Page 40 - 1961-07

pag- 4
ULTIMELE ŞTIRIa ULTIMELE ŞTIRI
Puternicul ecou internaţional
aë cuvîntării rostite
de N. §. Hruşciov la Kremlin
„O chemare la raţiune“
iHAVANA 10 (Agerpres). —
'La 9 iulie ziarele „NotiGÎas1de
Hoy" şi „II Mundo“ au publi­
cat textul cuvîntării rostite de
JN. S. Hruşciov la' recepţia care
!a avut loc la Kremlin în Cinstea
absolvenţilor academiilor mili­
tare. Ziarul „Noticias de H oy‘
ia publicat cuvîntarea sub titlul:
;iiDacă impeiiialisgiul va dezlăn-
i |u i un nou război el va fi zdro­
bit şi total distrus". Intr-un ar­
ticol redacţional consacrat cu­
vin tării şefului guvernului so-
!vietic, ziarul „II Mundo" o nu­
meşte „o chemare la’ raţiune“.
„Poziţia Kremlinului, scrie zia-
iul, este clară. Uniunea Sovie­
tică este gata să disoute proble-
ma germană cît se poate de şiri-
1Cer, fiind hotărîtă să-şi expună
Puterile occidentale trebuie să dea dovadă
de înţelepciune
V lE N A 10 (Agerpres).
i La 9 iulie ziarele vieneze au
publicat sub titluri mari în prirr
pagină expuneri ale cuvîntării pre­
şedintelui Consiliului de Miniştri
al U.R.S.S.,- N. S. Hruşciov, la
recepţia de la K rem lin oferită in
cinstea absolvenţilor academiilor
militare. M ajoritatea ziarelor sub­
liniază in titluri că N. S. Hruşciov
se pronunţă pentru o întîlnire la
nivel înalt în vederea discutării
tratatului de pace cu G erm ania.
Preşedintele Consiliului de M i­
niştri al U.R.S.S., Hruşciov, scrie
ziarul „Volksstimme“, a adresat
oamenilor de stat ai ţărilor care
au făcut parte în anii celui de-al
doilea război mondial din coaliţia
antihitlcristă, chemarea de a da
; dovadă de înţelepciune, de a se
I întruni pentru a discuta problema
] încheierii tratatului de pace cu
Problema principală constă în înfăptuirea
dezarmării generale şi totale
^ LONDRA 9 {(AgaernprrfeisL). —
Cuvîntarea rostită de N. S.
H ruşcov la Kremlin, a stîrnit
un larg ecou în Anglia'.
Atît posturile de radio oît şi
2iarele acordă atenţia principa­
lă declaraţiei lui N. S. Hruşciov;
jsă în urma măsurilor militare
luate de Statele Unite şi aliaţii
lor din cadrul N.A.T.O., Uniu­
nea Sovietică a fost nevoită să
renunţe la reducerea planificată
& forţelor armate şi îşi vă Spori
'cheltuielile pentru apărare,
Ziarele atrag de asemenea a-
•tenţia asupra chemării adresate
!de N. S. Hruşciov cpndueători-
UMUL
(Urmare din ziarul
^Drumul socialismului“ nr. 2034)
* Pentru exersarea diferitelor va­
riante ale zborului, inginerii au
construit un excelent stand de an­
trenament. El a fost dotat cu ins­
talaşi electronice. T e aşezai in
fotoliul din cabina, iar în ţaţa
ta vedeai acele aparatelor şi lum i­
niţele multicolore ale tablourilor,
care reproduceau schimbările ce
puteau interveni în condiţiile zbo­
rului. N i se înregistrau pe bandă
'de magnetofon convorbiri radio­
fonice, făceam observaţii prin v i­
zorul nave}, făceam exerciţii de
orientare cu afutorul globului,
completam furnalul de bord...
In macheta cabinei era repro­
dus nu numai zborul normal-, aşa
cum trebuie să decurgă el conform
tuturor calculelor, ci şi unele va ­
riante de rezervă. Intr-un cuvînt,
totul decurgea ca în tim pul unui
‘zbor a d evă ra t; eram îmbrăcaţi in să nască dintr-o zi în alta. Eu
costume speciale de protecţie, a-
veam cască şi mănuşi ermetice
'care asigurau securitatea vieţii şi
condiţiile de lucru ale cosmonau­
tu lu i în Cazul avarierii cabinei.
Şi hrana şi apa ne-o administram
îmbrăcaţi in aceste costume.
