Page 66 - Drumul_socialismului_1968_08

w

PROLETAR? DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
j j p B * * • » A m secficl. Dintre numeroasele
Furnahştii î ş i succese ob finu lc dc această
îm bună­
echipă consemnăm
tăţirea continuă a c a lită ţii
Ionici. A stlel procentul de
întrec propriul . şi s ilic iu lu i a lost redus in
declasate din cauza suitu lu i
ultim a vreme cu peste fi ta
sută
4 Aceeaşi muncă însufleţită
angajament domneşte şi pc platform a fu r­
n a lu lu i nr. 5
A ici o rim -lur-
nc dă
n n lis lu l Troian hoţea
unele e x p lic a ţii cu p rivire
la munca echipei pe care o
„întrea ga salba de fum ate conduce dar st ta apropiata
de pe platform a superioară operaţiune de modernizare a
a com binatului se com portă aaregatului. Reţinem, de p il­
bine". Cu m ici excepţii, a- dă, că este vorba de o schim ­
cesle cuvinte sint auzite In bare a p rn tih itu i turna tulu i
liecnre zi ta Je te o p e ra tiva " prin in zidirca cu blocu ri car­
de la orele 13. Pentru un bonice, fapt ce va., prelungi
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R, Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ne in ifiaf aliat aici, form ula durata de exploatare Jntrc
am intită nu reprezintă mare două ciclu ri. Fiind prezent
lucru. Dar, In lim b a ju l si- cu aproape 2.500 tone fontă pe plnltnrm â, in gin eru l sef
d e rurq iştilo r, această fra ­ peste plan” . O /cg fîubtic precizează că
ANUL XX NR. 4240 MIERCURI 21 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BAN! ză lapidară conţine o m inu­ Un nou popas, dar dc da­ o dală cu acţiunea de mo­
ţioasă muncă organizatorică ta aceasta ta turnatul 4, nc dernizare, furna lu l 5 va fi
urm ată de efecte economice p rilc iu iş tc o In tiln irc cu un ăntat cu o maşină automată
d in tre cete mai bune. In tr-a ­ alt veteran al „ tocu lui ne­ de şticuirc şi cu o lurbosu-
devăr, de lu n i de zile, co­ stins” de la Hunedoara. Este ttontă de lip u l „A K -1 .300” . De
le c tiv u l scefiei 1 furnale din vorba de p rim -tu rn a listu l Wc asemenea, fn stud iul tehnico-
Vizita conducătorilor de partid gic Hunedoara sc menţine com portarea acestui ngrcgof după modernizare, presiunea
cadrul C o m binatului sid eru r­
de
M //ca. cnre c m u/fum it
economic este prevăzut ca,
statornic Jn fruntea întrece­
abia ieşit din reparaţii ca­
fa g itu l lu rn a lu h ii să sporeas­
rii pentru sporirea producţiei
nostru,
in te rlo cu to ru l
dc metal. pitale. „N ic i nu ne aşteptam, că In medie cu 0,3 atm os­
spune
fere,
tem peratura acru­
iar
In aceste zile, prem ergă­ ca turnatul să se alinieze aşa lu i insultat va creşte cu cet
toare lu i 23 August, htpta dc repede la n iv e lu l ce rin ţe ­ pufin 200 grade Ccfsius” .
lo r” .
tnl r-adevăr,
turnatul
F tirn a liş lii vor să obţină şi
înfăptuirea angaja­
pentru
funcţionează ireproşabil, semn
$■ stat one industriale m entului p riv in d realizarea, că şi con stru cto rii au tăcut pe seama acestui agregat c\t
pe com binat, a unei produc­
Dc a ltlc l,
mai m ultă fontă
o treabă de calitate. Exploa­
ţii
suplim entare dc 30.000
rezultatele obţinute pinâ a­
tarea lu i raţională răm fnc in
tone tontă, capătă not va ­
lenţe. De la tovarăşul Petru continuare la cto rut p rim o rd i­ cum confirm ă că acest co­
Cara, preşedintele co m ite tu ­ al al s p o ririi in dice lu i de le ctiv eslc ho lu riI să-şi de­
lu i sin d ica tu lu i pc sec tic, a- utilizare. C it despre rezulta­ vanseze p ro p riu l angajament,
te, modestia prim -tn rnalistu-
ale municipiului P i t e ş t i c o le c tiv u lu i dc la turnatele lu i Hic M itcă nc-a trim is lot a d u d n d ostiei o con tribu ţie
flâm că in agenda a c tiv ită ţii
de scamă fa sporirea produc­
ia situaţia operativă dc unde
2—6 n fosf consemnată d u ­
m inică (18 august/ cea de-a
de
mără printre form at iile
22-a mic tonă dc fontă oh (im i­ at/ăm că echipa sa sc nu­ ţie i suplim entare.
