Page 35 - 1961-07
P. 35
N *. 2034 muMVh sact&jsmviiij Paff 8 V
Gazetei de perete— un conţinut la Ifa&iiedoai*a D iin poşta săptâminii
(U rm are Un pag. l-a ) t ÖOOOOOOOOO ? OOOOOOOOOOx*)
! Gazetele de perete din fabrici şi muncă şi salarii, semnează artico mai mare decît productivitatea rea Succese de seamă în comerţul socialist
uzine, mine — locurile unde zi de lul intitulat: „După muncă şi răs lizată în 1959. In Directivele Con
plată“, în care scoate în evidentă Utemîsta Elena gresului s-a prevăzut o creştere, Suna organizare a comerţu Printre unităţile fruntaşe în
zi se hotărăşte practic soarta pla brigăzile cele mai bune, care, da- Irimie lucrează în pentru perioada 1960-1965, de cir lui socialist, creşterea conti realizarea şi depăşirea planu
nului de producte — constituie uri cadrul secţiei mobi ca 50 la sută. Comentariile sînt de nuă a volumului de mărfuri, lui se numără magazinele nr.
mijloc important de mobilizare ă tontă hărniciei lor, au realizat cîşc lă a I.I.L. „1 Mai“ prisos. legătura permanentă cu ma
Deva. Ea îşi depă rea masă de cumpărători, de 1 — textile al cărui responsa
oarrienilor muncii în lupta pentru diguri cuprinse între 90 şi 120 leţ şeşte lunar norma O atenţie deosebită au acordat bil este tov. Adolf Schreter,
cu 85-90 la sută, siderurgiştii hunedoreni reducerii servirea ireproşabilă, sînt nu
ridicarea producţiei, îmbunătăţirea pe post numărîndu-se prin preţului de cost. Pentru a da viaţă mai o parte din condiţiile ca nr. 16 — tricotaje, numărul 4
calităţii, reducerea preţului de cost, In concursul gazetelor de perete tre fruntaşii între sarcinii stabilite de Congres, de Ii re au făcut ca prin magazi — articole de copii, nr. 2 —
valorificarea rezervelor interne. Ele prinderii. realiza o reducere de circa 15 la nele O.C.L. produse industria mercerie etc. La aceste maga
constituie o tribună de stimulare se află şi colectivul gazetei de pe sută faţă de 1959, ei s-au orientat le din Petroşani să se desfacă zine pot fi găsite de fiecare
şi de răspîndire a experienţei îna rete „Preparatorul" de la prepara- IN SL IŞE U : tov. îndeosebi spre reducerea consumu pînă în prezent mărfuri de
Elena irimie la lo rilor specifice, a rebuturilor şi' de- peste 101.800.000 lei. cu dată mărfuri variate şi de se
intate în !producţie, o armă puter ţlă dlri Lupeni. Această gazetă spri cul de muncă. 'clasatelor. Şi, bineînţeles, şi creş 0.726.000 lei mai mult ca. în zon.
terea indicilor de utilizare, respec
nică pentru combaterea--- -------------_ ----j lipJsi lulCrlilopr,iX U j<i1n1 WăV -wpirwivn- articolele sale lupt--a- co- tarea disciplinei tehnologice au con aceeaşi perioadă a anului tre IOAN C.
tribuit la obţinerea unor însemnate cut. .
