Page 39 - Drumul_socialismului_1967_03
P. 39
PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3792
Pe teme ale educării tinerelului De S P O R T
Răspunderile pretutindeni AVANCRONICA ”
1 w 0 n „CH-23* — UN PRODUS
tmarului CHIMIC EFICIENT
ÎMPOTRIVA CANCERULUI FOTBALISTICĂ
mecanizator Erlch Berger, a anunţat într-o
Omul de ştiinţă austriac, dr.
conferinţă de presă că, după adversarului şi s-au pregătit
20 de ani de cercetări, a pus la După o scurtă întrerupere, în consecinţă. Pe lingă antre
punct un produs chimie efici echipele de categoria A sus
La S.M.T. Orâştie, Staţiunea susţinută, perseverentă, învâ- ţin mline partidele contînd namentele obişnuite, Jiul a
ent pentru tratarea cancerului.
experimentala Geoagiu şi ţînd mereu de la cei mai ex- Acest produs — „CH-23", ob pentru etapa a 15-a. Poate că susţinut joi un meci de veri
G AS. Gelmar, numărul aba perimentafi, am reuşit să stâ- ţinut in colaborare cu bioehi- niciodată nu ou fost aştep ficare în compania formaţiei
terilor sâvirşite de tineri de pînesc bine meseria aleasă şi mistul Prodan Christoff, este tate cu atîta interes aceste de categoria B, Minerul Lu-
la disciplina muncii şl de la îndrăgită. Mi-am planificat ri un alealold vegetal, tratat în meciuri, de rezultatul cărora penl. A fost un Joc şcoală, în
normele de comportare în so guros timpul de muncă şi o- mod special, pentru a înlătura depinde ocuparea unor pozilll care s-a încercat potenţialul
cietate, se menţinea ridicat. dihnâ, cel petrecut în mijlocul orice efecte negative. Un tra în fruntea sau la periferia cla fiecărui component. Toţi ju
Ca să înlăture acest neajuns, familiei. Am găsit suficiente tament complet contra cance samentului. Spunem aceasta cătorii s-au mişcat bine, au
Comitelui raional U.T.C, O- resurse şi pentru completarea rului, a spus el, va putea ne deoarece o parte dintre pre depus eforturi cu scopul ca
râştie a organizat cu tinerii studiilor. cesita o cură pînă la 68 de tendenţii la titlu, cum sini duminică să se comporte la
din unilâtile respective o dez A fost supus dezbaterii şi Injecţii. Erich Berger a aban Universitatea Croiova, Steaua nivelul aşteptat. Jiul a învins
batere pe tema „Răspunderi cazul mecanizatorului Ioan donat practica medicinii in şl Rapid Joacă In deplasare cu scorul de 4-1 (0-0) Drin
le tînârului mecanizator în Mateş, care a folosit neraţio 1963, pentru a se consacra în cu adversari dornici să obţi golurile marcate de Perones-
producţie şi societate". Au nal maşinile şi utilajele din Scrutînd înălţimile, în drum spre un nou parchet forosticr. Foto : V. ONOIU întregime cercetărilor asupra nă rezultate onorabile. cu (2) Dan si Martinovlcl.
