Page 34 - Drumul_socialismului_1967_03
P. 34
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3791
VIATA Ş C O LA R A OPINII AU FOST E P 1ZA T F A in Editura
DESPRE Politică
au a p ă ru t:
ELEVII IN INTERNATE CALITATEA
PilNII TOATE POSSILITA M ?
Sule şi mii de e şi cadrele didactice sesizăm o anumită ciupit din timpul li
levi din regiunea au scos insă în evi rigiditate a vieţii de ber al elevilor, iar de
noastră îşi petrec a dentă o serie de ne internat. La între organizarea lui ne-am
proape 10 luni din an ajunsuri care fac ca barea „cum vă sim ocupat mai puţin.
în internatele diferi în atmosfera inter ţiţi aici ?", majorita Faptul este confir Calitatea piinii, modul în
telor şcoli. Cu ce se natului să se facă tea elevilor au răs mat şi de planul co care acest produs ajunge pe tehnician sâ răspundă şi să unor produse de panificaţie. Canlitâţile le estimăm, aşa,
ocupă ei în tot acest simţită monotonia puns: „citim, dumi mun al conducerii masa consumatorului râmîne, controleze operaţiile incepind Lipsa unui grafic orar, faptul din practică. La magazinul pe
timp, căror îndelet Emisiunile la staţia nica mergem la fil şcolii şi comitetului cu toate realizările obţinute, o de la fermentare şi pînâ la câ în majoritatea localităţilor care-1 conduc au mare trece
niciri îşi consacră de radioficarc a şco me cu şcoala, citeo- U.T.C., unde sînt pre problemă actuală, întrucît la scoaterea piinii din cuptor. Am gestionarii din comerţ nu în re cornurile simple, acelea cu
activitatea 7 lii nu au loc cu su dată la televizor". văzute acţiuni izola fiecare loc de muncă există luat şi alte măsuri. Din luna scriu pe bonuri ora prim irii 40 de bani. Zilnic aş pulea
Evident. efortul ficientă regularitate Pentru masa de e te, luate la întîmpla- încă numeroase rezerve inter februarie funcţionează un curs mărfurilor, fac ca multe dîn desface şi 300 de bucăţi.
principal se îndreap fiindcă staţia este levi acesta este pro re după criteriul u ne şi posibilităţi nevalorifica de calificare unde 24 de tova neajunsuri sâ persiste, sâ nu — Cine vă împiedică 7
tă spre învăţătură, monlalâ improvizat, gramul obişnuit care, şurinţei de organiza te. Multe din ele au fost evi răşi. sub conducerea celor mai poată fi exercitat un control — Brutăria. Pentru ei nu
denţiate în urma controlului
spre dobindirea cu nu s-au organizai cu timpul, a devenit re, fără să se urmă efectuat recent de către un bune cadre, işl însuşesc taine temeinic. La Petroşani, în sint aşa de rentabile.
noştinţelor teoretice excursii în regiune obositor. (/La reu rească scopuri mai colectiv de specialişti în uni le meseriei de brutar**. ziua de 17 februarie a.c., la Aurelia Ursu, gestionată la
şi a deprinderilor sau drumeţii in ju niuni şi concursuri ample. Atmosfera vie orele 13,30 nu se livrase nici Sebeş: Eu fac necesarul de
practice impuse de rul localităţi). Ia participă doar o mi ţii de inlernat a de tăţile de producţie şi desfa o cantitate din comanda făcu • aprovizionat pe o săptămînă.