tă dc la începutul anului lucru 1 Iruntaşe din cadrul I. M INDRU
peste prevederile planului.
M a rii dimineaţa. tovărăşii Pc platform ele furnalelor to ­
N icolae Ceausescu, Ion Gheor- Cuvîntarea rostită de tovarăşul
ghe M aurer. 11io V-'erdet. Con- tu l sc desfăşoară dună o teh­
stanlîn Drăqan. Manea Mănes- nologie bine stabilită. O n-
m enii sint ta posturi si lac
eu au sosit în lr-o vizita de lu ­
cru in m unicipiul Piteşti. Cu to iu l pentru n desfăşura o
acest p rile j, conducătorii de activita te c il mai rodnică.
partid şi de stat au vizita i p rin ­ NICOLAE CEAUŞESCU Dinspre „p io n u l în c lin a t"
cipalele zone industrial? ale corlele încărcate cu m inereu
oraşului şi au participat la tşi urmează nest inqhen'tc
inanqurarea Uzinei de autotu­ traie cto ria liniară spre g u ­
risme — Piteşti O aspeţii s-au riţe „ nesăţioase" ale turnate­
inlorm at asupra stadiului ac­ lor. M istuirea focului dă naş­
tual de înfăptuire a obie ctive­ ia mitingul de la Piteşti tere apoi unor com plicate
lor vizitate, s-au slă lu it cu acti­ procese chim ice. Nu degea­
vul local de partid si de stat, ba tu rn a tiştii spun că tocul
ru con stru ctorii si conducătorii e lia n tu l prin cip a l al ton­
n o ilo r u n ităţi industriale, cu Draql tovarăşi, nirea sarcinilor ce le revin. L<» ale lu cră to rilo r din în tre p rin ­ mai bine patria noastră socia­ tei. O am enii II văd. sint in
oamenii m uncii asupra m odali­ dorim succes (Aplauze pu ter­ derile constructoare de maşini- listă Le dorim tu tu ro r succese contact ne m ijlocit cu acest
tă ţilo r de înfăp tu ire în cele mai D ati-ini voie să incep prin a nice). unelte pentru valorificarea tu ­ tot mai m ari Inc prin interm ediul creuze­
bune co n d iliu n i a sarcinilor vă transm ite d v „ constructo­ Aş dori să exprim la acest turor acestor p o sib ilită ţi. Ne­ Nu mă mai refer şi la alte telor.