— După un astfel de antrena­
ment. îm i spuneau colegii din
grupă, oboseşti mai rău ca în cen­
trifugă.
— N u -i nimic, — ii linişteam
eu, — aveţi răbdare şi vor trece
toate.
Amintirea neplăcută; provocată
de pieirea Pciolkăi şi a Muşkăi.
dispăruse deja fără urmă, ciad
tată că aflăm despre lansarea cu
Redacţia şi adm inistraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 1 8 8 :1 8 9 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani
i matnKKu m BsmaasmmEiEiUBmEKmm&ami
ideile şi să, asen te ideile părţii
adverse, dorind : ierblnte să gă-
ş§kseă o Îoîimu ă oare să tina
şeaiţnă dş in'teréselé legitime ale
flituror ţărilor. Dar, guvernul de
!1» MoseOVa, dtipă o aşteptare
Atei A*
occidentale care itfmăreşc să
menţină în Europă o situaţie
car.e poaite duce doar la catas­
trofă...". Ziarul demască politi­
ca puterilor occidentale „care
caută să înşele popoarele cu de­
claraţii pacifiste ciî totul făţar­
nice“ .
„Tocmai acest lucru, subţtnia-
?ă ziarul, îl demască de fapt' în
fata întregii lumi p'rimul-minis'-
tru Hruşciov în cuvîntarea ros-
la Kremlin".
Germania care ar da posibilitatea
să se creeze baza pentru o pace
trainică în Europa.
Gr, puterile occidentale, scrie
¦„Volksstimme“ răm în’ deocam da­
tă surde la îndemnurile Uniunii
Sovietice care le cheamă să dea
dovadă de înţelepciune. Ultimele
declaraţii ale reprezentanţilor a-
cestor puteri au fost rostite pe un
ton ameninţător. Cancelarul A de-
nauer se opune încheierii tratatu*
lui de pace cu Germ ania. In le­
gătură cu aceasta şeful guvernului
sovietic a avertizat că U.R.S.S.
dispune de tot ceea ce este nece­
sar pentru a da riposta cuvenită
oricărui agresor. E l a chemat din
nou puterile occidentale să nu în­
cingă atm osfera internaţională ci
să contribuie la reglementarea paş-
nică a problemelor litigioase.
lor S.U.A., Angliei şi Franţei de
ă da dovadă de înţelepciune în
ee priveşte reglementarea pro­
blemei germane şi încheierea
tratatului de pace cu Germania.
Uri deosebit interes a stîrnit de­
claraţia Şefului guvernului so­
vietic cu privire la faptul că
Uniunea' Sovietică este gafa să
acUrde Berlinului occidental ga­
ranţiile cele m'aii criipHhzăfoâîfe.-
„Sunday Times" scoate în re­
lief deeiarăţiă iui N. S. Hfinuş-
tiov că în prezent problema
principală constă în/înfăptuirea'
dezarmării gen'erai§Nşi totale.
de îuri Gagarin
pilot-cosmonaut al U.R.S.S.
Erou al Uniunii Sovietice
succes a unui satelit artificial al
Pămîntului în greutate de circa
şase tone şi jumătate; iar peste o
săptămînă şl despre lansarea de
pe un astfel de satelit a unei ra­
chete cosmice; care a pus pe o
traiectorie în direcţia planetei V e-
nus; o staţie automată interplane­
tară. Lansarea cu succes a acestei
staţii, pe care se afla fanionul cu
Stema de Stat a U.R.S.S.; a des­
chis primul traseu spre planetele
sistemului solar.
In această peripadă toate îmi
mergeau strună; dar mă neliniş­
team din cauze Valei. Ea trebuia
aşteptam de data această băiat;
iar soţia — fetiţă. Cum se simţea
ea? T o tu l este în Ordine ? Eram
foarte ocupat şi nu puteam să
rămîn cu ea.
La 7 martie ea a născut o fe ­
tiţă.
Peste două zile, iată că tovarăşii
mă anunţă .•
— lura, ţi s-a mai pregătit un
dar de ziua ta.
— Ce dar ? — îi întreb.
— A fost lansată cea de-a pa­
tra navă-satelit...
In aceeaşi zi> eea de-a patra
navă-satelit a fost readusă pe Pă-
m înt cu toţi pasagerii — ciutele
Cernuska şi alte vietăţi mai mici;
precum şi un manechin instalat în
fotoliul pilotului. Scopul principal
ULTIMELE ŞTIRI - U L T IM E L E ŞTIRI
M a re a p a ra d ă a e ria n ă
de la T u ş in o
MOSCOVA 9 (Agerpres).