specificul procesului reuniuni programele că parte dintre ei). venit astfel monoto cere. Intr-o consfătuire organi tâ pentru plinea intermediară. Nu prea e bun acest proce Biografia tribunului fran
de învâţâmînt, In a- artistice sînt mai Un program mult nă, săracă. Ajută ea zată recent de Comitetul exe Prezenţi numai Cu o zi in urmă, la Lupenî, deu pentru câ răminem cu u cez este strîns împletită cu
farâ de această preo mult „confecţionate1* mai restrins este o oare, în asemenea cutiv al Sfatului popular re > la orele 12 s-a livrat doar 40 nele sortimente nevîndute. întreaga viaţă politică a ţâ
cupare, există un do de către elevi (uneori ferit elevilor din in condiţii, la obţinerea gional, au fost analizate aces la sută din cantitatea cerută lulîana Eneşel, vînzătoare rii de la sfîrşitul sec. 19 şi
meniu, mai restrlns, nici nu sînt văzute ternat la Liceul din unor rezultate mai te aspecte, s-au luat măsuri cu riumele (pîine intermediară), iar la u- la Alba Iulia : Pentru ziua de începutul celui de-al 20-lea,
de activităţi menile dinainte de nimeni), Haţeg Aici, el se re bune la învăţătură 7 pentru îmbunătăţirea proce p.ele centre nu s-a livrat ni astăzi am solicitat în mai mul constituind o imagine sinte
să facă atractivă, iar dirigintii se a- duce la concursuri La inlernat şi can sului tehnologic, respectarea mic. te rînduri suplimentări de cor- tică a istoriei Franţei din pe
plăcută şi frumoasă flâ rar in mijlocul sportive, vizionări de tină am stat de vor reţetelor de fabricaţie, întări Un sfat, un îndemn sînt tot Această stare de lucruri a nuri simple. Au o trecere foar rioada crizelor regimului re
publican. a păcii „armate"
viata de internat. Ce elevilor cu prilejul filme şi programe la bă cu elevii. Sînt în rea răspunderii la operaţiile deauna binevenite. Dar, pre fost analizată de către comite te mare. şi a politicii revanşă de du
s-a întreprins în a unor asemenea ma televizor. Pînă la da tre ci mulţi care ştiu de manipulare şi transport, zenţa acelora care pot asigu tele executive ale sfaturilor
cest sens 7 nifestări. la vizitei noastre nu să cin te, să danseze, ceea ce a făcut ca in reţeaua populare care au în subordi — Pentru ziua de 28 februa pă războiul franco-prusian.
Mai mult, nu e- se organizase nici o unii ar dori să parti comercială sâ fie prezente ra acest lucru, mai ales in rie, aţi cerut doar 250 de cor- a extinderii Impetuoase a
— Aproape 95 la xislă o întrecere artis reuniune iar la spec schimburile II şi III, nu se ne unităţi producătoare, s-au nuri, iar pentru 1 martie şi mişcării socialiste franceze.
sută din elevii noş tică pe şcoală, în tacolele prezentate de cipe la diferite con produse în cantităţi şi sorti face simţită din cauză câ re luat şi unele măsuri. „La Alba mai puţin, 200 bucăţi. De ce?
spectacole
cursuri,
tri locuiesc la inter tre clase şi ani de casa de cultură ele ele. Asemenea activi mente tot mai corespunzătoa partizarea cadrelor de specia Iulia — ne informează cores
nat — ne declară to studii, care să ofere vii au fost duşi de re. Vizitind unele secţii de litate nu peste tot este rezol pondentul nostru Petru Toma La această întrebare nu s-a
varăşul loan Mihă- posibilitatea prezen foarte puţine ori. Ac tăţi pot sâ se orga panificaţie, centre de desface vată. Lipsind controlul şi în — de la 1 martie a c., sînt a- putut da un răspuns precis.
nizeze fără sâ-i stân
luş, directorul Gru tării unor spectacole tivitatea artistică es jenească la învăţătu re, discutînd cu unii cumpă drumarea în reţeaua comer provizionaie în timpul nopţii Un număr redus de sorti
pului şcolar de con pentru elevi. Nu au te redusă şi sporadi ră. rători şi lucrători, se observă cială, ajung adeseori cantităţi cu piine integrală, interme mente desfac şi magazinele de
strucţii din Deva. Bi oferit spectacole nici că. + că unele deficienţe de ordin de piine şi produse de pani diară şi cu unele specialităţi, specialitate (nr. 7. 131. 132. 133
neînţeles, ne-am preo ansamblul artistic, Tovarăşii Barbu Elevii din interna organizatoric mai persistă- şi ficaţie de slabă calitate. In alte 3 centre de desfacere. etc.), din Petroşani, Deva, Brad
cupat de organizarea cercul literar şi or Leontin (director) şi tele vizitate, ca de asupra acestora insistăm pen locuri de muncă, cu toate câ Aprovizionarea are loc în şi Hunedoara. Din discuţiile
tru a fi lichidate.