un mijloc important de educare şi ]ectivu]uI preparaţiei pentru creşte- realizări. In numai 5 luni din anul corespondent
curent, bunăoară, faţă de sarcina
organizare a maselor muncitoare in rea recuperării că.rb.un. el.ui cocsifi- planificată-, s-a realizat o economie
lupta pentru înfăptuirea sarcinilor de 9.900:000 lei. Din această su
cabll, îmbunătăţirea calităţii căr mă, 1.700.000 lei prin reducerea re
încredinţate de partid. bunelui livrat buturilor. Totodată, a fost redus 4.682 kWo economii
Nu surprinde pe consumul specific de cocs cu 31,9’
l Combinatului side- kg. pe tona de, fo.iţă, consumul de Lupta pentru realizarea de cieni. Cea mai oună s-a do
Snim?eni aHstă?zi p5re C o n c u rsu combustibil, încărcătura de cărbuni cît mai multe economii la pre vedit în ultima vreme, echipa
g a z e te lo r ^ <u. Hune la cocserie, încărcătura metalică la ţu l de cosi stă mereu în aten condusă de Andrei Barbu, ca
laminorul de 650 mm. etc. Faţă de ţia colectivului de muncitori re, prin întreţinerea perfectă
mare, popularita- , doara şi unele as 1.959, în anul 1960 şi primele 5 de ta întreprinderea de gos a liniei şi urmărind lună de
tea de care se pecte din munca luni din 1961 preţul de cost a fost podărie orăşenească din Orăş- lună consumurile de energie
perete redus cu 10,53 la sută. tie. Aici munca îmbracă forme electrică, a reuşit ca pe pri
mul semestru sa realizeze o
bucură în rîndurile u ~ organizaţiilor de Din cele arătate rezultă că har variate. Una din ele este şi economie de 4.682 kW. ore,
nicul colectiv, al combinatului în ceea ce echivalează cu 2.809
muncitorilor, tehnicienilor şi ingi- masă în sprijinul produsei, sară. Ridică repede receptorul făptuieşte cu succes măreţele sar aceea a întreţinerii, reţelelor lei.
nerilor de la E. M. 'Lupeni, gazeta Dacă aceste doua colective a cini trasate de Directivele celui de
de perete centrală „Minerul“, or- si .se adresă staţiei. ¦ al IlI-lea Congres al partidului. electrice de înaltă şi joasă TEODOR LĂZARLSCU;
gan al comitetului de partid şi al gazetelor de perete au înţeles ro- — Alo !, Alo !, tovarăşe im Rezultatele de pînă acum, măsurile
comitetnlui sindicatului, care, cu Iul ce revine gazetelor de perete ce se iau în continuare, intrarea în tensiune, la care partictpă corespondent
ocazia diferitelor concursuri orga- participante la -concurs şi imlitea- piegat, comanda nu poate fi funcţiune în viitorul apropiat a noi
nizate, s-a situat în rîndurile gaze- ză pentru înfăptuirea angajamen- •agregate, ca şi însufleţirea cu care mai multe echipe de electri
telor de perete fruntaşe din Valea telor luate, nu acelaşi lucru se poa- cxecutaM. se desfăşoară întrecerea socialistă,
Jiului te spune despre alte gazete din 3 iulie, ora 13. Trenul com Ii explică apoi detailat mo dau garanţia că unele sarcini ca : Realizările brigăzii
oraşul Lupeni printre care cele de pus din 54 vagoane pline cu sporirea indicilor de utilizare la
cărbuni, urma să plece de la tivul. Impiegatul de serviciu furnale şi cuptoarele Martin, creş
Conţinutul gazetei de perete, care la I.O.O. O.CX. Alimentara şl In punctul de mişcare Petrîla, luă de îndată legătura cu uzi Comunistul Petru Popa este pa obţin de fiecare dată noi
erte tot mal bogat, mal militant, dustr.al, care au f o t e l e neaehrm- înspre staţia Petroşahi-triaj. na electrică şi în scurt tim p terea productivităţii muncii, !reduce uhul din cei m ai buni şefi de succese în muncă. In luna iu
prin intervenţia unei echipe brigadă ai secţiei tîmplărie de nie de exemplu, ei şi-au înde
dovedeşte câ colectivul gazetei - M . * «• In staţie era de serviciu im de electricieni, primejdia a rea preţului !de cost, vor fi realizate la întreprinderea -de industrie plinit planul de producte în
responsabil comunistul Mircea Mă- teaza probtenc as SC ţ ^ piegatul de mişcare, comu fost înlăturată, iar trenului i locală 6 august din Petroşani.