La 9 iulie, pe aerodromul Tu- chetelor adversarului.
şino al Aeroclubului central a
ăvut loc parada aerifţnă trad i­ mîntului. trece o nouă coloană elicopterele răm ase imobile.
ţio n ală în cinstea Zilei Flotei de p u rtă to a re de rachete. E chi­
Aeriene a U.R.S.S. Paradta a pam entul ultram odern al acestor
fo st u rm ă rită cu m are interes de avioane perm ite să se vadă ţin ­ de ridicare a fo st realiz a t sub crescîndă a ideilor U n iu n ii G er­
sute de mii de oameni.
Au asistat conducătorii P a rti­ Ele transportă proiectile capa­ tant Nikolai Kamov. A paratul
dului Comunist' şi ai guvernului bile să distrugă orice ţintă la îfnbină în mod ingenios calită­ rîndurile populaţiei din G erm a­ în B undestag de adversari ai
sovietic în frunte cu N. S.
H ruşciov.
începerea paradei a fost anun­ nu sînt în stare să salveze ţin ­ văzut cu două m otoare turbopro­ al directoratului U niunii G erm a­ p a c e ! Cine vrea pace trebuie să
ţa tă de o salvă de artilerie. D ea­ tele de distrugerea lor de către pulsoare puternice, o aripă, două
su p ra aerodrom ului au evoluat rachetele de acest' fel.
44 avioane sportive „1AK-18“
care au form at în văzduh cuvîn-
tul „LENIN“.
P a ra d a în cinstea Zilei Flotei tan ţe de ţărm u rile sovietice. F.-
Aeriene a dem onstrat dezvolta-1 vbîuează avioane supersonice ce
rea şi perfecţionarea aviaţiei' so­
vietice în anii care au trecut de
la cel de-al doilea război m on­
dial, progresul im petuos al in­
dustriei aeronautice sovietice
Cea mai impresionantă a fost
parada aviaţiei militare.
D easupra cîm puluî de zbor trec
în mare viteză unul după altul
avioane supersonice de vînăfoare
cu reacţie, coloane de avioane
supersonice uşoare şi grele.
In loc de tunuri, avioanele de
vînătoare sînt înzestrate cu pro­
iectile cu reacţie de tip „aer-
aer“ . In loc de bombe,' cele mai.
noi avioane cu reacţie pu rtăto a­
re de rachete cu rază m are de
acţiune au la bord rachete „aer-
păm înt“. Aceste avioane de prim
rang au fost realizate de colec­
tivele de proiectări'-construcţii
conduse de Andrei Tupolev, Ar-
tem Mikoian, A lexandr Iakovlev,
Pavel Suhoi, Vladinţir Measişev,
S erghei Tum anski şi A'rhi'p Li-
ulka.
Aviatorii m ilitari sovietici stă-
pînesc cu v irtu o zitate aceste a-
vioane fulger. Zburînd cu o vite­
ză vertiginoasă, ei execută aşa-
num ifa buclă Nesterov, tonouri
orizontale şi alte figuri compli­
cate de înaltă acrobaţie.
Deasupra cîmpului apar co­
loanele titanilor aerului : apara­
tele de zbor ale aviaţiei p u rtă­
toare de rachete. Sub fuzelaje
ele poartă rachete puternice. Â-
ceste avioane dte lu p tă dirijează
rachetele spre ţinta fixată, fără
a pătrunde ele însele în zona de
=©®ffi©=
Declaraţia lui A e Arameş
T E H E R A N 10 (Agerpres)
i,Gînd în ţară nu-i libertate, e
tot una dacă stai la închisoare sau
acasă“, a declarat unui corespon­
dent al ziarului „Keibian Interna­
tional“; A. Arameş, fost vicepre­
şedinte de guvern, liderul partidu­
lui progresiştilor care a fost ares­
tat acum o săptămînă fiind acu­
zat de ;,activitate subversivă“ . A -
rămeş a făcut această declaraţie
după interogatorul ce i-a fost
liiât de judecătorul de instrucţie.
Arameş a declarat coresponden­
tului că judecătorul de instrucţie
al procuraturii i- a prezentat ca
probe documentare ale 5,cnmei co-
Ml O
af acestei lansări l-a constituit ve­
rificarea siguranţei construcţiei na­
vei cásmice şi a tuturor instala­
ţiilor care asigură condiţiile ne­
cesare pentru zborul omului. Era
clar deja că acest zbor va avea
loc în curînd.