stabilite de Conqrcsul al IX- rilo r. lu cră to rilo r din prima u­ m iting, cu ocazia începerii pro­ cesităţile de m aşini-unelte sînl sectoare care se dezvoltă in
lea şi C onferinţa Naţională a zină de autom obile a tă rii, lu- ducţiei dc autom obile româ­ deosebit de mari în întreaga Piteşti ; o vom face cind vom In fata creuzetului de la
partidului. tu ro r celor prezenţi la această neşti, m u lţu m irile noastre m un­ noastră ta ră ; am dori de a­ asista la inaugurarea celor­ fu rn a lu l f> tăcem cunoştinţă
La minarea pe p la iu rile ar- adunare, şi prin dv. tu turo r c ito rilo r şi specialiştilor (rân­ ceea să ne exprim ăm la acest lalte u n ilă ti industriale- Spe­ cu setul dc echipă Petru Lip­
qeşenc, în comuna G lim boco- lo c u ito rilo r m unicip iu lui Pi­ cezi. care. depunînd e fo rtu ri in itin q couvinqcrea că m unci­ răm că m in iştrii care se găsesc sa. Pare nem ulţum it de reac­
ta, conducătorii de partid şi de teşti. un salut călduros din to rii din întrep rind erile respec­ dc /aţă, vor traqe învăţăm inte ţia din fum at şi cere ta pos­
stat au lost tntîm pinaţi de Pe­ partea C om itetului Central al susţinute, ne-au ajutat m ult tive vo r face totul pentru a din felul în care a organizat tu l de comandă să sc spo­
tre Duminică, prim -secietar al a tit la începerea a c tiv ită ţii de munca şi s-a preocupat de re­ rească tem peratura ae ru lu i
partidu lui, a C o nsiliu lui de produce cît mai m ulte maşini-
C o m itetului judeţean Arqeş al producţie, cît şi în pregătirea zolvarea problem elor noii fa­ insultat A po i in tu i ,ynfrd fn
Stat şi a guvernului R epubli­ unelte în urm ătorii doi ani
P.CR., preşedintele C o nsiliu lui lu cră to rilo r proprii. Nc e x p ri­ b rici dc autom obile M in isterul norm al. „D c acest aer, spu­
cii Socialiste România (A plau­ E un lucru pozitiv' că am
popular judeţean, şi de olti re­ ze). Asistăm la un evenim ent mam convingerea că această Ind ustriei C o n stru cţiilo r de ne ef. depinde îndeplinirea
prezentanţi ai orqanelur jude­ cooperare in producţie între început să producem maşini M aşini. Desigur că vor acţio­ an qajam enl\ilui. Dar, in u lti­
ţene de partid si d^ stat. de o deosebită im portantă in cele două popoare va constitui de calcul, că ne preocupam dc na şi ei, astfel în cit să dea la mă instanţă, to tu l depinde
dezvoltarea industriei con­ realizarea unui program larg
Călduroasele ură ri de bun so­ un început bun pentru o con­ tim p. şi mai cu seamă, să asi­ de noi turna tiştii. De aceea,
structoare de maşini din tara in- dom eniul electronici). Sîn-
sit. flo rile oferite de tinere în lucrare tot mai largă întărind gure intrarea î i» producţie eu corectivele pe tim p u l proce­
costunîe naţionale, sutele de noastră. începerea fabricaţiei fundam entul prieteniei roniâ- tem la început, şi trebuie să intreaqa capacitate a uzinelor sului dc topire sint deosebit
cetăţeni salutîndu-şi cu drag de autom obile marchează un no-franceze. subliniem că şi aici ne voile e­ pe care le construiesc. Ştim dc necesare. Iar ele nu se
oaspeţii, a-u - conferit acestor pas im portant înainte, de o r­ Intrarea In lunctiune a aces-* conom iei noas/re, ale dezvol­ că avem lu cră to ri şi specialişti pot Ince fără -o supraveghe­ Clipe de răgaz. Schimbul lui Gheorglie Bâncilâ d e Ja .E .M .
clipe un caracter sărbătoresc. din calitativ, in activitatea m i­ tei uzine. începerea fabrica­ tă rii tă rii sînt deosebit de acu­ m inunaţi, avem o clasă m unci­ re atentă. A ltfe l, după citc Aninoasa, sectorul V, face un util schimb de păreri înainte
|e caldă apropiere, specifică nunatului nostru corp de in g i­ ţiei p rim ulu i autom obil ro ­ te ? sperăm că luînd exemplu toare minunată, si sînlem con­ de o intra în şut. Rezultatele obţinute pinâ acum sint bune.
.n tîln irilo r d in lrc conducătorii neri, m uncitori şi tehnicieni mânesc are loc în preajma ce­ de la m u n cito rii uzinei de au­ vinşi că în toate ram urile in ­ ştiu din situaţia operativă, e­ Cei 285 mc realizaţi peste sarcinile de plan in sectorul inves­
pa rtidu lui şi statului şi oame­ din industria constructoare de tom obile. specialiştii şi m unci­ dustriei româneşti, urm înd r- chipa noastră nici nu s-ar
lei dc-a 24-a aniversări a e li­ tiţii dau salislactii membrilor echipei.