timpului lor liber. Pe chestra şcolii, pentru Maria Duicâ (direc altfel ceî de la toate s-au luat unele măsuri pe linia bune condiţii, iar oamenii e purtate, rezultă câ stabilirea
clase, o dală pe sâp- pregătirea cărora sînt tor adjunct) invocă o şcolile din regiune, " întăririi controlului, prezenţa conomisesc o bună parte din cantităţilor de pîine şi a spe
tămînâ le dăm în afectate ore din pro serie de motive: e ou în faţă sarcini acestor cadre esle mult mai timpul lor liber*. In luna mar cialităţilor ce pot fi desfăcute
voire generală în o grama de invăţâ- levii au mult de în destul de grele în a formală Astfel, la Câlan şi tie, aprovizionarea de noapte de către o unitate sau alta,
raş, se organizează niint. Din toamnă văţat, trimestrul es cest sfîrşit de trimes La temperatura Petroşani, s-au găsit din sor urmează să fie extinsă la mai înlr-un oraş sau altul în func
vizionarea filmelor şi pînâ în prezent a te scurt etc. în cele tru. Tocmai de ace timentul franzelârie, respectiv multe centre din Hunedoara, ţie de sezon, particularităţi lo
a programelor de sîm- ceste formaţii se pre din urmă se recu ea, un program ar pîine integrală simplă, canti Petroşani, Lupeni. Pelrila, Lo- cale etc., nu constituie o preo
bătâ şi duminică ale gătesc doar pentru noaşte că pe linia monios de lucru, în cuptoarelor tăţi cu aspect necomercial nea, Glielar, Câlan, Brad şi cupare serioasă a organelor
televiziunii, aproape concursul artistic şco activităţilor cultural- care să se acorde lo (aplatizări parţiale, băşicături, altele. chemate să dea răspuns aces
în fiecare duminică lar şî alte manifes artistice s-a făcut cul cuvenit destinde culoarea cojii neuniformâ), iar Această măsură bună se cere tor probleme. La ora actuală
nu se practică un sistem ştiin
au loc reuniunii to tări. fără ca ele să prea puţin. rii active, este abso la Brad şi Hunedoara piine a fi completată cu întocmirea
vărăşeşti cu program apară, în primul Părerea tovarăşului lut necesar. Monoto Momentul scoaterii pîinii insuficient coaptă, altele pre- de urgenţă a unor grafice care ţific de studiere a cererii de
artistic, in dormitoa rînd, în faţa colegi Petru Crişovan, secre nia, austeritatea sînt din cuptor jalonează o etapă zentind crăpături şi lipituri. sâ precizeze unitatea de apro consum. Datele luate din dă
re am instalat difu lor din cadrul şco tar al organizaţiei de duşmani lot atit de importantă din lungul proces In seara zilei de 28 februa vizionat, cantităţile, sortimen rile de seamă, notele de co Cartea celor doi istorici
zoare etc. lii. partid pe şcoală este periculoşi ai învăţă de fabricare. Această operaţie rie, „prezent" la datorie a fost tele şi orele la care se aduce mandă întocmite de gestio englezi dezvăluie activitatea
Profesorul Dorin Astfel, dacă privim mai precisă : turii ca şi pierderea îngemănează munca agricul şi tovarăşul Miron Coşereanu, marfa. nari nu dau o imagine com- desfăşurată de oamenii poli
Borza, secretar al co lucrurile prin prisma — De dragul de a timpului. torului, a morarului şi a bru şeful serviciului aproviziona- .pletă a necesarului de produ tici care se aflau la condu
se, a sortimentelor preferate
mitetului U.T.C. pe elevilor, şi nu prin avea o situaţie bună tarului. Dacă în acest proces re-desfacere şi transport din cerea Marii Britanii în de
şcoală şi preşedinte cea a organizatorilor, la învăţătură, am T. ISTRATE sau pe unul din fazele lui in Alba Iulia. In camera portari de cumpărători ele. Există nu ceniul 1930—1940, al căror