Peste cîteva zile, N . S. H ruş­
ciov, luînd cuvîntul la Consfătui­
rea fruntaşilor din agricultura re­
giunilor ctţ pământuri mţelenite-, a
s p u s ; -„Sîntem convinşi că nu este douăzeci şi două de luni. Presa a-
departe ziua cînd prima navă cos­
mică cu un om la bord se va în­
drepta spre Cosmos-'-. A cum pu­
team afirma cu siguranţă 'că în cel
mai scurt timp uimi dintrţi noi va
lua startul. N e treceau cînd fiori
calp; cînd reci.
Dar nu numai în ţara noastră
se făceau pregătiri pentru zborul
omului în Cosmos. Pregătiri sim i­
lare se desfăşurau şi în Statele
Unite ale Americii. Presa din
străinătate vorbea de mult despre
succesele şi insuccesele americani­
lor în lansarea sateliţilor artifi­
ciali ai Pămîntului. In revista
„Life'- vedeam fotografii ale unui
cimpanzeu care a fost lansat cu a-
fiitorul unei rachete la Cape Ca­
naveral şi s-a înapoiat cu bine pe
Păimînt. Agenţiile americane de
presă comunicau că au fost deja
aleşi şapte candidaţi pentru zbo­
rul ir. Cosmos. 7.borul urma să se
.desfăşoare intr-o capsulă în formă
de clopot, fixată în vîrftil unei
rachete „Redstone“. Racheta urma
să se ridice la o înălţime de 115
mile, iar întregul zbor era fixat
pentru o durată de 15 minute.
hi curînd, directorul proiectului
„Mercur“ a comunicat că din cei
DRUMUL SOCIALISMULUI
apărare antiaeriană îm potriva ra ­ cuit. G im naşlii au executat cu
La mică înălţim e deasupra pă­
tele de la o distanţă enormă. conducerea cunoscutului proiec­ mane a Păcii, faţă de creşterea oameni politici care înfăptuiesc
depărtări de sute de kilometri.
Nici o apărare, nici o manevră unui elicopter. Avionul este pre­
Apoi trec avioanele cu reac­ tive.
ţie pentru detectarea şi distru­
gerea submarinelor la m ari dis­
pot' fi folosite îm potriva m ai
m ultor ţinte, bom tardiere super­
sonice cu reacţie.
Văzduhul este străb ătu t de
noi av io an e: un avion cu reac­
ţie greu, care dispune de o ga­
mă largă de altitudini şi viteze,
avioane purtătoare de rachete a
căror construcţie originală le fa­
ce să semene cu nişte săgeţi. V i­
teza lo r depăşeşte dte cît'lva ori'
viteza sunetului. Au fost prezen­
tate, de asemenea, un nou avion
cu reacţie a cărui arm am ent poâ-
fe lovi orice avion m odern de
mare viteză şi altitudine, precum
şl un avion cu m otor cu reacţie
cu oxidant lichid. A trecut cu o
viteză v e rtig in o asă un avîo.n din fonov, Iliuşin.
a cărui coadă era expulzat un
jet dte foc. C hiar de pe cî|npul
de zbor s-a în ălţat în văzduh
un avion supersonic de vîn ato a-
re cu reacţie.
Spectatorii au văzut la săr­
bătoarea de la Tuşino elicoptere
de tip u ri1 variate. U n grup de a*
parate de zbor p u rta machete ale
sateliţilor Păm întului şi ale n a­
velor cosmice, un model al ca­
binei navei cosmice „V ostok“ şi
portretul lui Iuri G agarin, pri­
mul cosmonaut din lume. Eroul
Cosm osului însuşi se afla la tr i­
buna guvernamentală printre
oaspeţii de onoare.
Au zburat elicoptere pentru
transportul încurcăturilor grele,
a fost demonstrat un elicopter­
ulacar a zburătoare cu două m o­
toare turbopropulsoare care a
adus pe aerodrom o casă de lo-
mise de el“ textele declaraţiilor
pe care le-a făcut la diverse con­
ferinţe de presă.
D upă cum se ştie, la aceste con­
ferinţe de presă A. Arameş a ci­
tat date despre activitatea. ameri­
canilor în Iran, activitate care a
adus ţara în pragul falimentului
politic şi economic. La aceste co’n-
ferinţe de presă; A. Araţneş s-a
pronunţat pentru o politică dc
neutralitate a ţării.