nii m uncii. maşini Doresc să exprim cu berării patriei noastr;. a zilei to rii din în tre p rin d e rii? elec­ xem plul detaşam entului îma- fi putut situa fn fruntea în ­ Foto : V. ONOIU
trotehnice
şi electronice îşi
La sosirea în Piteşti, pe ca­ acest pril?.j cele mai calde fe­ in care poporul român a păşit vor intensifica e fo rtu rile pen­ Intat al con stru cto rilo r de ma­ trecerii, cel puţin pinâ acum,
lea B ucureştiului, frumoasa ar­ licită ri în prim ul rind lucră­ pe drum ul fă u ririi unui nou tru a înfăptui mai de vre­ şini, se va asigura ca pro gra­
teră centrală, cu toată ploaia to rilo r din construcţii şi m on­ destin, a unei societăţi în ca­ me program ul preconizat de mul stab ilit de Conqresul al
persistentă, un mare număr de taj. care. într-un tim p re la tiv partid şi guvern. Le dorim IX -lea să lie nu numai re a li­
oameni ai m uncii au salutat scurt, au reuşit să construias­ re întreaga putere aparţine zat, dar chiar depăşit. Avem
poporului în frunte cu clasa succes deplin în acest efort. toate co n d iţiile să realizăm a­
cu însufleţire sosirea conducă­ că şi să dea în producţie a­ (Aplauze).
to rilo r de partid şi de stat în ceastă m inunată uzină (A plau­ m uncitoare (Aplauze, urale). ceastă sarcină. tovarăşi. (A-
m ijlo cu l lor. ze). Doresc totodată ca. în nu­ In aceşti ani de muncă în ­ A vem un program marc în ptauze puternice). Nici o restanţă la darea
cordară, în care am învins dom eniul producerii de u tila ­
In activitatea pentru dezvol­
mele conducerii de partid şi m ulte qreutăli, m ulte lipsuri, je complexe. îndeosebi de u ti­ tarea industriei româneşti, noi
Forţa politicii de stal, să adresez calde fe­ în care poporul nostru a tre ­ laje chimice. M in iste ru l Indus­ punem un accent deosebit, pa­
şi
lic ită ri tuturor
in g in e rilo r
spe cialiştilor din industria con­ buit să facă fată m ultor p ri­ trie i Chim ice se plînqc că nu ralel cu m obilizarea tu tu ro r
lo rte lo r de care dispune po­
vaţiuni am reuşit să obţinem reuşeşte să asigure din ţară rare şi colaborare economică în folosinţă a construcţiilor
structoare de maşini care
au
de industriali­ co n tribu it prin activitatea lor succese m inunate pe calea râu­ u tila je le chim ice com plexe de porul nostru, pe o larqă coope­
care are nevoie, trebuind sa
la producerea prim ulu i auto­ ri r î i unei pu le m icc in dustrii apeleze la im port. N * e x p ri­
român?şti — inclusiv a linei cu alte ţări, încadrindu-ne tot
m obil romanesc (Aplauze). In măm convingerea că şi lu cră ­ mai activ în diviziunea^ in te r­
zare socialistă mod deosebit doresc să adre­ puternice in du strii construc­ to rii. in g in e rii din uzinele con­ naţională a m uncii. Un rol im ­
sez fe licită ri conducerii m inis­ toare de maşini — pe calea portant are in acest sens cola­
rid ică rii bunăstării populaţiei structoare de u tila je chim ice t
terului si m in istrulu i, tovară­ borarea şi cooperarea cu ţă­
N-a trecut multă vrem e de şului M arinescu. care ar-> un (Aplauze îndelungate). vor urma exem plul oamen-ilor rile sistem ului socialist, care
la ultim a vizită a conducăto­ m erit deosebit in această a cti­ G în d ili-vă ce industrie exis­ m uncii din în tre p rin d e rile con­ creează co n d iţii pentru un mers
rilo r de partid şi de stat în
vitate. (Aplauze). Am lăsat ta în Piteşti în *30 sau în '45, structoare de maşini fruntaşe. mai rapid al fiecărei ţări socia­
această parte a tării, şi m ulte la sfîrsit munca depusă dc lu ­ in ’50 sau chiar mai tîrziu ! liste în dezvoltarea sa econom i­ In vederea asiqurârii bunei 5i continuarea lu cră rilo r la
din m ăsurile stab ilite atunci cră to rii tînărulivi colectiv de Şi nu numai în Piteşti, ci a­ Aşa cum am reuşit să dăm că şi socială. Un rol de seamă deslăşurări a procesului de 15 qr.ajduri cu o capacitate lucrează într-un ritm ne închi­
pentru realizarea prevederilor constructori de maşini ai aces­ proape în întreaga ta ră ! In aproape cu un an mai devrem e are totodată cooperarea cu ce­ producţie în cooperativele a- de 1.190 capete bovine, la 17 puit de lent. ceea ce nu ofe­
cin cin a lu lu i p rivin d dezvolta­ anii construcţiei socialiste a-u p rim ul autom obil românesc, să lelalte ţări. indiferent de orin- ră garanţia că obiectivele s<-
rea econom iei arqesene au de­ tei uzine, nu pentru că o sub­ apărut puternice centre indus­ duirea socială. Aşa cum ani a­ gricolc, pentru acest an un i­ saivane pentru ndăpostirea a v'or îndeplini Ia termenele sta.