meroase locuri unde nu se des
le comitetului pe tervin deranjamente şi pertur lor mai mulţi lucrători erau Pe ce bază fac produse de panificaţie din principal obiectiv în dome
internat, aduce cite- baţii, piinea nu va mai fi cea antrenaţi într-un pasionant joc niul relaţiilor internaţionale
va completări : s-a rumenă şi gustoasă aşa cum de cărţi, timp in care procesul cauza necunoaşterii situaţiei a fost de a ciştiga bunăvoin
organizat un con o ştim, aşa cum o dorim să fie tehnologic nu era suprave lansafi reale din teren La organiza ţa Germaniei hitleriste şi în
rea ştiinţifică a cererii de con
curs de curăţenie în întotdeauna. Din păcate, u gheat de nimeni, unele centre măsura posibilităţilor, de a
tre dormitoare, cu neori încercăm şi deziluzii de pîine încă nu primiseră comenzile ? sum a populaţiei un aport sub ajunge chiar la o alianţă cu
stanţial îl pot aduce Direc
grafic de urmărire pentru că unul dintre oamenii toată cantitatea de produse ce ţia comercială regională şi in ea. Lucrarea urmează firul
zilnică afişat la ga în halat alb nu a fost la da rute. Muncitorii de aici recla spectoratele de statistică oră cronologie al evenimentelor,
zeta de perete „In torie sau spiritul de gospodar mă faptul câ nu întotdeauna şeneşti şi raionale. Măsurile începînd cu perioada preluă
ternistul", au fost şi de inventivitate lasă de au de lucru, dar sugestiile lor Această întrebare am adre luate de Comitetul executiv rii puterii de către nazişti
susţinute concursuri dorit. nu sînt studiate cu toată se sat-o mai multor tovarăşi de în Germania şi încheindu-se
sportive şi de agre Făina cu care sînt aprovi riozitatea. oarece în unele unităţi am ob al Sfalului popular regional, cu demisia lui Chanjfberlain
coordonarea eforturilor tutu
ment. zionate întreprinderile de pa .Atunci cînd in magazine a- şi instalarea lui ChurchilJ
nificaţie este bună, dar gos jufige' pîine de calitate neeo- servat—sărăcia în sortimente, ror factorilor ce produc si des
Există la grupul podărirea ei cu simt de răs respunzâtoare, iar lucrătorii la altele am văzut produse ne- fac pîinea si celelalte specia ca prim-ministru (mai 1940).
şcolar de construc din comerţ nu refuză marfa vindute pentru aspeclu! lor lităţi de panificaţie dau con Autorii scot la iveală o se
ţii o preocupare dem pundere lasă de dorit. La u — ne relatează tovarăşul Ni comercial necorespunzâtor. vingerea câ în acest sector rie de materiale de un inte
nele unităţi, cum sint cele din
nă de semnalat pen Deva, Câlan, Alba Iulia, Pe colac Onisie din Brad — în Palcovîci Petru, gestionai* la important, activitatea se va res deosebit (multe din ele
tru organizarea vieţii troşani, sau Lupeni, s-a con seamnă câ lucrătorii îşi fac Oruştie : Comenzile le întoc îmbunătăţi pe măsura cerin inedite), prez.entînd eveni
de internat. Discu Lecţie de matematică la clasa a Xl-a B reală a Liceului stau t câ depozitarea făinii nu datoria numai pe jumătate. mim noi, gestionarii. Datele ţelor consumatorilor. mentele înlr-o formă atrac
ţiile purtate cu elevii din Ilia. rolo : V. ONOIU se face conform normativelor. Produsele de slabă calitate sint apoi centralizate şi comu tivă.
Această materie primă preţi sint vindute atunci cînd aglo nicate unităţii producătoare. A NAGY
meraţia esle mai mare. Aşa
oasă este depozitată în încă ceva mi s-a întîmplat şi mie,
peri cu temperatură scăzută,
Cum este asigurată asistenţa sacii cu făină sînt stivuiţi di lucru ce mă nemulţumeşte.