nistul Constantin- Jumanca. cu unul şi chiar doi ani. înainte de El îndrumă cu multă pricepe proporţie de 150 la sută, exe
tăsăreanu - a lu(elcs pe deplin . Un ™« După ce a îndeplinit toate se făcu cale liberă. re tinerii de care răspunde. cutând numai lucrări de bună
formele de cale liberă, a dat . Un fapt simplu în aparenţă, termenul stabilit de Congres. Felul cum lucrează, grija ce calitate.
că numai astfel .gazeta de perete - P°ate 11^ asigurai gu u comanda pentru executarea dar care spune multe. Pe lin- o poartă pentru îndeplinirea
parcursului. - gă îndatoririle de serviciu, a- sarcinilor de plan, se reflectă Ca urinare a !preocupării do
poate avea eficacitate, poate contri- atunci cmd are legaturi s « c In rezultatele obţinute pînă care dă dovadă !comunistul
Atent, acarul Pumfil Dan- acum. Popa, tot mai mulţi tineri din
bui cu succes la înfăptuirea sarcl- masa de muncitori prin eor^pom ciu, urmărea poziţia macăze- brigada sa obţin titlul de frun
lor. Cină să dea cale liberă, Antrenaţi în întrecerea ce taş 3n producţie. Printre aceş
nilor ce stau în faţa colectivului denţn o«. Activitatea &i masă se desfăşoară pentru continua tia pot fl enumeraţi ioan
îmbunătăţire a calităţii pro Giurcă, Nicolae Virgil, Augus
exploatării. Cîteva exemple ilustrea- acest principiu a presei « « u r t f e ducţiei, membrii brigăzii de tul Popovici şl Axente Ropan.
ză in mod.convingător justa orien- sta la baza * ^ * * g ^ * deodată, zări prin fereastra . carul Pamfil Danciu a ’>dat do tineret condusă de. Petru Po c. ioan;
tare & colectivului de redacţie al perete „Mlneru şi „ P
gazetei de perete înspre tratarea din Lupeni Succesele ¦obţinute de cabinei că la gura tunelului, vadă de un înalt spirit de vi corespondent
celor mai importante probleme ale aceste, gazete. se a oresc ^ de-a curmezişul liniei era că gilenţă şi iniţiativă.
producţiei. In ultimul număr al ga- Ia?' ţimP ?’ mun^5i ,°rga^ . 3 V zut un stUp de la reţeaua e- SlM iO N BAS ARAB'
zetei de perete a fost publicat un colectivelor de ,/edac% Ora des- lectrică. Inima începu să-î tre •corespondent
articol semnat de Ing. Dumitru Me- Pne ghetele amintite mai sus nu xX'OooooooooooooooooGoooo<xxx><yx>oooo<xxxx>ooooooooo
iuş, şeful sectorului II, care tra- se poate spune aşa ceva Fier vechi pentru oţelârii
Numai luptînd consecvent, pentru
tează despre posibilităţile acestui popularizarea -iniţiativelor şi meto Spre H u n ed o ara şi C ălan 360 de tineri de la , exploatarea
sector de a se situa în scurt timp delor înaintate, criticînd cu aspri minieră Uricani, au efectuat în luna
la nivelul sectoarelor fruntaşe. Un me lipsurile ce se manifestă în une calitate iunie peste 2.600 ore de muncă .pa S-nu evidenţiat în mod deosebit
alt articol semnat de şeful de bri le sectoare de activitate ale între triotică. Ei au colectat 23.000 kg. brigăzile conduse de Romulus
gadă Sabin Ghloancă. unul dintre prinderilor, gazetele de perete îsS (U rm are d/n pag / -a ) subteran. Recent am extins acea sare a lucrărilor de Ta orizonturile fier vechi şi 3.000 kg. metale ne Lucaci, Constantin Ungureanu, de