venit fapte, rid ic i ud continuu apreciem în vreun fel sau ii triale. noi uzine în industria producem şi prima instalaţie rătat la început, noi apreciem tă ţile şi-au prevăzut con stru i­ 9.300 oi. precum şi darea în bilite. .Lipsa de preocupare
potenţialul productiv' al jude­ acordă-m mai putină atenţie, chim ică dc 150.000 tone de în­ cooperarea rodnică care se dez­ rea unui însemnat număr de folosinţă a 7 magazii. Lucră­ din partea constructorului si
ţu lu i şi conferindu-i un loc în ­ ci tocmai pentru a sublinia mai constructoare de maşini, in in ­ grăşăm inte azotoase ccl pu- voltă in tre industria româneas­ obiective şi utilizarea unui rile de alim entări cu apă deficientele în aprovizionare#
semnat în ansamblul industriei mult m ulţu m irile pa rtidu lui dustria chim ică, în industria |m cu un an mai devrem e de- că şi cea franceză, nu numai im portant volum de in ve stiţii. cuprind 24 înm agazinări si 26 eu m ateriale constituie Irîn r
româneşti. Spre partea de sud nostru. Vreau să însoţesc m ul­ uşoară S-au deschis noi mine, cîl se prevede în plan. (A plau­ în dom eniul co n stru cţiilo r de U rm ărind folosirea c il mai d istrib u ţii. serioase în asigurarea adăpos­
a m un icip iu lui se profilează ţu m irile ou urarea ca acest înce­ s-au construit noi centrale ter- autom obile, ci si în alte sec­ judicioasă a fo n d u rilo r mate­ Unele cooperative cum sînt tu rilo r necesare Aceste nea­
in co n tu ru ri din ce în ce mai put bun să fie încununat dc mo şi hidroelectrice. Pe toal? ze). Nu doresc Sa mă reler !a toare economice Sîntcm con­ ria le şi băneşti s-a planificat cele din Pricaz. Băeia s.a., la junsuri pot şi trebuie să fie
pronunţate platform a p e tro chi­ un succes tot mai marc. ca meleagurîte patriei s-au ridicat alte sectoare de activita te ale ştienţi că pentru a asigura p ro ­ îndeosebi realizarea de obiec­ înscrierea obie ctivelo r în plan, grabnic înlăturate prin efor­
miei pit#»ştene, menită să va­ autoturism ul românesc ..Da­ sute şi sule de adevărate ce­ acestei ram uri industriale. gresul tot mai rapid al econo­ tive productive şi necesare s-au bazat pe p o sib ilită ţile tu rile comune ale anlrepreno
lo rific e resursele petroliere ale cia", care are şi o valoare tăţi industriale, care fac să M-am re fe rit la acestea pentru miei tă rii şi pentru a tine pa­ liecărei unităţi, pentru care p ro p rii de execuţie, iar altele fu lu i Si ale cooperativelor a
m eleaqurilor arqeşene. A ici se de simbol, să vestească si în crească bogăţia societăţii noas­ sul cu cerinţele teh nicii m on­ există baza m aterială, resurse şi-au prevăzut un număr mare qrîcole am intite.