In convorbirea pe care a avut-o
cu corespondentul ziarului ,,Kei-
h^n International“, A. Arameş a
acuzat „o puţere străină ca fiind
vinovată de arestarea sa“.
şapte cosmonauţi americani au fost
aleşi trei; printre ca şi căpitanul
’de rangul 111 A len Bartlet She••
pard, în vîrslă de 37 ani. T o ţi
trei; arăta agenţia United Press
International; fuseseră aleşi pe baze
tinor amănunţite veijficări medica­
le şi tehnice.^Aceşti candidaţi pen­
tru zbor erau cadre militare care
lucraseră în aviaţie in domeniul
cercetărilor ştiinţifice. E i au urmat lor, patrulări zgom otoase pe
o pregătire specială în cursul a
mcricană publica portretele şi bio­
grafia lor, relata despre ocupaţiile
favorite ale fiecăruia.
Zborul pe o traiectorie balistică
pentru care se făceau pregătiri în
S.U.A. nu putea fi numit un zbor
cosmic adevărat, scopul lui fiind
senzaţional. Savanţii şi construc­
torii sovietici, încă de la începutul
lucrărilor şi-au- îndreptat aten
ţia spre o altă cale — a-
ceea a construirii sateliţilor
artificiali grei ai Pămîn­
tului şi a navelor cosmice de d i­
mensiuni mari. In aceasta consta
linia principală a dezv.oltării zbo­
rurilor cosmice în U.R.S.S. Proiec­
tantul-şef ne spunea că numai aşa
poate fi rezolvată problema zbo­
rului omului în spaţiul cosmic.
Noi, desigur, ne interesam de
curajoşii flăcăi americani, care se
pregăteau să zboare cu racheta
„Redslone“-. Dram siguri că mai
devreme sau mai tîrziu; unul din­
tre noi se va întilni cu unul dintre
ei şi vor discuta clesţre cele văzute
şi trăite. Ştiam că zb o n d cosmic
poate apropia ţările noastre, şi,
bineînţeles, eram convinşi că pri­
mul va zbura m Cosmos un om
sovietic, iar convingerea noastră se
baza pe motive întemeiate.
— Răsăritul e mai aproape de
Soare, decît Apusul, spuneau în
glumă prietenii mei, răsfoind tean­
curile ele ziare şi reviste ameri­
cane.
(Va urma)
m ăiestrie de virtuoşi exerciţii Ia o „organizaţie com unistă cam u­ să fie dirijate spre satisfacerea
trapez şi inele suspendate sub
U n avion clasic de desant-
transport cu o m are capacitate
ţile de zbor ale unui avion şi ale
elice portante şi două elice trac-
Pe aerodrom aterizează de pe
elicopter subunităţi ale trupelor
de rachete, gen dte arm ă prin ci­
pal al forţelor arm ate sovietice.
Pachetele de luptă sînt încărcate
pe autovehicule care circulă prin
fata tribunelor.
Spectatorii admiră avioanele
rem arcabile ale aviaţiei civile
Cel mai cunoscut dintre ele —
aeronava turbopropulsoare „TU-
114“ — poate p arcu rg e fără es­
cală distanţe uriaşe. El tran s­
p o rtă 170 persoane, adică to t a-
tîtea cît cinci vagoane de cale
ferată.
Gigantul aerului este urm at
de avioane „TU-124“ , „IL-18" şf
de alte aeronave rapide. Aceste
avioane pentru călători' au fost
realizate sub conducerea cunos­
cuţilor proiectanţi Tupolev, An-
Aviatorii sportivi şi planoriştii
au executat cu în altă m ăiestrie
exerciţii de acrobaţie în grup.
La începutul acestui an avia­
torii sovietici dteţineau 182 re ­
corduri m ondiale din cele 412
om ologate de Federaţia Interna.'
ţională de Aviaţie. In acest an
piloţii din U.R.S.S. au stabilit
19 recorduri unionale, dintre c a ­
re 14 constituie noi recorduri
m ondiale.
P'araşutiştii au executat sări­
turi individuale şi în m asă cu
deschiderea întîrziată a paraşu­
tei. De pe avioane grele a fost
debarcat un desant aerian.
M area sărbătoare a aviaţiei a
fost condusă de K onsfantin Ver-
şînin, prim -m areşal de aviaţie.