cei care a aplicat pentru prima dată pot îndeplini rolul important ce îl stă metodă avansată !şi la locurile 140 şi 100 m. unde există o oare feroase, au amenajat două terenuri la sectorul 11 al minei din Uricani,
în sectorul III al minei Lupeni ini au în sprijinirea luptei colectivu I s-au extras peste plan 12.237 de muncă de !pe -treptele carierei. care rămînere în urmă. De aseme de volei şi mai multe rondouri cu Florea Stoica de la sectorul J şi
ţiativa „Nici un vagonet de căr lui, în mijlocul căruia îşi desfă tone minereuri de fier, iar planul De asemenea, se probează zilnic nea, e necesar să intensificăm de flori, în oraşul nou. Tudor Zaharescu de la sectorul VI,-
de livrări a fost depăşit cu 12.961 fiecare loc de mutica pe bază de blocările de la orizonturile IV şi V
bune rebutat 1“, tratează despre me şoară activitatea, pentru îndepli analize de laborator, pentru a -se unde în luna iunie am rămas în
tone. cunoaşte cît mai bine.ponţifl.uţul în urmă cu circa 2.000 m.c. masiv.
todele folosite de brigada sa pentru nirea planului şi a angajamentelor metal al minereului. ; ţn acest fel
Pe frontu! calităţii se pot fixa cu uşurinţă y-şi fără gre Va trebui să muncim încă mult
reducerea şistului din cărbune. Ing. ¦luate în întrecerea socialistă. şeală normele de calitate pentru în direcţia mecanizării. Deocamda -KSF
La consfătuirea de ia Hunedoara, fiecare -echipă. tă avem în plan să mecanizăm
ÎAdalbert Baclu, şeful serviciului A. MICA furnaliştii ne-au arătat că nu-i su- transportul la rampa de la orizon
fioient să le dăm minereu mult şi întrecerea socialistă a fost reor tul 180 m. a.puţului central şi să
rOC\ la timp. Pentru ca să obţină indici ganizată, avînd ca obiectiv de bază extindem încărcarea mecanică în NOTA
de utilizare înalţi la furnale, e ne calitatea producţiei. Recent, am Ini abataje. Screperul folosit într-un
IN L I B R Ă R I I cesar ca minereul să conţină cît ţiat întrecerea pentru titlul de cea panou la orizontul 180 m. a dat Sesizare neluată în seamă
mai puţin -steril, să fie, cu alte cu mai bună brigadă. Cîştigătorii se rezultate excelente şi deci se !cere
'Placheta este închinată aniver - de ziua lui vinte, de bună calitate. In această premiază lunar cu eî-te ROOO lei. introdus şi la alte locuri de muncă. întreprinderea raională D. C. A. la I. F. Orăştie a sesizat încă din
sării partidului şi reprezintă oma direcţie noi am avut multe de fă Deocamdată la titlu aspiră brigă Orăştie a construit în acest an, în primele zile după construirea depo
giul poetei adus marilor transfor de Otllia Cazîmir cut. Anul trecut minereul extras de zile conduse de !cunoscuţii !fruntaşi Pentru îmbunătăţirea calităţii, în spatele magaziei de materiale şi a zitului conducerile I.G.O., D.C.A.
mări realizate în ţara noastră sub la Teliuc avea, în medie, 7-8 la în producţie : - Ioan M .Popa, Con acest an trebuie să introducem ilu atelierelor de reparat locomotive şi şi sanepid, despre această situaţie.