află In construcţie un mare tară si peste hotare capacita­ tre, care dovedesc forţa $î a releva ce rol im portant are diale, cu cuce ririle ştiin ţe i con­ financiare şi co n d iţii asigura­ dc obiective fără a avea asi­
com binat petrochim ic, o uzină tea constructorilor de maşini capacitatea creatoare a clasei industria construcţiei de .ma­ temporane trebuie să lărgim şi te să se execute pînă la s fir­ gurate* co n d iţiile necesare rea­ Deoarece tnotc obiectivele
de neqru de fum intrată în e x­ români. a poporului roinau noastre muncitoare, a în ­ şini în economia românească, să dezvoltăm continuu coope­ şitu l anului. liz ă rii lor. Aşa este cazul la planificate trebuie date in fo
ploatare şi o ra lin ă rie care losinţă în cel mai scurt timp
|Ap)auze însufleţite, nrale) tregului popor, ce urmează ce sarcini m ari îi revin, şi pen­ rarea şi colaborarea interna­ Valoarea lu c ră rilo r de con­ C.AP. Valea Sîngeorqiului
sc qăseşte într-un stadiu avan­ Desigur, tovarăşi, constituie o neabătut politica m arxisl-leni- ţională. Numai astfel vom asi­ se pune fireşte în tre b a re a :
sat de construcţie Circa 11.000 tru a exprim a cu acest p rile j strucţii prevăzute în C.A.P. se unde. in afară de continuarea în ce stadiu se află executa­
m îndrie pentru noi totî, pen­ n-istă a p a rtidu lui comunist gura ca produsele rom âneşti ridică la circa 3.500 000 lei, construcţiei g ra jd u lu i, s-a mai
de constructori şi montoM lu ­ convingerea şi încrederea rea lor ? Dacă pentru con-
tru întregul popor, (aptul că (Aplauze puternice). să se ridice la n ive lu l tehnicii ponderea principală deţinind-o prevăzut construirea unui sai­
crează la ridicarea acestor im ­ in gin erii, tehnicienii, m uncito­ Num ai în anul acesta, du­ conducerii de partid şi de stat van. a unui patul, alim enta­ Ing. I. DOBRESCU
portante obiective industriale rii români au reuşit într-un că m u n cito rii şi specialiştii ca­ mondiale, să poată fi com peti­ adăposturile pentru animale, de la Uniunea judeţeană
ale actualului plan cincinal. termen scurt să-şi însuşească pă cum ştiţî, au început să pro­ tive din toate punctele de ve- alim entările cu apă iu secto­ rea cu apă şi electrificarea Hunedoara a C.A.P.
La sosirea în această zonă ducă C om binatul siderurgic re lucrează In acest domeniu, rul zootehnic, magazii de ce­ g ra jd u lu i nou. Deşi construcţia
industrială, oaspeţii sint salu­ o tehnologie avansată sî să Galaţi si o serie de alte uzi­ conducerea m in isterului, se vor reale, ateliere ele qra jd ulu i este contractată în ­
taţi de Constantin Scarlot, m i­ realizeze în con diţii bune — ne ale construcţiei de maşini achita cu cinste de în d a to ririle (Continuorc în- pag. o 4-o) Pe felu ri de obiective s-a că din anul trecut, ca şi la
nistrul in du striei chimice, A le ­ este adevărat cu o coopera­ şi industriei c h im ic e ; in Pi­ lor, vor şti să servească tot C.A.P Nădăstia de Sus. antre­ E B E H I în pag. o 2 a)
xandru Boabă, m in istru l petro­ re foarte larqă pentru început teşti. la sfirşitu l anului, va în ­ planificat construirea din nou prenorul — I.G.O. Călan —