Propun ca controlul lehnic de
rect pe duşumele sau lipiţi de
calitate să-şi facă din plin da
pereţi, ceea ce duce la depre toria. iar piinea rebutatâ să Pentru
cierea ei. Piinea de slabă ca fie imputată".
litate prezentă în unele ma Nu întotdeauna lovarâşa Ma 2H22ăEiB0
sanitară a femeilor gravide gazine se explică şi prin aceea ria Turcu, recepţionerâ la Fa (hnmneavGGsif r A liber
câ nu există peste tot o evi
brica de pîine din Hunedoara
denţă reală a loturilor dc făi îşi face, aşa cum trebuie, da
nă primită sau se constată ne- toria. Astfel, în ziua de 2 mar
(Urmare din pag. 1) unde femeilor gravide li se mele 4 luni ale anului 1967, cu concordanţâ intre caracteristi tie a c. la unitatea nr. 123 s-au turale: Mărturii despre 1907.
predau noţiunile igienieo-sani- scopul de prevenire şi comba cile înscrise pe fişa însoţitoare livrat şi produse de slabă ca Reportaj la Muzeul din Roşio
terminarea factorului R.h. la larc legale de starea gravido- tere a morbidităţii şi mortali şi cele din reţetele de fabri litate. Vineri Radio rii de Vede. De pc scena celui
toate gravidele, la nivelul labo puerpcrală ca şi noţiuni pre tăţii matei no-infantile, acţiune caţie. |La Câlan, Petroşani şi de al VlII-lea concurs al for
ratoarelor raionale şi orăşe ventive privind igiena şi îngri care se desfăşoară in întreaga Alba Iulia, procesul tehnolo maţiilor de amatori ; 18,35 Pre
neşti, în vederea depistau şi jirea noului născut. regiune şi in special în raioa gic nu întotdeauna este con 10 m artie lucrări din folclor ; 19,20 Noap
tratării din timp util a- unor Nivelul de pregătire al cadre nele care ridică probleme mai trolat pe faze şi operaţii, în La centrul PROGRAMUL I : 5.06 Pro te bună, copii : „O poveste m i
afecţiuni care ar putea influ lor medico-sanilare din reţea deosebite din acest punct de registrul de urmărire nu sînt gram muzical de dimineaţă ; că, pentru cei mici" ; 19,30
enţa în mod nefavorabil buna este mereu îmbunătăţit prin vedere. operate toate datele (nr. de ca G.15 Actualitatea agrară : Agro Transmisiune de Ia Teatrul de
evoluţie a sarcinii sau calita cursuri de specializare şi per Cu sprijinul organizaţiilor de zane, ora luării probei, tempe de desfacere, Spectacole tehnica recomandă Pe leme de operă şi balet: „Amorul doc
tea biologică a produsului de fecţionare pentru cadrele de femei şi de tineret, care au un ratura etc.). din care cauză sezon ; 8,25 Moment poetic — tor" de Pascal Bentoiu şi „O
concepţie. .specialitate şi prin stagii la ni rol deosebit de important in nici responsabilităţile în ca plinea interpretat de Sanda Bâncilă ; noapte furtunoasă" de Paul
O preocupare deosebită le velul maternităţilor regională, mobilizarea femeilor la acţiu drul unei producţii de slabă 8.30 La microfon, melodia pre Conslantinescu. In pauză Car
gală de această problemă este raionale şi orăşeneşti pentru nile educativ-sanitare şi sub calitate nu pot fi stabilite. De — CUGIR : „Alo, aici c Stroe ferată ; 9,30 Sfatul medicului : net plastic. Locul artei in via
intensificarea muncii de educa cadrele medico-sanilare din re îndrumarea permanentă a or ce această anomalie? şi Vasilaclic ...junior", specta Profilaxia sterilităţii la femeie: ţa omului modern. Consideraţii
ţie sanitară cu masa mare a ţeaua de bază. ganelor de partid, sectorul sa „Pentru eliminarea acestor ajunge tirziu col muzical. O ST A. Bucureşti. 10.30 Emisiune muzicală pen asupra raportului spectator —
femeilor. încă înainte de starea Pe lingă acesle măsuri per nitar al regiunii ' Hunedoara deficienţe — ne spune tova — PETROŞANI : „Cocktcil tru şcolari : Labirint muzical ; creaţie modernă ; 22,30 Mo
de graviditate. Pentru femeile manente. sub îndrumarea Mi este hotărit sâ depună toate e răşul Gheorghe Fleşeru, di bar", concert susţinut de sec 11.20 Dialog pe leme coregra ment poetic. Versuri din volu
gravide in evidenţă, au fost i nisterului Sănătăţii şi Prevede forturile pentru asigurarea ce ţia de estradă a Teatrului de fice: Posibilităţile coregrafice mul „Ceas de umbră" de Vlaîcu
niţiate cursuri de lipul „şcoa rilor Sociale şi a Comitetului lor mai bune condiţiuni de o- rectorul Trustului regional de O deficienţă care provoacă stat din Ploieşti. ale muzicii culte romaneşti ; Bîrna ; 23,10 Discuri Inedite ;
la mamei", care se desfăşoară executiv al Sfalului popular al crolire a femeilor gravide, vi panificaţie — am luat în ulti goluri repetate în aproviziona 11,35 Muzică uşoară cu Trio 24.00 Concertul „Noapte bună".