directa îndrumare a Partidului. zi“, „De ziua lui Lenin. april“. So sută steril vizibil în el, în vreme stantin Popa, -Nicolae Dănilă, Con minatul electric la toate locurile !de vagoane' din cadrul C.F.F. Orăş Totodată a propus să dispună mu
lidaritatea -cu copiii din întreaga ce admisul e de numai 1 la sută. stantin . Dolgescu. Rezultate bune muncă ; în acelaşi scop vor trebui tarea magaziei cu pricina pe ma
Întreaga suită de .poezii este ins lume !pentru al căror viitor luptă Aşa dar trebuia să pornim serios au obţinut însă şi alte brigăzi, care grăbite lucrările îa staţia de pre tie, o baracă pentru colectarea şi lul opus al rîului.
pirată din probleme de imediată ac -toţi oamenii cinstiţi de pe glob, -este la treabă. Şi aşa am făcut. cu cîteva luni în urmă munceau parare, care urmează să intre în
tema poeziei „flori albe, flori ne curînd în construcţie. depozitarea oaselor de la abator şi Deşi a trecut o perioadă destul
tualitate. gre, fiori galbene, tlori“. Legătura Comunistul Ioan M. Popa, unul mai slab. a gunoiului din raza oraşului. de lungă de atunci, conducerile uni
-Despre schimbările !prin care trece dintre vechea generaţie care a sim dintre cei măi buni mineri ai noş Acestea, cit şi alte rnăsurl, au in ceea ce priveşte îmbunătăţirea tăţilor vizate au rămas pasive.
ţit toată apăsarea trecutului, şi ge tri, a lansat, împreună cu brigada livrărilor, e nevoie să se dea mai - Deoarece această baracă este si
necontenit ţara noastră vorbesc neraţia nouă, care şi-a început-ti sa, iniţiativa „Nici un vagonet de condus l.a obţinerea unor realizări multă atenţie de către C. S. Hu tuată la numai 3-5 metri de ate Este de dorit ca organele seâl-
poezii cu .titluri semnificative: „Q- nereţea într-.o altă epocă, este emo minereu rebutat“. Deosebit de va valoroase. Astfel, în ultima vreme, nedoara construcţiei silozului de la liere şi la 15 metri de depozitul zate să ia de urgenţă măsurile ne
ra,ş străvechi. In nouă tinereţe", ţionant zugrăvită în poezia „Zice loroasă, această iniţiativă a fost minereul livrat ide no] are doar 2-3 staţia finală a funicularului din alimentar, comitetul sindicatului de cesare.
„Cîntec de mină", „Cărăruie de Iu- îmbrăţişată de întreaga masă de la sută steril vizibil în !el-, adică -de Hunedoara. Acolo lucrările nu se
mină". meşterul bătrîn". Poezia care des mineri. Astăzi multe echipe nu re- 3-4 ori mal puţin decît în anul tre pot desfăşura normal din cauză că
butează luni de-a rîndul nici un cut 1 C. S. Hunedoara nu eliberează am
Dragostea ţaţă de partid, faţă de chide volumul, intitulată „închinare" vagonet de minereu - pentru steril plasamentele.
cauza socialismului şi a comun is- vizibil. Wk ne vom opri aici
flitiiu.' este exprimată în poezii in- .constituie un imn de mulţumire de- ?
dhinate unor rnari aniversări c a . Pentru ca Iniţiativa să dea re Succesele Obţinute sînt frumoase.