lu lu i. M atei G hîqiu, m inistrul cu specialiştii francezi — p ri­ cepe să producă com binatul
co n stru cţiilor pentru industria mul autolurism românesc. In petrochim ic. Toate acestea de­
toate aceste realizări un rol
chimică şi ra fin ării, de nume­ monstrează justeţea lin ie i tra ­
roşi m uncitori, tehnicieni şi in ­ însemnat l-au avut orqan'izn- sate de pa rtidu l nostru de a
gineri. tiile de partid, com uniştii care concentra e fo rtu rile spre In ­
sînt ingineri, tehnicieni, m un­
Se face un popas la com­ dustrializarea socialistă a tării,
cito ri ; de aceea am conside­ BUCURII LA ANII BÂTRlNETII
plexul de piroliză — prim a ma­ faptul că lără o industrie pu­
re unitate a com binatului pe­ rat că adresîndu-mă in g in e ri­ ternică, fără o industrie con­ t e *
trochim ic care se află în pra- lor, tehnicienilor, m uncitorilor structoare de maşini nu poa­
m-am adresat şi com uniştilor,
qul in tră rii în producţie La te fi vorba de construcţia so­ V in e un anotim p în viata tipă rită în tru p u rile lor am­
insta la ţiile de aromate, cele pentru că împreună alcătuiesc cialism ului. nu poate fi vorba oam enilor cînd simt eă-i pă­ prenta vrem ii. La unii păi vut-o în anii tine refii. Stoica tovarăşelor Ana Lupu, bui
pentru butadienă şi liidrn fina - un tot unic. formează naţiunea de bunăstarea poporului. nu răsesc puterile. A tunci ei au a căpătat culoarea de vată A vram are 70 de ani. El a tăreasă. şi S ilviei Brezan in ­
re, care alcătuiesc principal noastră socialistă (Aplauze). poate li vorba de dezvoltarea nevoie ca cineva sâ-i ocro­ fost tim plar Pentru a-şi as- firm ieră, precMm şi ce lo rla lţi
com plexul, sc lac ultim ele ve ­ Doresc în mod deosebit să independentă si suverană a io.on Tv. pe ntru sp e cia liştii din tească. să le înţeleagă virsta. iar m nn ile au devenit nodu­ tîmpăra dorul — singurul ca­ de aici care au g rijă de nu
in d u s trie ;
rific ă ri prem erqătoare in* rări i subliniez activitatea C om itetu­ naţiun ii (Aplauze puternice). 17.30 P entru c ri m ici ; Unii găsesc această înţelege­ roase, deform ate de ani şi de re rămîne tinăr după cum a fir­ Nu ştiu cum să le răsplâte -
în funcţiune a com plexului în lu i regional, în prezent a C om i­ IR, 0(1 T clecronlen cconom icA ; muncă. Ana G liile are 79 de ma el — şi-a im provizat un bunătatea Ii consider pe to ţi
cele mai bune con ditiuni. Oas­ tetului judeţean de partid, a In cuvîn tu l său, tovarăşul ld,30 Curs de lim ita ţerm an A re la copiii pe care i-au cres­ toamne A veniţ aici de la mic atelier in care mai lu ­ copiii mei adoptivi şi mă bu­
peţii sînt inform aţi că au fost com itetului m unicipal, care M arinescu a arătat că în (reluarea Iccfie i a 6-a) ; cut. sau la rude. Sînt insă a l­ Pianul de Sus. A venit cu un crează citeodală. $i Groza Pe­ cur şi eu de b u curiile , r r
instalate si conductele maqis- au un m erit deosebit în faptul dom eniul m aşinilor-unelte lu ­ 19, D im in no e ţile ş a n tie ru lu i — ţii care nu qăsesc inteleqere tablou şi un ceas de mină. tru. de loc din Geoaqiu, are personale. A tit pot să fa c!