mul timp măsura ca în fiecare
la nivelul tuturor circumscrip regiunii Hunedoara s-a orga itoarele mame ale noii gene rea reţelei comerciale o con — ORAŞTIE : „O trăsnaie la Armonia ; 12,45 Formaţiile
ţiilor sanitare rurale şi urbane, nizat o acţiune specială pe pri- raţii. schimb cîte un maistru sau stituie livrarea cu întirziere a estradă", spectacol prezentat de Cornel Popescu şi Les Brown; Buletine de ştiri şî radiojur
Teatrul muzical din Braşov. 13.30 Intîlnire cu melodia nale.
populară şi interpretul prefe 5,00 ; 6,00 ; 7.00 ; 8,00 ; 10,00;
— LUPENI; „Dragoste din rat ; 15.00 Orchestra (le muzică 12.00 ; 14,00 ; 16,00 ; 18.00 ;
interes", piesă în limba ma
dă şi numele ? — N.R), a
bazel din Brad să facă un ziarele şi le-a dus la timp nezi eum poate să-şi bată joc ghiară, prezentată de Teatrul populară „Cindrelul" a Filai - *22,00 ; 23.52 (programul I) ;
apel al celor care insultă şi celor ce Ic aşteptau, ba că a cineva, in acest hal, de pro fost chemat şi prelucrat de maghiar din Timişoara. monicii de stat din Sibiu ; 16.15 7,30 ; 9,00 ; 13.00 ; 15.00 ; 17,00;
Buna—cuviinţă spun cuvinte injurioase. Să-i primit şi un premiu. pria persoană. conducerea cooperativei şi Muzică uşoară de Eugen Teger 19.00 ; 23,00 : 0,57 (programul
cunoască mai bine şi să poa Cruda realitate a fost insă Doru Mihai ne-a avertizat totodată s-au luat măsuri de — HUNEDOARA : „Ce ml-a şi Dinu Şerbânescu ; 16,30 O II)
copii :
voi,
povesle pentru
imputare a contravalorii li
lipsă la apel tă şi Cimpeami Nicolac răs alta. La apelul telefonic al insă că in şcoală, coama lui nei", povestit pădurea", piesă pen „Grădinarul" ; 16,50 Studioul
tru copii susţinută de colecti
nu-i cca mai... falnică. Sint
punde : prezent! Altfel cum
să se facă remarcat ? celor de la poştă, s-a trezit alţi pletoşi şi mai şi. Poate Să vedem dacă păgubaşa vul Teatrului de păpuşi din lînârului interpret: pianista l e l e v i i i l
Judilh Molnar ; 17.10 In slujba
Dacă cineva ar ji curios pc la ora 13,00 că este ridi că tovarăşii din conducerea va fi mulţumită. Sibiu patriei ; 17,40 Muzica şi litera
şi ar face un apel al bunci- cat de cineva şi dus să se şcolii şi din organizaţia tura : „Balada purecelui" de
cuviinţe la autobaza din Wisînd, pe culce acasă. U.T.C. li vor sfătui să se Uitucul Goelhe, ilustrată de Becthoven, 18,00 Pentru cei mici Ala
Brad, marea majoritate a „ Şi cc frumos v i s a ! tundă omeneşte. Nu de alta, C in e m a Berlîoz si Musorgski ; 18.03 In bala... cu Boni şi Suchc : 13.30
conducătorilor auto ar răs Mulţi şoferi care rămin cu jurul globului ; 18,15 Concert- Pentru tinerelul şcolar. Româ
punde : prezent ! Cimpeami treptele poştei maşinile in pană, pe şoseaua ghiciloare (muzică de operă) ; nia pitorească — 1967 ; 18.50
Nicolac, şofer pe autobuzul naţională intre Sebeş şi Orăş- DEVA: Omul caic l-a ucis pc 18,40 Radiosimpozion. Sistemul Publicitate ; 19,00 Telejurnalul
