier de fierărie, o remiză
ganizare superioară, ştiinţifică, a vechi şi consolidate stivele d e ' la
procesului de producţie, numai fo-j funicularul nou. a re o lte i de cereale. Flecare lu­ Hateţ; 0,3% pentru adăpostirea uneltelor a-
losirea cît mai raţională a tuturor crător de pe ogoare trebuie să fo­ Alba 13,5% gricole, au amenajat un grajd
forţelor de producţie şi aplicarea ce­ Realizările obţinute sînt cît se losească din plin orice zi bună de etc.
lor mai avansate metode de m un­ poate de bune. Atît planul de ex­
că, ne puteau conduce spre sttcce-; tracţie cît şi cel de livrări au fost Pentru dezvoltarea puterii e-
depăşite lună de lună cu 2-4 la
conomice a gospodăriei colecti­
se. Furnaliştii din Hunedoara ce­ şută. Drept urmare, în semestrul
Veşti din Pianul ve, membrii ei se preocupă de
reau mult, mereu mai mult mine­ (Continuare In pag. 3-a). toate ramurile de producţie. Cul­
reu, dar şi la timp livrat. Şi am
tura mare şi grădina de legume
2 .5 0 0 kg. grîu la h e cta r aduc colectiviştilor însemnate

Cu cei mai înaSfi indici de utilizare, • Efectuînd la timp şi în condiţii combinele de pe o tarla de 22 ha. venituri băneşti. Predînd
optime lucrările de însăm înţare şi După calculele făcute recolta de U.R.C.C.-ului şi vînzînd pe pia­
o producţie sporită de fontă, de bună. întreţinere a griului, recolta colec­ grîu a fost de 2.500 kg. la ha. ţă peste 1.000 kg. cartofi, 1.200
tiviştilor din Pianul de Jos se Munca colectiviştilor este astfel kg. ceapă, 250 kg. ridichi, 150
calitate şi ieftină anunţă promiţătoare. răsplătită.
.¦ ; J li v ! kg* gulii şi multe alte produse,
Astfel în cursul zilei de 5 iulie, Recoltarea păioaselor continuă şl
Munca în secţia a II-a îiir- J cost -afli realizat o economie ele colectiviştii au început recoltatul cu în aceste zile. colectiviştii din Nălaţi au înca­

nale se desfăşoară cu multă în- j 4:948.000 lei. . sat sume mari de bani.

sufleţire. Intre", •'¦'schimburi'’' şi j '. Şi în primele cinci zile ale lui In prezent ei lucrează neobo­

echipe se desfăşoară' o întrece-| nii curente s-au obţinut succese Venituri sporite sit la strîngerea recoltei de ce­