fost invitaţi să participe la dotare, aducînd mari pagube cancerului. El a adăugat că Trecînd In revistă întllnlrl- Pentru oaspeţi a înscris Că
dezbatere şi mecanizatori cu întreprinderii in care lucrează. pînă în două luni va da publi le, se poate constata faptul că rare. Este adevărat câ In pri
experienţă îndelungată în a El şi-a luat angajamentul să-şi cităţii un raport detaliat asu majoritatea lor sînt oarecum ma repriză, cînd s-au încercat
atitudinea Ecouri la materialele publicate
ceastă profesie. Unul dintre a- schimbe - complet pra noului medicament, raport echilibrate. Dar mai bine să diferite formule, Înaintaşii nu
an reuşit să înscrie. In partea
redăm programul acestei eta
cestia a fost şi Aurel Fleseru, faţă de muncă, să îngrijească care, potrivit cercurilor medi pe: Dlnamo Bucureşti — Dina- a doua însă, ca urmare a mo
şeful brigăzii de la Vinerea, mai bine maşinile, să se re cale, .va stirni o mare senza mo Piteşti (se joacă astăzi), dificărilor făcute, s-au marcat
care a vorbit despre condiţii marce printr-o comportare ci „Reversul m otivărilor lipsei de calcar ţie*. Politehnica Timişoara — Stea goluri, majoritatea lor din ac
le grele in care a învăţat el vilizată la locul de muncă şi ua, Jiul Petroşani — Univer ţiuni frumoase. In această par
meseria in trecut, condiţii ca în societate. SINTEZA PROTEINELOR sitatea Cralova, U. T, Arad— tidă, Jiul Petroşonl a folosit
re, nici pe departe nu pot fi Discuţiile purtate in cadrul In numărul clin 22 februarie conducerea exploatării de cal mersului în gol al motoarelor ESTE IN PREZENT DOAR O Rapid, Progresul — Universi următorul lot: Zamfir, Ion Va-
asemuite cu cele de astăzi, dezbaterii au reflectat hotârî- 11)67 al ziarului nostru a apă car, se complac în tăcere. In electrice, consumul de energie PROBLEMA STRICT tatea Cluj, Farul — Steagul slle, Milial, Tonca. George-
„Cili dintre noi, spunea el, rea tinerilor mecanizatori de rut articolul intitulat : „Rever schimb la redacţie a sosit o electrică a fost mult depăşit, TEHNICA roşu şt C.S.M S. Iaşi — Petro vlci, Dan. Pop. Toia. Crăciun,
ne facem bilanţul activităţii a-şl mobiliza toate eforturile sul motivărilor lipsei de cal scrisoare cu toiul neaşteptată. motiv pentru care exploatarea lul. Libardl, Martinovlci, Casan-
zilnice ? Totdeauna ne-am de pentru realizarea exemplară a car", în care erau criticate u O reproducem în întregime. a trebuit să suporte penalizări Sinteza oricărei proteine, in Bineînţeles că atenţia Iubi cka. lonescu, Peronescu.
clarat mulţumiţi cu ce am fă sarcinilor de plan, aducindu-şi nele lipsuri şi neglijenţe exis „Citind articolul „Reversul în valoare de 206.142 lei. clusiv a fermenţilor, este in torilor de fotbal din regiunea Miine. spre stadionul din
cut ? Cred că e bine să medi astfel contribuţia directă la tente la Exploatarea de cal motivărilor lipsei de calcar" Am arătat numai cîteva prezent doar o problemă strict noastră este îndreptată în mod Petroşani, se vor îndrepta
tăm mai mult asupra unor creşterea producţiei agricole car din Bâiţa. Am aşteptat ca apărut in ziarul „Drumul so cauze care au făcut ca costu tehnică, întrueît pregătirea şti deosebit asupra meciului dă la mii de oomenl, amatori ai
astfel de întrebări-. în unităţile cooperatiste şi dc la semnalele critice ale zia cialismului" nr. 3.777 conside rile de producţie in anul pre inţifică este in momentul de Petroşani. Jiul va întîlnl pe sportului cu balonul rotund.