Zgomotele puternice provocate
de avioanele supersonice în mo­
mentul depăşirii aşa-num ituluî
„zid sonic“ au constitu it un fel
de „salvă aeriană“ care a anun­
ţa t încheierea paradei.
PENTRU 0 ALGERIE LIBERA Şl iiV IZ lU
Q uadrillage este o noţiune mi-
liţăra fLanceză devenită fam ilia­
ră îh legătură cu activitatea tru ­
pelor colonialiste din Algeria.
Tradusă în limbajul curent ea
îndeamnă îm pînzirea unui oraş
cp unităţi m ilitare, îm presurarea
diferitelor cartiere cu tan cu ri şi
m aşini blindate, jandarm i şi pa-
râşutişti instalaţi pe acoperişu­
rile caselor, m itraliere care ame­
ninţă prin lucarnele m ansarde­
străzi paşnice, percheziţii şi ra ­
zii brutale, arestări samavolni­
ce şi focuri tra se în plin în p o p u ­ cele „previzibile“ a sig u ră ram ­
la ţia paşnică. Nimic din toate a-
ceştea nu a lipsit zilele trecute
din viaţa principalelor oraşe al­
geriene a căror populaţie, cu cu­
rajul pe care îl încrederea
îritr-o cauză justă, a răspuns în
m asă la chemarea guvernului,
provizoriu al Republicii A lgeria
şi şi-a exprim at hotărîrea de a
lupta pînă la victorie pentru in­
dependenţa Algeriei şi integrita­
tea sa teritorială.
Se ştie că după întreruperea
de către delegaţia franceză a tra ­
tativelor de la Evian, în voca­
bularul guvernului francez a re­
venit cu asid u itate noţiunea dte
„îm părţire a Algeriei“ pusă ca
o alternativă la cererea poporu­
lui alg erian de a* i se g a ra n ta
în fapt dreptul la autodetermi­
n are şi p o sib ilitatea de ._a-şi ale­
ge liber calea de viitor.' Conţes-
tîhd realitatea istorică, geogra­
fică şi demografică, guvernul
francez a încercat' să intimideze
poporul algerian ameninţîndu-1
cu am putarea unor im portante
părţi din teritoriul său. In spa­
tele acestui şantaj se agitau m a­
rile monopoluri franceze intere­
sate în bogăţiile Saharei şi în
special în petrolul ei.
Zăcămintele petrolifere din
S a h a ra — iată ce dom ină poli­
tica neocolonialistă a guvernu­
lui de Gaulle. încă la începutul
anului 1957, im ediat după des­
coperirea acestor bogate zăcă­
m inte, guvernul francez de a-
tunci a procedat la o reîm păr­
ţire adm inistrativă a Saharei al­
geriene ,rupînd-c* de restul ţă rii
şi transform înd-o în mod a rtifi­
cial în două aşa-num ite „depar­
tam ente franceze“ al căror scop
exclusiv era să asigure monopo­
lurilor din metropolă menţine­
rea p o sib ilităţii dte a ex ploata
nestingherite bogăţiile petrolifere
Nr. 2 03 5
HnBUBsnaRBBRsaraoH
.Congresul electoral al pariiM ut
Uniunea ü c riia ii a Păcii
W IESB A D EN 10 (A gerp res). la propunerile g u v ern u lu i sovie­
La S iulie s-a dteschis la W ies­ tic cu p riv ire la încheierea t r a ­
baden congresul electoral al tatului de pace cu G erm ania. Ea
partidului U niunea Germană a a arătat că politica guvernului
Păcii din Germ ania occidentală. Adenauer în problema germ ană
La lucrările congresului partici­ se află în im pas, că politica
pă aproxim ativ 2000 de oameni Bonnului de înarm are atomică
Deschizînd congresul, doam na şi revanşă reprezintă o prim ej­
Kirchoff, m em bră a U niunii die gravă pentru pace.