„Poveste de 23 August“, „A fost o iticat partidului . zultate cît mai bune, am reorga Ele însă nu au darul să ne mul „Succesul fumallştilor începe în
nizat controlul calităţii. La înce- ţumească pe deplin. Vrem să co- abataje!“ -Aceasta e lozinca sub
Versurile Utiliei C-azlmir repre put, ca şef al acestui resort, am borîm conţinutul de Steril în mine care minerii noştri au muncit timp
zintă adeziunea entuziastă a poeteî pus unul dintre minerii’ noştri !frun reu sub 1 la sută, vrem ca furna de peste 7 luni pentru a asigura
la noile noastre realităţi. taşi, pe comunistul Cosma Gulcea. lele să nu ducă în r.ici o zi lipsă Furnalelor minereu mult -şi de bună
Astăzi funcţia e încredinţată unui de minereuri. Şi putem face acest calitate. Au ifost obţinute rezultate
Sărbătorile zilnice inginer. lucru. Pentru aceasta va trebui să bune. Sîntem hotărîţi ca în viitor 10 IU L IE 1961
acordăm o atenţie sporită lucrări să depunem eforturi !sporite pentru
d e Nina C assisn .Am luat şi cîteva măsuri cu ca lor de deschidere a noi orizonturi; a extrage minereu şi mai mult, -de DEVA: Steaua tăcerii, Primă Eşalonul de aur; ZLATNA: Cu
racter tehnic. Aşa, bunăoară, am trebuie să mărim viteza de avan- vara ; Nu aştepta luna m a i; orice preţ; ILIA: oameni cu a-
Volumul de versuri „Sărbătorile deschide volumul“^, dovedesc .so perfecţionat puşcarea selectivă în o calitate şi mal bună. Avem po HUNEDOARA: Intilnire în în ripi; SEBEŞ: Sfioasa, Prietena
zilnice“ oglindeşte trecerea poetei brietatea maturităţii, exigenţa crea tuneric ; PETROŞANI: La or noastră Indonezia; ORĂŞTIE:
-NHmîi Gassian spre o !nouă fază a torului faţă de arta şa, a cornunîs- sibilităţi şi le vom folosi din plin. din să trăiţi, Dragostea şi pilo Ker Ogli, Fotografia pierdută:
creaţiei. Cîtev.a poeme de largă res tuîuî faţă de datoria sa de luptător HAŢEG: Aveau 19 ani; BRAD.1
•piralţie cuprinse în volum, dezbălînd („Odă lucidităţii", „Hartă“, „Toate tul secund : ALBA IULIÂ: Scri Socoteli greşite; LONEA: E lung
într-uu ton grav, în versuri severe, vîrstele“). soarea Elvirei, Pas cu pas, Intri
probleme ale eticii 1comuniste drumul pînă acasă; TEIUŞ: Va
(„Noaptea, în sala de şedinţe“), ale Volumul are o mare valoare edu gă şi iubire; SIMEK1A: Unul ca şi prizonierul.
creaţiei artistice („Bach"), sau ale cativă şi artistică dezbătînd proble dintre noi; APOLDUL DE SUS:
misiunii poetului („Poetul“, care me ale eticii socialiste şi variate as
pecte ale noii noastre realităţi. Djti mmmmt m
iii®
Oraşul Cugir este în continuă ,ma etapă, sfatul popular raional scripţie participă la realizarea fior. al sfatului .popular. In faţa nou crări de întreţinere pe 120 m.p. iar 10 IULIE 1901 estradă din ţări socialiste ; 8,00 Din
dezvoltare. Aici s-au construit în Orăştie a fost' declarat fruntaş pe Toate aceste propuneri au fost apoi lui club „Gh. Apostol“ exista un pe strada ,M. Kogălniceanu pe o presa de !astăzi; 11,03 Melodii populare
ultimii ani zeci de blocuri de locu regiune şi i.s-a decernat „steagul discutate în cadrul unei sesiuni ţi teren viran. Pentru înfrumuseţarea suprafaţă de 159 m.p. S-au nive PRpGRAMUL I fo JO Muzică uşoa romîneşti ; 12,30 In ţaţa .hărţii : Iran;;