stat. răm că este necesar să adu cedent să fie majorate în mod faţă terminată, scrie în ziarul teren propriu liderul clasa Din Craiova şi-au anunţai
Utecistul Nicolaei Cătănici, rului să primim răspunsuri
considerat unul dintre cel mai din partea organelor vizate. cem unele completări. Datori nejustificat cu peste 766.000 „îzveslia" acad. Ivan Knunianţ. mentului, Universitatea Cra participarea 1000 de specta
tori. Tribunele vor fi aşadar
buni tractorişti de la S.M.T. VASILE PANTILOIU Spre surprinderea noastră, tă- neritmicitâţii aprovizionării lei. Knunianţ aminteşte că colabo lova. Ieri am avut o convor arhipline. Toţi au o singură
bire telefonică cu Petroşoniul,
Orâştie, arăta la rîndul său: activist al Comitetului staţiei de concasare de la Mâ- Am considerat necesare a rarea strînsă dintre fizicieni şl cu care prilej nl s-a arătat că dorinţă şl anume să asiste la
— Numai printr-o muncă raional U.T.C. Orăştic conducerea C. S. Hunedoara şi gulicea cu calcar (din cauza ceste completări pentru că în chimlşti, înfăptuită pe scară un meci frumos. Iar echipa
întreţinerii necorespunzătoare situaţii similare mal sînt şi largă în ultimii ani. a sporit aici este o „fierbere" de ne-
o parcului auto şi întîrzierii alte întreprinderi din regiune considerabil posibilităţile de descrls. Toată lumea aşteap favorită să obţină cele două
lucrărilor la descopertă, aşa ca I. F. Orâşiie, I. F. Bala de realizare a sintezei unor sub tă ora începerii partidei cu e- puncte puse In joc. Nu ne în
cum s-a arătat şi în articol) Criş, I.C.I.L. Simeria. Staţia stanţe foarte complexe, inclu moţli şl mal ales cu încrede doim că fotbaliştii din Petro
a mersului în gol timp înde de vagoane triaj Simeria, siv a albuminelor Au fost ela re. Desigur că se aleorgă mult şani nu vor precupeţi nici un
efort pentru a aduce inimoşi
lungat a instalaţiei, in anul I.G.O. Hunedoara, I.O.I.iL. Pe borate deja metode de analiză după bilete, pentru a fi marto lor suporteri satisfacţiile do-
rii unei partide care se anun
i!>66 s-au consumat fără nici troşani şl altele Ia care chel cantitativă automata a părţilor ţă a fl de un bun nivel. Fot rlle.
componente ale albuminei, me
TĂRĂGĂNĂRI NEPERMISE un rost 1.240 000 kWh. Aceasta tuielile de producţie se men tode de sinteză automată a baliştii de la Jiul, în frunte cu V. ALBU
ţin la un nivel destul de ridi
reprezintă mai mult de 38 la
antrenorii, cunosc valoarea
lanţurilor albuminoide cu o al
sută din întreaga energie elec
Această scrisoare
trică consumată de staţie în cat". aparţine ternanţă dinainte dală a veri
tot cursul anului trecut. Noi tovarăşului ing. Ion Varvari, gilor lor
Analizind legăturile chimiei
am făcut şi un calcul. Valoa şeful Inspecţiei energetice re cu biologia, Knunianţ sublini
IN ASIGURAREA SEMINŢELOR estg de 560.000 lei. gionale Hunedoara. După cile ază că datorită chimiei se va L O T O
rea energiei electrice pierdute
se vede, este o completare la
De nenumărate ori condu cele sesizate de ziar în arti reuşi să se accelereze într-o
măsură extrem de mare evolu
cerea exploatării a fost sesi col ul amintit. Cu acest prilej, ţia organismului. Este vorba de La tragerea Loto din 10 martie 1967 au fost extrase
zată de irosirea acestor bani, atragem încă o dată atenţia faptul că prin mijloace chimi următoarele numere :
dar n-a luat nici o măsură. conducerilor unităţi lor viza ce s-au putut obţine hibrizi de 25, 67, 33, 68, 54, 48, 85, 18, 32, 41, 63, 53
Ne aflăm în perioada cînd se Blandiana, Aurel Vlaicu, Dineul toare, se impune ca în cadrul Neglijînd montarea unor con te că ne sînt datoare cu un plante a căror încrucişare nu a Fond de premii 1.235.704 lei.
pun bazele unei noi recolte. In Mare şi altele. fiecărei cooperative agricole să densatori statici si evitarea răspuns. reuşit pînă acum.