nr. 31-11D-1021, care deser Lăcătuş Emil, angajat al tie, apelează la ajutorul ate Liberty Valance (cinematogra informaţional al ştiinţei ; 19,00 de seară ; 19.20 Buletinul cir
veşte rula Brad—Baia de i'abriciî de hirtic din Pe- lierului mecanic al Staţiei fu l „Patria"); fn fiecare zi, O melodie pe adresa dumnea culaţiei rutiere ; 19,30 Dicţio
Criş, n-ar putea insă să răs treşli, pe lingă alic atribuţii D I V E R S E de prefabricate din Vinţul sărbătoare („Arta") ; SIMERIA: voastră ; 21.05 Atenţiune, pă nar de personaje: litera H (II) ;
pundă la fel. Buna sa cu arc şi saj'cina de a aduce de Jos. Oameni săritori la Ţara fericirii ; HUNEDOARA: rinţi ! ; 22,20 Viaţa de concei t 20.00 Săptămînă ; 21,00 Reflec
viinţă s-a alterat de mult. rifntc, în întreprindere, cla nevoie, muncitorii acestui a Dacii („Siderurgislul"); Dacii a Capitalei : fragmente din tor : 21.15 Avanpremieră ; 21.30
Alte norme îl conduc pe e l rele de la oficiul poştal. Şi telier îi ajută, punindu-le la („Constructorul") ; Sanjuro concerlul de sonate susţinut de Teleglob: Guatemala ; 22,00
Cel mai binc sc împacă cu ii place această sarcină, li dispoziţie sculele necesare. („Flacăra") ; TELIUC : Eu sînt Cătălin Ilea — violoncel şi Seară de muzică In Muzeul
insulta şi cuvintele injuri place îndeosebi pentru că, Cei mai mulţi dintre şoferi, Cuba ; PETROŞANI : Cerul şi Marilena Ilea — pian ; 23,00 „George Enescu": 22,40 Tele
bucuroşi că au scăpat de ne iadul („Republica"); LUPENI: Interpreţi si succesele lor. jurnalul de noapte; 22,55 Inclu
oase. ori de cile ori pleacă la ofi dar de cc să arate ca... leii, ‘Cimaron („Cultural") ; LONEA: derea emisiunii.
Călătorii care au nenoro ciul poştal, sc abate pc la Despre coamă ca să nu spunem altfel ? caz, mulţumesc cu căldură Omul Mafiei („7 Noiembrie"); PROGRAMUL II : 7,00 „De
cul să sc urce in autobuzul bufet. Aşa, ca să vadă ce acestui săritor colectiv. Alţii •Cele două orfeline („Minerul"); la vîrful bradului la albastrul
fol
valului" — emisiune de
său, sint obligaţi, prin natu mai face gestionarul şi. . să insă, după depanare, nu nu IVULCAN : Inspectorul ; CRI- clor ; 7,45 Pagini din opereta
ra situaţiei, să asculte tot tragă citc-0 duşcă de rachiu Pentru leu, coama este o Revenire la mai că uită să mulţumească, VIDIA : Fanfan la Tulipc : A- „Mascota" de Audran ; 8,30
podoabă. Pentru cal, la fel dar pleacă şi fără sa resti
felul de înjurături şi cuvinte In ziua de 3 martie, ca dc NINOASA : Pinguinul : BÂR- „Dragă mi-e Oltenia" — mu
pornograficey pe care şoferul obicei, s-a abătut pc la bufet. La drept vorbind, dacă am tuie sculele împrumutate. Nu BATENI : lanosik — seriile I zică populară ; 10,05 Teatru ra
Ic debitează pc toată ruta, A tras o duşcă. două, trei... vedea acesle animale fără „Lina de aur“ de mult, şoferul de pe m a ;şi ir ; ORAŞTIE: Cei 7 din diofonic. „Azilul de noapte" dc PENTRU 21 ORE
in gura mare. Apoi, mai are apoi nu le-a mai numărat. coamă, apariţia lor nc-ar şina 21-HD-S39, a îm p ru m u Tcba („Patria") ; Yoyo („Fla Maxim Gorki. Traducere de Vremea se menţine călduroa