em isiune pe ntru tin e re t ;
îrale p rin care vor fi trans­ crăm în acest an la nivelul nici la copii şi nici la Singurele lucruri fa care tine o pasiune rămasă tot din tin e ­ In ziua în care am p o p o si
ră s-au preocupat atent de re­ in.no T e le ju rn a lu l de searft ;
portate etilena şi pm pilena, zolvarea problem elor m ultiple sarcinilor prevăzute pentru a­ 19.30 B u le tin u l m eteorologie. neamuri. Sau poate că nici foarte m ult. Tabloul înfăţişea­ reţe, gră d in ă ritu l. Se scoală nici, b a trîn ii serveau m icul de­
cale de aproape 80 dc km, pînă nul 1970. E un lucru bun. pen­ P u b licita te ; iiu-i au. Si totuşi oam enii nu ză doi tineri care rîd fe riciţi, cu noaptea-n cap şi sc duce jun r salam, ceai şi pîinc. Pen­
la C om binatul din Rm. Vîlcea, r> au in te rve n it în construcţia tru care raerîlă să-i felicitam 20,00 S olişti de muztcA popu­ pot răm îne pe drum uri. At inci iar ceasul e singurul m artor în m ijlo cu l plantelor să lc tru masa de prînz li se prec-'-
princip alul beneficiar al com­ şi producţia acestei uzine. Do­ pe lu cră to rii din acest dom?nui lară ; ei îşi îndreaptă paşii şubre­ care-i cunoaşte pe cei doi din spună bună dim ineaţa înaintea lea supă de mazăre dulce r i
bina tu lui piteştean. A ju n şi la resc să le lic it aceste organe de activitate (Aplauze). înţe­ 20. IS Dacia 1100 — R eportaj f il­ ziţi de povara anilor spre un fotografie. E singurul care a soarelui. carne, macaroane cm brinzâ
tabloul de comandă al com ple­ legem că conducerea m iniste­ m at despre a u to tu ris m u l loc unde ştiu că nu vor (i rc- înregistrat fiecare clipă, fie ­ V ia ta 'a ic i se desfăşoară du ­ Si îngheţată, iar seara toca n\
rom ânesc ;
xului. conducătorii de partid şi d^ partid pentru felul cum rului are toate m otivele să 2n,no Vacanţă pc p o rta tiv ; fuzali, ci din contră, vo r fi care m inut din viata celor doi pă Mn program stab ilit de co­ de cartofi, m urături şi la p t*
de stat sînt in ln rm a li că în ­ şi-au înd eplinii rolul .pe care fie m ulţum ită, dar cu tonte a- 20.90 Lu m ină — re p o rta j film a t bine p rim iţi : la căm inul dc de mai bine dc 60 de ani. De m itetul de bătrîni. Cel care cald.
treg procesul tehnoloqic vo li il au :n societatea noastră ccstoa noi considerăm că ceea re a liza t dc S tudio ul dc bătrîni. aceea le-a şi aranjat cu g ri­ vrea să facă cile ceva pentru O mîncare caldă, un p a l
te le viziu ne B ucureşti ; Un asemenea lăcaş am v iz i­ jă lingă palul său. Aşa se cald, lu cru ri de care au ne­
STELIAN CONSTANTINESCU (Aplauze). Le doresc ca in ce am realizat pîrwl în 19G8 21,00 A vanp rem ie ră ; tat cu citva tim p în urmă la simte ca la ea acasă. binele tu tu ro r desigur că nu voie oamenii, mai ales la o
continuare, lin in d seama şi de este o dovadă a p o sib ilită ţilo r 21,15 Tclecinem ateca : „ M oara Geoaqiu. In tr-o casă modestă In curtea căm inului domină este refuzat, dar nici nu-i o-
MIRCEA S. IONESCU bliqat. vîrstă eînd organism ul e slă ­
unele neajunsuri, a lit aici. cit mari pe care le mai avem încă cu noroe“ , p roducţie a aflată la periferia comunei o curăţenie exemplară, ca de
S tu d io u lu i cinem atog rafie frâiesc 70 de bătrîni. Oameni Cîud am întrebat pe unul bit. Aceste lu cru ri le qăse:-.r
sî la celelalte şantiere, să se in acest sector de activitate. B ucureşti ; altfel şi în in terior. U nii din­ cei care au ven it aici sâ-şl
dc d ife rite vîrste si foste tre cei ve n iţi aici simt cite- din bătrîni ce şi-ar dori. mi-a
22,35 T e le ju rn a lu l dc noapte.
(Continuare >In. pag. a 4-a ocupe cu aceeaşi pricepere, cu E necesară intensificarea efor­ profesii. U nii m editativi, a lţii odată dorul după meseria sau răspuns cu m ultă s in c e rita te : trăiască In tihnă zilele b ă trl-
nelii.
aceeaşi energie pentru îndepli­ tu rilo r conducerii m inisterului, mai gălăgioşi, dar to ii au în ­ îndeletnicirea pe care au a- Aş vrea să le fiu recunoscător N. PANAITESCU