inţe care însumează sute de apar de raion fruntaş în acţiunile gospo nute în a doua jumătate a lunii acestei părţi a oraşului a început lat şi întreţinut spaţii verzi pe o ră ; 7,30 'Sfatul medicului: Plantele 13,05 Răsfoind albumul de operete;
tamente, un frumos complex spita dăreşti". Succesele obţinute pînă mai. Dar pentru o urmărire cît mal amenajarea unui parc, pe «o supra suprafaţă de 800 m.p. In vederea medicinale în bolile de inimă ; 8,00 Din 14.30 Muzică simfonică ; 15,10 Con
licesc, o şcoală medie etc. Numărul aici au constituit însă un imbold bună şi concretă a modulul în faţă de 80.0 mp. De asemenea se pietruirii străzilor s-a spart piatră presa de astăzi ; 9,30 Tinereţea ne e cert -de muzică uşoară ; 16,15 Vorbeşte
blocurilor este în continuă creşte pentru viitor. Şi din analizele ce care este realizat planul de măsuri prevede întreţinerea şl extinderea în !carieră într-o cantitate de circa dragă ; 10,10 Melodii populare romî- Moscova ! ; 1S,30 Lirnha noastră. Vor
re. Constructorii înalţă în aceste s-au făcut în cadrul sfaturilor popu a sfatului popular orăşenesc Cugir, zonelor verzi din cadrul oraşului, 80 m.c. Acestea sînt doar o parte neştî şi ale minorităţilor naţionalei beşte acad. prot. AI. Graur ; 19,25 Mu-'
zile noi blocuri de locuinţe care lare s-a născut iniţiativa de a se deputaţilor 11 s-au dat nişte caiete balastarea şi pavarea unor străzi din lucrări. Volumul lor însă spo 12.15 Să citim împreună pagini din ro zică uşoară de compozitorul Aurel GI-
vor fi date în folosinţa metalurgiş- efectua de către flecare cetăţean în care sînt nominalizate lucrările ca 'Unirii, I. G. Frimu, 11 Iunie şi reşte mereu. Cetăţenii partioipă cu manul „Dunărea revărsată“ de Radu roVeanu ; 21,00 Pe strune de vioară ;
tilor capabil de muncă din raion cel pu pe fiecare circumscripţie în parte. altele, regularizarea cursului râului tot mai multă însufleţire la diferi Ludoran; 13,30 Program -de Heduriî; 21,15 Jurnalul satelor ; 22,30 Pe -aripile
ţin 15 ore de muncă voluntară la Im acest carnet flecare deputat tace Mare, a Văii Viilor şi Valea Dăii. tele acţiuni. Astfel, numai în peri 14,00 Orchestre de muzică uşoară ; melodiilor; 22,53 Program de concerte.
La transformările prin care tre diferitele acţiuni obşteşti şl gospo pontajul orelor prestate de cetă oada 10-30 iunie au participat la 16.15 Note de Jector ; 17,30 Vreau să
ce comuna de ieri, îşi aduc din dăreşti. Această iniţiativă a fost ţeni. Realizările obţinute sînt ra Sfatul popular orăşenesc Cugir, muncă voluntară L208 cetăţeni ştiu; r9,00 Almanah ştiinţific ; 20,20 PROGRAMUL 11: 12,10 Din folclo
plin contribuţia şl cetăţenii oraşu preluată şi de sfatul popular al portate decadal. Dar pentru a sti deputaţii de aici, nu s-au oprit însă care au prestat 5.753 ore, a căror Noapte bună, copii ; 20,50 Tribuna Ra rul popoarelor; 13,00 Muzică uşoarăf
lui. Mobilizaţi de sfatul popular oraşului Cugir. Dar lucrurile nu mula munca deputaţilor s-a orga aici. încă din zilele următoare, pla valoare depăşeşte suma de 15.700 14,53 Carnet de reporter: Intr-o ta-'
prin deputaţi şi comitetele de cir s-au -oprit aici. Sfatul popular a nizat o întrecere între aceştia, pen nul .de măsuri a început să prindă lei. dio ; 21,00 Emisiune pentru sate ; 21,35 bără de studenţi ; 16,16 Cîntă formaţia