cadrul complexului de măsuri Nici din raionul Sebeş nu se întreprindă acţiuni holârîle
ce se tau fn acest scop. un loc toate unităţile s-au străduit pentru aprovizionarea cantităţi
deosebit de important 11 ocupă să-şi asigure necesarul de se lor repartizate şi obţinerea bu de brigăzi. In scopul reduce
factorul sămînţă. Asigurarea la minţe prevăzut. A$a se explică letinelor de calitate. Consilii Acţiunea de înlocuire a me
timp, în cantităţi şi de calitate de ce nu s-au preluat peste 20 lor agricole şi uniunilor coope talului s-a bucurat de un deo rii totale a rebuturilor, va tre
corespunzătoare a seminţei con tone seminţe de măzăriche de ratiste le revine sarcina de ma sebit succes şi datorită folosi bui ca organizaţiile de partid
stituie o condiţie esenţială pen către cooperativele agricole din re răspundere de a urmări şi rii pe scară mai largă a ma să desfăşoare o susţinută mun
tru buna desfăşurare a insămin- Doştal, Dobirca, Păuca, Presaca. controla modul cum sînt rezol terialelor plastice. La maşinile că politică de masă. Vitrinele
tărilor şi obţinerea de produc Roşia, iar cooperativele agri vate problemele respective în de cusut, in urma propuneri de rebuturi, gazctelo de pere
ţii ridicate la hectar. cole din Gîrbova, Lancrăm, cadrul fiecărei cooperative a lor făcute, s-au fabricat 42 de le, diferitele forme alo agita
In unităţile unde s-au făcut Pianul dc Jos, Vingard. Şpring gricole. Măsurile pe care le vor repere din asemenea materia ţiei vizuale trebuie să fie fo
din vreme temeinice pregătiri, şi altele au neglijat aprovizio iniţia în acest scop trebuie să (Urmare din pag. I) colo unde turnarea de precizie dc grup în fabricaţia roţilor le. Procedeul s-a extins ş i. în losite ingenios şi eficient, ast
a şi început însămînţatul cul narea cu seminţe de mazăre, se materializeze în ridicarea po nu se poate aplica, se obţin e dinţate, a pieselor normalizate fabricaţia unor piese pentru fel incit să oglindească ţ£le
turilor din primo epocă. Ne sfeclă furajeră si ierburi pe lului factorului sămînţă în ca carea unor piese de forjare şi conomii anuale de metal de şi standardizate a favorizat maşin-i-unelte, ceea ce a per mai caracteristice aspecte.
punem însă întrebarea: sînt a- rene. drul complexului de măsuri ce matrifare etc. Numai prin in circa 180 tone. Acest procedeu reducerea consumului de me mis obţinerea unor economii Din discuţiile purtate şi de
sigurale în toate cooperativele Exemplele enumerate sini su termediul ultimei metode, a- s-a dovedit deosebit de avan tal, asiRurînd pe această ca de 58.7 tone metal. tovarăşii Viorel Seni, Daniel
agricole condiţiile necesare ficiente pentru a demonstra că se îau pentru obţinerea de re tajos şi din punct de vedere le o scădere simţitoare a cos Iată aşadar o sursă care s-a Boldea şi Gheorghe Filote am
pentru buna desfăşurare a insâ- deficientele organizatorice în colte sporite la hectar. calitativ. Tocmai din acest con turilor de fabricaţie. dovedit un bun izvor de eco reţinut necesitatea stabili
mînţărilor? O primă constata activitatea unor unităţi încep siderent am găsit util şi nece nomii. Râmîne ca o cerinţă de rii operaţiilor generatoare
re făcută cu sprijinul condu> să se facă simţite încă de la sar să producem, după aceas prim ordin prospectarea ei cu dc rebut şi prezentarea
cerii întreprinderii „Agrosem" începerea campaniei de primă tă metodă, 42 repere numai la mai multă atenţie şi pricepere, obligatorie la organele C.T.C.