re însufleţită pentru a întîmpina j frumoase. In această p.er.ioadă Colectiviştii din Pianul de Jos au
încheiat contract pentru cultivarea
ziua de 23 August cu noi şi im­ s-au produs peste plan 920 tone şi livrarea către stat a unei în­ realizat un venit de peste 100.000 reale păioase.
lei.
portante succese în muncă. Re­ de fontă. In obţinerea acestui V. COCHECI
M. R.
zultatele sînt îmbucurătoare. succes se evidenţiază brigăzile corespondent
Harnicul colectiv al acestei sec­ de furnalişti de la furnalul nr. 5
ţii a produs peste plan în prima conduse de comuniştii Alexan­ semnate cantităţi de . cartofU tim­ r^$«G ; , i-i.iitrc pumcişii de la fa­
jumătate a anului 13.870 tone dru Comşa, Simion durea şi purii. Recolta a fost bună obţinîn- brica de conserve din Haţeg
fontă de bună calitate, au mărit Alexandru Olarii, care între I şi du-se cîte 30.000 kg. cartofi tim ­ la Hunedoara se numără şi echipa con­
în mod simţitor indicii de utili­ purii. la ha. dusă de utemista Saltiţa
5 iulie au realizat un indice ele Ştefoni. "Echipa îşi depă­
utilizare. ,de 1.214 kg. fontă pe Recoltînd şi livrînd . cantităţile şeşte zilnic norma la um­
prevăzute în contract, de pe su ­ plerea borcanelor cu 400
zare a furnalelor iar la preţul de m.c. volum util de furnal. prafaţa de 5 ha., colectiviştii au Combinatul siderurgic Hunedoa­ Şi rezultatele nu s-au lăsat aş­ lejul reparării acestora, s-a trecut pină la 500 borcane.
ra este la ora de faţă cel mai mare teptate. După un an şi cinci luni la automatizarea anumitor opera­ IN C1JŞEU: "Membrele e-
In clipe de răgaz centru siderurgic al ţării. De aici, de muncă ele arată că hotărîrea co­ ţiuni, s-au aplicat noi procedee teh­ chipei ia locul de muncă.
paşii te poartă spre zi de zi, iau drumul spre diferitele lectivului de siderurgişti din Hu­ nologice.
locuri dragi. Parcul, uzine prelucrătoare de metal din nedoara prinde viaţă. In sprijinul Prin m uncă
cu florile-i gingaşe, ţară şi de peste hotare trenuri în­ afirmaţiei vin faptele. Ë fg çtu l'acestor m ă su ri? . In pri­
Iţi odihneşte privirea tregi încărcate cu lingouri de oţel, mele 5 luni din acest an, compara­ p a tr io tic ă
iar balsamul lor te în­ cu laminate de diferite profile şi Directivele Congresului .prevăd tiv cu realizările anului 1959, la
deamnă să zăboveşti alte produse. Şi cu fiecare zi, de ca la începutul anului curent uzi­ furnale s-a obţinut o creştere me-' Tineretul de la secţia I-a furnale
o clipă pe o bancă Ic la lună la lună, cantitatea de me­ na cocsochimică din Hunedoara să die a indicilor de utilizare de 28,2 a G, S. H unedoara în cad rat în bri­
umbra. tal expediată este în continuă creş­ ajungă la capacitatea finală de 1 la sută, iar la cuptoarele Siemens găzi de muncă patriotică, a colec­
tere. milion tone pe an. Azi la Hune­ M artin de 36,6 la sută. Rezultatele, tat şi predat în acest an oţelărl-
Poto grafia noastre doara funcţionează în plin toate mal ales la oţelării, sînt promiţă­ llor peste 1.390 tone fier vechi.
prezintă un colţ din Avînd în permanenţă în faţă sar­ cele 4 baterii de cocs, fapt care toare. Creşteri însemnate s-au ob­
pitorescul parc „Fili- cinile stabilite de Congresul al III- consemnează înfăptuirea acestei ţinut şi la laminoare. La laminorul Numai în luna trecută, organl-
mon Sîrbu“ din Deva. lea al partidului, siderurgiştii din sarcini. de 800 mm. creşterea esté de 15,1 zînd mai multe ieşiri pentru colec­
Hunedoara au dat o bătălie susţi­ la sută, la cel de 650 mm. de 69,4 tarea metalelor vechi, ei au strîns
nută în anul trecut şi anul acesta Este bine cunoscută furnaliştilor la sută, iar la blum ing de 115,8 aproape 173 tone fler vechi. In
pentru sporirea volumului produc­ şi oţelarilor hunedoreni sarcina de la sută. Aceasta înseam nă că agre­ fruntea acestor acţiuni de colecta­
ţiei, a productivităţii muncii, indi­ a spori indicii de utilizare al fur­ gatele siderurgice au fost mal bine rea metalelor vechi, s-au situat
cilor de utilizare, pentru reducerea nalelor şi cuptoarelor cu 40 Ia su­ folosite, că patria a primit metal brigăzile de muncă patriotică con­
preţului de cost şi îm bunătăţirea tă în 1965 faţă de realizările din tot mai mult. duse de Ioarl Rice'anu, Iile Nedel-
continuă a calităţii produselor. 1959. Pentru înfăptuirea ei, încă cu şi Mihai Aciobănitei.
de la începutul anului trecut au Sporirea indicilor de utilizare,
Sub conducerea organizaţiilor de fost luate o seamă de măsuri teh­ O rganizaţia <0 oază U.T.M. d«
partid ei au desfăşurat pe o scară nice şi organizatorice, s-a trecut la alături de alte m ăsuri, cum ar fl la sectorul V al exploatării miniera
tot mai largă întrecerea socialistă, modernizarea agregatelor etc. La A ninoasa a m obilizat peste 40 dei
au acordat o deosebită atenţie in­ secţia I-a furnale pot fi am intite folosirea raţională a timpului, creş­ tineri la încărcatul a 56 vagonete
troducerii tehnicii noi, aprovizionă­ intrarea în funcţiune a staţiei de cu balast şi blocuri de betonită, cu-
rii locurilor de muncă cu cele ne­ ciurulre şi transport a cocsului, re­ terea personalului direct productiv, răţind în acelaşi timp, şi o porţi­
cesare, ridicării necontenite a nive­ paraţia capitală a furnalelor nr. 1 une de peste 200 m. de linie pert-'
lului lor de cunoştinţe profesionale. şi 2, m ecanizarea încărcării aces­ introducerea tehnicii noi, crearea tru a se putea asigura o bună cir­
La cocserie, f: !ale, oţelărli şi la ­ tor furnale; la furnalele 5-6 s-a culaţie a vagonetelor. In total el
minoare, la secţiile auxiliare, devi­ trecut la folosirea exclusivă a aglo­ unor condiţii de muncă şi viaţă tot au efectuat 980 ore de muncă pa­
za muncii siderurgiştilor a -fost şi meratului autofondant; la oţelărl- triotică, economisind prin aceasta
este îndeplinirea înainte de termen lle M artin s-au adoptat noi soluţii mai bune, au făcut ca media luna­ nocffi 3 nnn
a sarcinilor Congresului. constructive a cuptoarelor, cu pri-
ră a productivităţii muncii realiza­

tă în intervalul 1 Ianuarie 1960—
1 iunie a.c., să fie cu 40,35 la sută

(Continuare în pag. 3-a)