cumscripţii, aceştia participă cu un întreprins o acţiune de identificare tru cele mai bune rezultate în ac viaţă. Aproape cu regularitate, în de muzică uşoara sovietică dirijată do
entuziasm şi o însufleţire deosebită a lucrărilor -ce trebuie făcute pen ţiunea de gospodărire şi înfrumuse fiecare după-amîază cetăţenii din Încă de pe acum, întrecerea patrio Din foiciorul popoarelor ; '22,50 Lu Boris Karamîşev; 16,50 Tribuna Radio;
la acţiunile întreprinse pentru în tru ca oraşul să fie tot mai fru ţare a oraşului. oraş lucrează la amenajarea parcu tică pentru realizarea celor 15 ore 17.30 Slalul medicului : Cura de aer
frumuseţarea şi buna gospodărire mos, mai bine gospodărit. Im baza lui din faţa clubului „Gh. Apostol“. de muncă voluntară de fiecare ce crări de tineri compozitori romîni ; la munte ; 18,25 Cîntă corul şcolii me
ă oraşului. Aproape zilnic zeci de constatărilor făcute şl a propune De curînd s-a luat iniţiativa de Aici, pe aproape 600 m.p., s-au fă tăţean capabil de muncă a dat, după dii „Mihai Eminescu“ din Bucureşti.;
cetăţeni, în frunte cu deputaţii lor, a mobiliza cetăţenii la unele lu cut nivelări de teren şi amenajări cum se vede, .roade. G serie de de 23.17 Concert de muzică uşoară. 19.30 Opera „Cavaleria rusticană" de
pot fi văzuţi în faţa noilor blocuri rilor venilc din rîndul cetăţenilor crări cu volum mal mare prin în putaţi, cum sînt tov. Mandica Lun Mascagni ; 22,00 Melodii populare ro-
amenajînd spaţiile verzi, plantînd de ronduri. In circumscripţia a 2-a ga, Nicolae Băcilă, Candln Luţes- PROGRAMUL II : 12,10 Muzică mîneştî ; 23,15 Album cift melodii.
flori, reparînd străzile din cartie s-a întocmit un plan de acţiune -care treprinderile şi instituţiile din oraş. cu, Ioan Pătruşcă, Ana Şandru şi populară romînească ; 14.30 Orches
rele vechi ale oraşului sau la alte cetăţenii au amenajat în luna tre alţii au reuşit să obţină succese BULETINE DE ŞTIRI: 5,00,
coprinde lucrările ce trebuie elec- Dar iată şi cîteva din propune deosebite în mobilizarea cetăţeni tre sovietice de instrumente populare ;
acţiuni. De unde acest entuziasm, cută noi spaţii verzi pe 200 m.p. lor. Acesta este numai începutul. 7.00, 11,00, 13,00, 15,-00, 17,00, 20,00,
această participare activă ? tuatc, volumul lor şi care circum- rile cuprinse în plinul de acţiune Sîntem siguri însă că succesele vor 14,50 Din carnetul reporterului: Invi 22.00, 23,52, (programul I) ; 12,00,
Pe strada A. Toma s-au făcut lu- fi ’din ce în ce mai mari.
La începutul lunii mai s-a ter taţi la reuniunea tovărăşească ; 15,35 14.00, 16,00. 18,00, 21,00, 23,00 {!pro
PAVEL CR1ŞAN gramul 11).
minat prima etapă a întrecerii pa Muzică uşoară; 16,30 Vorbeşte Mos
tehnician al sfatului popular oră
triotice dintre sfaturile populare. In cova! ; 18,05 Muzică din operete; 19,30
şenesc Cugir
urma rezultatelor obţinute în prî- Radioreportaj; 20,00 Ciclul: Compozi
torul săptămînii : Joseph Haydn. In
program muzică simfonică (i) ; 22,30
Concert de muzică uşoară ; 23,15 „Sim
foniile lui George Euescu“.
H IULIE 1961
PROGRAMUL 1: 6,45 Mici piese de