Orăştic denota că înlr-o serie vară. ■ ■ N R maşina de frezat FU-1, reali- înlocuitorii: ele astfel îneît volumul economii a primei piese executate
de unităţi se tărăgănează în Pe lingă deficienţele semna zînd astfel o economie de me lor să poată fi sporit simţitor. după reglarea maşinii ; ve
mod nepermis aprovizionarea late se constata şl alte aspecte ■ ? 1 tal de 10 tone pe an. O problemă mai puţin subli rificarea strictă a respectă
cu cantităţile de seminţe repar negative care, neînlăturate la • •. . . ; Fabricarea şuruburilor din mente valoroase rii disciplinei tehnologice de
tizate. Aici se cuvine şi o pre timp, pot influenta scăderea re material plin prin strunjire niată în referatul prezentat de către un colectiv.
cizare. O mare parte din aceste coltei. Esle vorba despre cali ne-a condus de cele mai multe conducerea tehnică a uzinei —
‘«minte trebuie insămîntate în tatea materialului pentru se ori la consumuri exagerate, de substituire rebuturile — a constituit totuşi Acţionind asupra tuturor
,enla I şi a Il-a. lată cîleva obiectul unei largi discuţii. cauzelor ce mai provoacă re
exemple care scot în evidenţă mănat. După cum se ştie, este • 1 1s manoperă mare, preţ de cost Era şi firesc deoarece la a buturi, fâcînd din acţiunile ce
ridicat. Adoptind procedeul re
interzis cu desăvîrşire ca la în-
lipsa de răspundere manifesta sărainţâri să se folosească se cest capitol se stă prost. In a se întreprind o cauză a între
tă în consiliile de conducere minţe fără buletinul roşu elibe fulării la rece. aceste consu a materialelor nul trecut, numai din această gului colectiv, există reale po
ale unor cooperative în privin rat de laboratorul regional. Cum muri au fost diminuate cu 5,8 cauză, costurile de producţie sibilităţi ca şi această „plagă"
ţa asigurării seminţelor nece să obţină însă asemenea bule tone pe an. Pentru viitor vom au fost afectate negativ cu a producţiei să fie vindecată cu
crea condiţiile neceesare fa
sare tine unele cooperative agrico bricării unei game mai largi deficitare 6.740.000 lei. succes".
Dacă majoritatea cooperati le care nici pină în ziua de 10 de şuruburi după această me „O bună parte din aceste
velor agricole din raionul Alba martie nu au trimis toate pro todă. valori pierdute — sublinia to ir
s-au îngrijit de procurarea se bele necesare pentru analiză 7 După cum s-a subliniat in varăşul Ing. Florea Matei, şe
minţelor de mazăre, sfeclă fu Intr-o asemenea situaţie se a In prezent, mai avem o serie consfătuire, pînă în prezent o ful serviciului C.T.C, — s-au Considerăm că atît pentru
rajeră, trifoi, măzăriche sl ier flă peste 40 unităţi. Dintre a de piese care se debitează cu parte din produsele uzinei au datorat însăşi legalizării fabri constructorii de maşini de la
buri perene, pînă în ziua de 10 cestea amintim ţie cele din Bu- adausuri de prelucrare exage fost supuse reproiectârii. Cu cării unor piese rebulatc, prin U.M.C., cît şi de la celelalte
martie cooperatorii din Calda cerdea, Ţebea. Clopotiva, Gîn- rate, folosindu-se pînze şi cu acest prilej, pe lingă analiza planificarea unui coeficient to întreprinderi din regiune, a-
nu s-au învrednicit încă să facă ţaga, Dostat, Pianul de Sus, ţite supradimensionate. De a soluţiilor constructive, s-a su lerabil şl apreciabil de repere ceastâ consfătuire va consti
acest lucru, la data amintită ne- Hăşdat. Blandiana şi altele. ceea consider câ trebuie să re bliniat şi posibilitatea înlocui deteriorate în fabricaţie. Dai* tui o bază de plecare pentru
fiind ridicate cele peste 5.000 vizuim ncintirziat adausurilo rii unor materiale. Acţiunea a tot atit de adevărat este şi realizarea de consumuri cît