obiceiul să plece din Brad Dar nici n-a mai putut să provoca un sentiment dc A, nu, să nu credeţi c-a fost tat de la acest atelier vn căra") ; CUGIR : Zorba grecul Ema Beniuc. Adaptare radiofo să, cu cerul variabil, mai mult
cu 5 minut* mai repede, să sc lină pc picioare Doar o milă, dc compătimire. Dor găsită. La secţia boiangeric furtun. După depanare a ple („7 Noiembrie”) ; ALBA IU nică de Val Săndulescu ; 12,10 noros. Izolat vor cădea ploi
v-u oprească in staţiile de pc licărire dc conştiinţă mai coamă moi poartă şi unii a cooperativei „ Progresul" cat, dncind cu cl furtunul de LIA: Şah la rege („23 August"); Ritmurile cincinalului ; 12,30 slabe. Vint moderat din sud-
homo sapiens juniori. De care sc folosise ca să-şi
parcurs. Intr-o zi, un pro era trează in capul lui din Deva, cc se pierde, c bun Diligenta („Victoria"); ZLAT- Selecţiuni din „Estrada dumi vest. Temperatura aerului sta
fesor care făcea naveta spre Aceasta l-a dus cu chiu cu dă, Mihai Dorn, elev i n f pierdut. Chiar şi Sherlok pună .mpşina la punct. Ce NA : Escrocii la mănăstire ; nicală". Autograf muzical Anca ţionară ; noaptea va fi cuprin
Baia dc Criş, n-a putut a vai pinii la oficiul poştal Dar imi 1 la Şcoala tehnică din Holmes, cu toată perspicaci vreţi i uitat. A uitat că în TEIUŞ : Operaţiunea ,.t“ ; Agemolu ; 13,15 „Pe firul ape să între 0 şi -f-6 grade, iar
junge la timp la şcoală. treptele de la intrare n-au Cugir. Coama lui ii acope tatea sa, ar renunţa să mai socJtei<& recunoştinţa şi cin SEBEŞ : Fantomele se grăbesc lor" — melodii populare ; 13,30 ziua între -flO şi -1-16 grade.
pentru că şoferul in cauză mai fost docile ca altădată, ră şi ochii. Aici situaţia este facă investigaţii. In schimb, stita sînt la loc de frunte. („Progresul") ; Băieţii dc la to- Mazurci de Chopin ; 14,00 Con
n-a vrut pur şi simplu să (ăeîndu-i o opoziţie categori ce se pierde, se plăteşte. Aşa Rubrică redactată dc nomat („Sebeşul") ; APOLDUL cert de prînz ; 15.10 Cîntece do
însă invcrsă^Tocmai vederea PENTRU URMĂTOARELE
oprească Ce dacă 30 de co că. Dc ciudă că nu le-a putut după cum ne-a informat GH. PAVEL DE SUS : Cenuşa — seriile I Florin Bogardo, Ion Cristinoiu
pii a şte a p tă ! Pe Cîmpeanu urca, Lăcătuş s-a culcat pe coamei trezeşte sentimente Uniunea regională a coope cu concursul colaborato si II ; BRAD : Wcek-end la si Ion Stavăr ; 15,30 Tneluş-în- 2 ZILE
nu-l interesează. ele in semn de protest. Şi a de compătimire. Aceasta pen rativelor meşteşugăreşti, .ş e rilor şi al corespondenţi Zuydocotc : HAŢEG : Albă ca vîrlecuş ; 16.00 Duet din opera Vreme călduroasă, cu cerul
zăpada şi cei 7 saltimbanci;
„Madame Bulterfly" de Pucci-
Propunem conducerii aulo- adormit şi a visat că a luat tru că e greu să-ţi imagi- ful unităţii (de ce nu i se lor voluntari ILIA : Minunata Angelica ni ; 17,30 Cînlăreţi ai plaiurilor noros, favorabilă ploilor tre
(„Lumina"). noastre ; 17,40 Coordonate cul- cătoare.