Germ ane a Păcii, a declarat că Arno Berisch, deputat în B un­
prin acest partid în Germania destag, şi-a consacrat raportul
occidentală a apărut o nouă problemelor politicii sociale.
forţă politică care se pronunţă „B unăstarea poporului şi cursa
pentru o pace train ică. Doamna* în a rm ă rilo r sîn t incom patibile !“,
Kirchoff a demascat' calomniile a subliniat el în aplauzele fur­
grosolane ale cercurilor guver­ tunoase ale participanţilor la
nante din R.F.G. care declară că congres. U riaşele fonduri care se
U niunea Germană a Păcii este folosesc pentru înarm ări, trebuie
flată“ . Această cam panie de ca­ nevoilor sociale ale poporului.
lomnii, a spus ea, dovedeşte tea­ Participanţii la congres au a-
m a conducătorilor U.C.D. şi doptat în unanim itate u rm ăto a­
P.S.D.G. faţă de popularitatea rea chemare electorală :
„G erm ania nu are nevoie de
prestigiului acestui p artid în înarm area ! G erm ania are nevoie
nia occidentală. înarm ării atom ice! Cine vrea
Prof. P enate Riemeclc, m em bru pace, trebuie să voteze p en tru
ne a Păcii, s-a referit în ra p o r­ voteze pentru U niunea Germană
tul său la problema germ ană şi a P ă c i i !“ .
Delegaţia de partid şi guvernamentală
a D. P. D. Coreene a sosit la Pekin
PEK IN 10 (A g erpres). nului R. P. Chineze.
După cum anunţă China Nouă, Pe aero p o rtu l d in Pekin oas-<
în d im ineaţa zilei de 10 iulie peţii au fost în tîm p in aţi de Liu
a so sit la Pekin* delegaţia de Şao ţi, vicepreşedinte al C.C, al
partid şi guvernam entală a P.C. Chinez, preşedintele R. P.
R.P.D. Coreene condusă de Kim Chineze, Ciu Em-lai, vicepreşe-i
Ir Sen, preşedintele C.C. al P a r t i ­ dinte al C.C. al P.C. Chinez, p re­
dului Muncii din Coreea, preşe­ m ierul Consiliului de S tat al
dintele Cabinetului de m iniştri R. P. Chineze, Den Seao-pin, se­
cretar general al C.C. al P.C.
al R.P.D. Coreene, care va face Chinez, şi de alte persoane.
o vizită de prietenie ia invitaţia
C.C. al P.C. Chinez şi a guver-
-090*=
Rebelii laoţieni masacrează
populaţia paşnică
X IEN G KUANG 10 (A gerpres). tru se m ulte case şi au fost omo*-
rîte numeroase vite. De-a lungul
Trupele grupului Fumi Nosa- şoselei nr. 10 au fost am p lasate
puncte întărite de unde se des­
v a n —Boun-Oum supun tirului de chide focul îm potriva populaţiei*.
L ocuitorii, sublin iază postul dte
artilerie sate paşnice din pro­ radio, sînt nevoiţi să-şi p ără­
sească satele. Ei se refugiază în
vincia Vientiane. După cum a a- regiunile controlate de guvernul
regal al Laosului şi de forţele
n u n ţa t postul dte rad io „Vocea Neo Lao H aksat.
L'aosului“, în tre 17 şi 30 iunie
au fost trase aproxim ativ 300
proiectile de artilerie îm potriva
satelor Fung-Keo, Fong-Giang,
Fong-Sam e şi altele. Au fost dis-
-------- =
Marocul sprijină cauza poporului
algerian
¦RABAT 10 (Agerpres). — tratativele dintre regele Marocu­
Tratativele dintre guvernul ma­ lui, Hasan II şi şeful G.P.R.A.,
rocan şi guvernul provizoriu al Ferhat Abbas, ministrul Infor­
Republicii Algeria (G.P.R.A.), maţiilor a subliniat că cele două
au demonstrat că popoarele şi guverne au hotărît să zădărni­
guvernele celor două ţări sînt cească toate manevrele colonia­
solidare — a declarat ministrul liştilor şi să îngrădească calea
informaţiilor al G.P.R.A., Mo- oricăror maşinaţiuni colonialis­
hajmmed Yazid. Gomentînd în- te şi néocolonialiste care ame­
tr-o convorbire cu reprezentanţii ninţă poporul algerian, integri­
presei, comunicatul comun ma- tatea şi bogăţiile teritoriului său
rocano-algerian cu privire la naţional.
ale acestei regiuni. Cele două lozinca „A lgeria este şi va ră-
„departam ente franceze“ au fost m îne indivizibilă“, s*-a desfăşu-i
puse sub jurisdicţia unei „O rga­ ra l în întreaga ţară Ziua naţio-i
nizaţii comune a regiunilor sa- nală de luptă pentru independen-i
hariene“, creată în grabă în ia­ {a şi in te g rita te a A lgeriei.