Nu trebuie uitat însă că u
kg. seminţe repartizate prin nele unităţi au trimis probe respective, să stabilim judici fost orientată în principal spre faptul că in 1966, în uzina mai reduse de metal, câ acţiu
„Âgrosem". care au fost respinse din cau os lăţimile cuţitelor şi pilde înlocuirea oţelurilor aliate şi a noastră n-a existat o suficien nea va continua cu şi mai ma
$i în raionul Orâstie se în- za slabei germinaţii sau puri lor în raport cu materialul dc neferoaselor, cu alte materiale tă preocupare pentru analiza re vigoare în toate întreprin
tilnesc o serie de exemple ne tăţi, precum şi nedecuscutării. debitat. Printr-un calcul esti la fel de rezistente, dar mai cauzelor generatoare de rebu derile regiunii. Esle de datoria
gative. Amintim unele dintre Conducerile acestor cooperati mativ a rezultat câ numai ieftine. Rezultatele obţinute pe turi. De aceea, turnătoria de fiecărui colectiv să descopere
ele. Din fi cooperative agrico ve au datoria să ia măsuri care prin reducerea cu 1-2 mm din această linie sînt evidente: precizie, secţia mecanică Unu şi să folosească la maximum
le, printre care cele din Sălis- să asigure evitarea surprizelor adausul de prelucrare se pot s-au economisit 65,8 tone de continuat să deţină recorduri toate rezervele interne, astfel
te. Geoagiu, Mărtineşti si Je- cauzate de folosirea unor se economisi anual circa 5 tone oţel uri aliate şi tone le in această materie. Sînt de îneît să se ajungă mai repede
ledinţi. nu au ridicat încă se minţe necorespunz.ătoore. Astfel de metal". bronzuri bogate în staniu. Nu părere câ acestei practici tre la sporirea eficienţei economi
minţele de ierburi perene care de situaţii s-au semnalat la co Din cuvintul altor vorbitori, mai la maşina de rectificat ce a producţiei, la ridicarea
trebuie insămîntate în aceste operativele agricole din Batiz, printre care ing. Ioan Ţocu, plan R P.-250 s-au înlocuit buie să i se pună capăt. Tre calităţii produselor la nivelul
zile. De asemenea, din cele Buiturl. Baloralr, Cut, Dobîrca, ing. Cornel Oniga şi alţii s-a două sortimente de bronzuri buie să se treacă de urgentă cuceririlor pe plan mondial.
peste 23 tone seminţe de mă- Dobra, Zam, Lunca. Sîntămăria, desprins câ posibilităţile de bogate in staniu cu alte ma la analiza cauzelor ce deter Organele şi organizaţiile de
partid, sindicat şi U.T.C. au
y.ăriche şi trifoi s-au preluat Căpud, Vinţ etc. economisire a metalului nu se teriale mai rezistente la uzu mină asemenea fenomene, să datoria să conducă şi să coor
doar 7 tone. De existenta unor Tinînd seama de faptul că rezumă doar la atît. Croirea ră, iar la maşina de frezat, în se stimuleze material şi mo doneze cu pricepere munca
asemenea stări de lucruri se respectarea epocii optime la In- complexă, execuţia prin ştan- locul aceloraşi bronzuri, s-a ral interesul muncitorilor pen pentru realizarea acestui o
Hărnicia şi priceperea muncitoarei Eleonora Crăciun de
(ac vinovate consiliile de con săminţări depinde de asigura la Fabrica .Sebeşul" din Sebeş l-au adus o răsplată bineme ţarc combinată cu ajutorul u folosit fonta antifrlcţiune, ca tru producţia de calitate, să biectiv. să stimuleze gîndirea
ducere ale cooperativelor agri rea la timp a unor seminţe cu ritată : steluţa de „Fruntaş în întrecerea socialistă pe^anul nor dispozitive concepute în litatea A.S.C.-l, realizîndu-se se întărească supravegherea şi iniţiativa creatoare a celor
care lucrează în secţiile şi sec
cole din Geoagiu, Jeledinţl, Însuşiri biologice corespunză 1966". uzină, oplicorea tehnologiilor însemnate economii. tehnică a maiştrilor şi şefilor toarele cu acest profil.
i
DE SUS : Cenuşa — seriile I Fugen Barbu ; Dialog interna ră Doina Badea ; 19,50 Felici
Pentru timpi!! şi II ; BRAD : Aventurile Iui ţional cu prozatorul şi criticul tări muzicale ; 20,00 Teleenci- AVEŢI NEVOIE DE TRATAMENT BALNEOCLIMATERIC
DORIŢI O ODIHNA PLĂCUTA?
de artă iugoslav niagoc Iva-
clopedia ;
Worncr Hoit seriile I şi II ;
21,00 Film serial :
Baronul ; 21,50 Studioul mic:
Vremea zăpezilor ;
HAŢEG :
nov ; Blocnotes de Eugen Je-
EFICIENT ?
ILIA : Minunata Angelica ; beleanu ; 12,10 Legendele O- „Accidentul” — partea a Il-a In perioada martie — mai
de Camil Baciu. In distribuţie:
R 2dumi jeovoastrâ liber limpului pe scena lirică ; „Di- Valeria Gagialov, Victor Re- Oficiul Naţional de Turism Carpaţi
do şi Aeneas" de Purceii (frag
bengiuc, Constantin
Rauţki,
mente) ; 12,25 „Cred în ferici
rea noastră" — muzică uşoa Gh. Cozorici, Mircea Albules- vă pune la dispoziţie bilete pentru odihna şi tratament
PROGRAMUL I : 5,06 Pro ră ; 14,08 Alegeţi o melodie şi cu, Matei Alexandru ; 22,40 ofcrîndu-vâ :
— HUNEDOARA : „Cockteil I şi II („Siderurgistul"); A gram muzical de dimineaţă ; fredonaţi-o ; 17,10 Mituri şi Telesport ; 23,00 Telejurnalul
Sîm hăiă bar", programul secţiei de es fost cîndvn, hoţ („Constructo 6,15 Actualitatea agrară : Lu legende: — „Legenda ciocîr- de noapte ; 23,15 închiderea * tarife reduse cu 30 la sută, faţă dc sezonul dc vară ;
tradă a Teatrului de stat din rul") ; Sanjuro („Flacăra") ; crările dc azi, recoltele de mii- Iici" ; 17,40 Compozitori cele emisiunii. * reduceri cu 50 la sută la transportul pe C.F.R. şi cu auto
buzele D R.T.A. ;
11 m artie Ploieşti. TELIUC : Eu sînt Cuba : PE nc. Specialiştii recomandă bri, lucrări cunoscute ; im- * condiţii optime dc cazare, masă şi tratament;
de
promptu-uri
Schubert ;
— VULCAN : „Dragoste din
TROŞANI : Dacii („Republi
plantările de primăvară în li
interes”, piesă în limba ma ca)" ; Dacii („7 Noiembrie") ; vezi; 6,45 Emisiune pentru pio 18,03 In jurul globului ; 18,40 Cele mai indicate staţiuni pentru odihnă sînt :
ghiară. susţinută de colectivul LUPENI : Anunţ matrimonial nieri ; 7,30 In circuit cu mu Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,00 BUŞTENI, BORSEC, PREDEAL, SINAIA, SOVATA, TUŞ-
Teatrului maghiar din Tg. („Cultural") ; LONEA : O zica uşoară ; 8,10 „Dobroge, O melodie pe adresa dumnea PENTRU 24 ORE NAD şi PĂLTINIŞ.