nu arie 1957. Acestea, şi alte m ă­
suri ulterioare luate de au torită­ La greva generală, care a pa­
ţile franceze, au avut drept scop, ralizat activitatea principalelor
între altele, să creeze confuzie şi raşe algeriene, la demonstraţiile
să acrediteze ideea că departa­ paşnice ale populaţiei musulina-1
m entele sahariene nu sîn t Alge;- ne, autorităţile au răspuns con*
rip, că ele aparţin îh proprietate centrînd peste 35.000 de poli*
definitivă Franţei. In cîţiva ani ţiştl, jandarm i şi soldaţi.
suprafeţele exploatate au atins
sute de riiii de kilom etri p ătraţi, Este cunoscut bilanţul tragic al
acestei zile : aproximativ 100 de
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ morţi şi 300 de răniţi din rîn­
durile populaţiei musulmane civi*
Comentariul zilei le, printre care femei şi copii.
¦¦«¦¦*¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦* Presa franceză nu a putut trece
sub tăcere semnificaţia importan­
inyestindţţ-se m ari capitaluri, tă a acestor manifestaţii. _ ;,*G reva
(diîit're Care 25 1a* su tă am eri­ hotărîtă de guvernul provizoriu al
cane, vest-germ ane, britanice, o- Republicii Algeria, scria cores*
lapdeze) pentru explorarea Şi pondentul agenţiei France Preş*
exploatarea zăcămintelor. Potri­ se, a fost larg urm ată de majo*
vit' unui ra p o rt al B iroului de ritatea populaţiei algeriene“ . „S-a
cercetări. în domeniul petrolului, demonstrat încă o dată influen*
beneficiile realizate în 1960 şi ţa şi autoritatea de care se bucu­
ră F.L.N. în rîndurile poporului
bursarea în 7 ani a totalului ca­ algerian“, recunoştea ziarul pari­
pitalurilor investite. Jaful mono­ zian „Com bat“ . Acesta a ;,dem on­
polist constituie baza pe Care strat că se află în fruntea po­
guvernul francez ar dori să se porului algerian“ , sublinia cu ne­
hotărască soarta Algeriei. linişte şi ziarul ;,Les Echos , or­
ganul marii finanţe franceze. Ac­
Dar, poporul algerian nu ac­ ţiunile autorităţilor franceze, care
ceptă vechiul' ad ag io aţi moijopo- au înăbuşit în sînge manifestaţii­
Igrilor că „petrolul are n aţiona­ le paşnice ale poporului ^algerian;
litatea societăţii' care îl exploa­ au stîrnit indignare atît în Fran­
tează“ . Sahara nu este france­ ţa cît şi în lumea întreagă. In
ză, aşa cum nici Algeria nu este parlamentul francez au avut loc
franceză, ci. dim potrivă, a şa cum dezbateri furtunoase în această
subliniază guvernul provizoriu problemă, formulîndu-se critici
al Republicii A lgeria, Sahara al­ aspre la adresa politicii guvernu­
geriană face parte integrantă din lui. Deputatul socialist Gastón
A lgeria şi m enţinerea dom ina­ D efférre a atras atenţia că gu­
ţiei franceze acolo ar consfinţi vernul francez comite o gravă
punerea sub tutelă a unei părţi greşeală încercînd să-şi menţină
din Africa şi ar perpetua opri­ dominaţia asupra Saharei. Adre-
marea- şi exploatarea colonialistă. sîndu-se primului-ministru De
bré, Defférre a pus întrebareaj
Sprijinind poziţia guvernului ;,Gum va ptuea oare ^ Sahara sá
provizoriu, la 1 iulie populaţia rămînă o colonie în mijlocul unor
m usulm ană din Alger şi O rali a
declarat o grevă generală de state africane libere ?“ .
protest împotriva planurilor fran­ In întreaga Franţă organizaţii
ceze de îm p ărţire a A lgeriei. A-
ceastă grevă a cuprins toate sec­ de masă, organizaţii politice şi
toarele dte activitate. Trupele co­ sindicale ccr guvernului francez
lonialiste franceze, poliţia şi jan­ să abandoneze această încercare
darm eria au reacţionat cu cru­ absurdă şi cu consecinţe tragice
zime şi dem onstraţiile algerieni­ şi să reia cît mai grabnic trata­
lor s-au soldat cu numeroşi tivele cu guvernul algerian pe baza
m orţi şi răniţi. M anifestaţiile au recunoaşterii reale a dreptului po^1
continuat în zilele urm ătoare, porului algerian la autodetermi
culminînd la 5 iulie cînd, sub nare şi a integrităţii ţării sale.
RIANA L liP li