Mureş. mul Mafiei („7 Noiembrie") ; mîndrâ grădină" — muzică voastră ; 21,05 Unda veselă ; De asemenea, vă recomandăm următoarele staţiuni
— BRAD-GURABARZA : Cele două orfeline („Minerul"); populară ; 8,25 Moment poetic 22,20 Se dansează şi în cabanăt Vreme călduroasă, cu cerul pentru tratamente balneare :
„Ce mi-a povestit pădurea", VULCAN : Inspectorul ; CRI- mai mult noros. Vor cădea * BAZNA, GOVORA, OCNA SIBIULUI, SOVATA ŞI EFO
— LUi’E N I: „Alo, aici e — interpretat de Tânji Cocea; precipitaţii sub formă de ploa
Stroc şi Vasilache... junior", piesă pentru copii prezentată VIDIA : Fanfan la Tulipc; 8,30 iLa microfon, melodia pre ie. Vint moderat, cu intensifi RIE NORD — (afecţiuni reumatismale);
spectacol muzical. OS.T.A. de Teatrul de păpuşi din Si BARBATENI : Ianoşik seriile ferată ; 9,30 Sfatul medicului : cări temporare din sud şi sud- * CĂLIMANEŞTI. CACIULATA. OLÂNEŞTI, SÎNGEORZ,
Bucureşti. biu. I Si II ; ORAŞTIE : Cei 7 din Produsele zaharoase în alimen vest. Temperatura aerului in Sl ANIC MOLDOVA —- (boli ale aparatului digestiv) ;
— CUGIR: „De Ia San Rc- Tcba („Patria") ; Yoyo („Fla taţie ; 10,30 Vreau să ştiu (re 15.30 Fotbal ; Dinamo Bu creştere uşoară ; ziua va fi cu * CACIULATA, OLÂNEŞTI — (boli urologic) ;
ino la Mamaia", program sus căra"); CUGIR: Zorba grecul luare) ; 11,20 Revista literară cureşti Dinamo Piteşti ; prinsă între 13 şi 18 grade, iar * BORSEC, BUZIAŞ, VATRA DORNEI — (boli dc inimă);
ţinut de Ansamblul „Optimiş („7 Noiembrie") ; ALBA IU- radio. Editorial „1907-1967” dc 18,00 Pentru cei mici „Cioca, noaptea între 3 şi 8 grade. * BORSEC — (boli endocrine);
tii" al Asociaţiei nevâzători- LIA: Şah la rege („23 August"); Zaharia Stancu. Ritmuri con boca, coca" : „Cine-Î vinovat?" PENTRU URMĂTOARELE
lor din Republica Socialistă DEVA: Omul care l-a ucis pe Diligenta („Victoria") ; ZLAT- temporane : Miliai Bcniuc, Nî- 18,25 Pentru tineretul şcolar : * GOVORA — (afecţiuni nlc aparatului respirator) ;
România. Liberty Valancc (cinematogra NA : Escrocii la mănăstire ; na Cassian, Cezar Baltag; Cro „Aplauze pentru colegii noş 2 ZILE * SINAIA, TUŞNAD — (afecţiuni neurologice) ;
— SEnEŞ: „O trâsnaie la ful „Patria") ; In fiecare zi, nica ideilor dc Vladimir Strci- tri" ; 18,50 Publicitate ; 19,00 Vreme schimbătoare, favora * SOVATA — (boli ginecologice).
estradă", spectacol prezentat sărbătoare („Aria") ; SIMERIA: TEIUŞ * Operaţiunea „I" ; nu : „Descriptio Moldaviac” ; Telejurnalul de seară, 19.20 bilă ploilor, cu temperatura in Reţineţi din timp locurile (a filialele O.N.T. din Alba
dc Teatrul muzical din Bra Călătorul cu bagaje; HUNE SEBEŞ : Băieţii de la to- Ancheta noastră: Ce tip so Buletinul meteorologic ; 19,30 uşoară scădere Ia sfârşitul in Iulia, Brad, Deva, Hunedoara, Lupcni şi Petroşani.
şov. DOARA : Mondo Cane seriile noniat („Sebeşul"); APOLDUL cial vă preocupă ? Răspunde Cintă solista de muzică uşoa tervalului.