Page 62 - Drumul_socialismului_1968_08

P rim irea de eâlre tovarăşul

Nîcolac ceauşescu a delegaţiei

P. C. din Reunion

Luni. Ia amiază, tovarăşul qes, secretar qeneral al C om i­ form are reciprocă In leqătu'ă
Nicnlae Ceauşescu. secretar te tu lu i C e ntral al p a rtid u lu i. cu activitatea si r>xn*rionlA ce­
qeneral al C.C. ‘ al P.C.R., îm ­ A nqelo Lauret, membru al B i­ lo r două partide şi la un
preună cu tovarăşii Paul N i- ro u lu i P o litic, secretar at C.C. schimb de op in ii în probleme
Culpscu-M izil, membru al Co­ al P.C. <3in Reunion, si M aurice actuale p rivin d mişcarea com u­
m ite tu lu i E xecutiv, al P rezidiu­ Labenae, membru al B iro ulu i nistă si muncitoreasca, dezvol­
lui Permanent, secretar al C.C. P o litic al C.C. al P C . din Reu­ tarea pe mai departe 9 re la ţii­
aI P.C.R, si M ihai Dalea. se-^ nion. lo r dintre P arlidul Comunist
cretar al C.C. al P.C.R., a p ri­
m it delcqatia P C. din Reunion, In trx ) atmosferă caldă, tovă­ Român şi Partidul Com unist
formată din tovarăşii Paul V er- răşească, s-a procedat la o In­ din Reunion.

ANUL XX NR. 4239 MARŢI 20 AUGUST 1968 4 P A G IN I 30 B A N I Sosirea unei delegat» a Asociaţiei

de prietenie sovieto-rom âne
0 pirghie importantă a eficacităţii economice:

Luni dim ineaţa a sosit în Ca­ raional K a lin in din Moscova, pinală de M ih o il Roşianu, pre­
pitală o dcleqatie a A so cw tie i M. D. M lkaelian. şeful secto­ şedintele C o nsiliu lui General
de prietenie sovieto-rom âne, ru lu i la ri socialiste din filia la A.R L U S , si de alte persoane
oficiale. A u fost dc fot* A. V.
U n iu n ii aso ciaţiilor de prie te ­
condusă
de V. P. M oskovski,
AMPLIFICAREA REALIZĂRILOR membru al Com isiei centrale dc nie din Arm enia, A. P. Cchov- Basov, ambasadorul U n iun ii
skoi, şeful b iro u lu i de proiec­
Sovietice la Bucureşti, sf mem­
revizie a C. C. al P.C.U.S.,
redactor sef al zia ru lu i „So- tare a U zinei de autom obile bri ai ambasadei.
vetskato Rossia", care, la In­ dîn M insk, F. A. Bolozerov, lă­ ★
v ita ţia C o n siliu lu i G eneral cătuş la Uzina „Severnaia In aceeaşi zi, m em brii dele-
A.R.L.U S., va participa la săr­ C e rni" din oraşul V e lik l Us- qatiei A sociaţiei de prietenie
LA NIVELUL CERINŢELOR bătorirea celei de-a X X IV -a tiuq, N. L Koniaeva, actriţă la sovieto-rom âne au făcut o v i­
C o n siliu l
la
G eneral
zită
aniversări a e lib e ră rii Româ­
„M osso viel".
A.R.L.U.S., unde au fost p ri­
niei de sub ju q u l fascist.
Din deleqalie fac parte V. P. La sosire, pe aeroportul Bă- m iţi de M ih a il Rosianu şi de
Pasîuk, preşedintele S ovietului neasa. delegaţia a fost Intim - m em bri ai C o nsiliu lui.
ECONOMIEI NAŢIONALE la 1-18 auqust cu peste 5 la
Ritm susţinut sută. La mina C ertej a
crescut producţia în per unda
Z ile le prem erqătoare ma­ mestru noi am obtinut l<a am intită cu peste 2 la sută
rii sărbători naţionale a po­ ca p ito lu l beneficii din acti­ fată de sarcinile stabilite.
p o ru lu i român — 23 Auqust ION NICULESCU vitatea totală un plus de
— se caracterizează p rin tr-o secretar al Comitetului de peste 31.000.000 de lei. Exa- A A f
atmosferă plină de clan cre- m inînd c ritic munca depusă in întrecerea
alor, dăruire $1 pasiune pen­ portid — C.S. Hunedoara In acest dom eniu trebuie să
tru Înfăptuirea obie ctivelo r arătăm că avem încă m u lti­ După ce au încheiat prim u l
ce ne .stau In fată. O im aqi- ple rezerve ce nu au fost semestru al anului cu însem ­
ne despre munca plină de atrase în c irc u itu l economic nate depăşiri de plan, m unci­
siderurqice trebuie să ară­
răspundere desfăşurată de al com binatului. In sectorul socialistă to rii. Ing ine rii sl teh nicienii de
tăm că asupra gradului de
sid eru rg iştii noşlri ne pu­ furnale s-a depăşit consum ul In Fabrica chim ică O râstie şl-au
folosire a tim pu lu i calenda­
tem face evidenţiind rezul­ de cocs m etalurgie, la otolă- in te nsificat şi mai m ult e fo rtu ­
ristic au qrevat un mare nu ­
tatele pe care le-ain obtinut rii p ie rd e rile anorm ale de rile pentru a întregi b ila n ţu l
măr de o p riri accidentale si
în perioada celor 7 lu ni metal, cu toate că au scăzut, O am enii m uncii din diverse care a trecut de la începutul re a liză rilo r obţinute în cinstea
rare au trecut din acest an : ore de mers redus, din care se m enţin încă la un nivel ram uri indu striale ale jude­ anului s-au produs peste sar­ an ive rsării e lib e ră rii pa triei. Ei
planul producţiei qlobale a cauză realizările noastre au destul de ridicat, la O.S.M. folosesc cu succes experienţa
fost depăşit cu 100.593.000 fost dim inuate în mod sim ­ I s-a înreg istrat în acest an ţu lu i nostru raportează noi $i cin ile de plan la zi, 370 tone bună dobîndită in perioada
de lei, cel at pro du cţi­ ţito r. In sectorul de lam inoa­ o pierdere de 3000 tone, iar im portante succese obţinute în produse din vată m inti'ulă. precedentă, p rivin d utilizarea
ei marfă vin d u lă şi în ­ re de pildă, o p ririle acciden­ la O S M. II 6 000 tone me­ Intîm pinarea celei de a 24-a 105.000 cărăm izi d ia lit, 6.000 cît mai productivă a tim pu lu i
casată cu I I 9 000 000 de lei, tale datorate în cea mai tal. aniversări a e lib e ră rii patriei cahle de teracotă etc. de lucru si cap acită ţilor de
far econom iile suplim entare mare parte încă lcării tehno- Pornind de la premisa că de sub jugul fascist. Realiză­ M e rită subliniat faptul că producţie.
consemnate la preţul de cost loqiei, lip su rilo r in orqaniza- la toate lo cu rile de muncă rile înneqistrate în înd eplinirea sporul de producţie s-a re a li­
pe cele şapte lu n i depăşesc rea şi executarea lu c ră rilo r există încă numeroase rezer­ şi depăşirea sa rcinilor dc plan, zat in c o n d iţiile creşterii e fi­ Cu toate că sarcinile de
cu m ult cifra de 7,8 m ilioane de între ţin e re si reparaţii, ve ne valorîficale. com itetul sporirea ca n tită ţii şi c a lită ţii cientei economice si îndeo­ plan sint mai mari. ele con­
neasiqurării ritm ice cu se­ tinuă să fie ritm ic în d e p lin i­
de lei. Am intesc si faptul de partid a in iţia t o largă producţiei, creşterea eficientei sebi a rid ic ă rii coe ficientului
m ifabricate au reprezentat : te $r depăşite. In luna trecu­
că sporul producţiei de fon­ acţiune de econom isire a economice etc.. exprim ă a cti­
la blum inq — 10 î la sută, tă s-a realizat o p ro d u c tiv ita ­
tă. otel. lam inate si alte pro­ m etalului, de reducere a vitatea rodnică desfăşurată de
la la m ino rul de 650 mm — te cu î 1,7 la sută mai mare
duse sîderurqicc s-a ob tinu t consum urilor specifice, e li­ colectivele de m uncitori, in ­ o x
pe seama creşterii produc­ 22.6 la sută, iar la lam ino­ m inarea c h e ltu ie lilo r nerati- qineri si tehnicieni pentru ob­ de r it era prevăzut. Au fost
ru l de sirm ă — 27,9 la suta
tiv ită ţii m uncii. onale. Această problem ă a ţinerea unor can tităţi cît mai august depăşite in aceeaşi proporţie
din to talul tim pu lu i de pro­
Succesele de pînă acum fost larg dezbătută în .adu­ m ari de produse suplim entare. si sarcinile de plan la pro ­
constituie tem elia pe ba­ ducţie. P osibilităţi de u tili­ ducţia globală si marfă. In
za căreia orqanizatiile de zare mai rationAlă a fondu­ n ă rile de partid. în qrupele
partid, conducerile tehnico- lu i de tim p calendaristic sindicale, unde s-au contu­ de re n ta b ilita te a întrep rind e­ iu lie şi In prim a parte a lu ­
adm inistrative din s e d ii' şi există si în sectorul de fu r­ rAt căi si melode de îm bu­ De la întreprinderea de ma­ nii auqust, chim istii de la O-
nale — aqlomerare, în otc- rii. Din b ila n ţu l încheiat pe
sectoare au elaborat măsuri teriale dc construcţii Bîrcea răşlie au dat peste prevederi
lă rii etc. Apreciem că In a- nătăţire a m uncii. Paralel şapte Iunl rezultă ră nu fost
po litice şi tehnico-orqaniz.T- am p rim it vestea că co le ctivu l
ceaslă direcţie şi aportul di­ cu aceasta, colective lorm a- reduse sim ţito r ch e ltu ie lile de 7 tone de tanîn, 1.000 kg pig­
torice concrete în vederea recţiei m ecann-enerqelice de aici a în d e p lin it cu 12 zile
a m p lifică rii re a liză rilo r la poate (i mai substanţial. Co­ te din inqineri. econom işti, Înainte dc termen sarcinile de producţie, reallzîndu-se pe a­ m enţi m etalici sl au executat
n ive lu l p o sib ilită ţilo r, la n i­ m uniştii din «cest sector tehnicieni au exam inat în plan pe opt luni la producţia ceastă cale 1 049.000 lei er<.«- în afara sarcinilor piese de
velul cerinţelor econom ici, trebuie să m iliteze cu mai sectoarele furnale. otolăriJ globală si marfă. Iată si un notnil ‘suplim entaro şl l.O'Jfl.OUO schimb pentru Industria ch im i­
naţionale Studiind docum en­ m ultă ferm itate pentru exe­ Pe aceşti piloni de metal, ridicaţi de brigada moniorului scurt b ila n ţ al succeselor în­ le i beneficii peste colo pian'-
tele plenarei C.C. al P.C.R. cutarea unor lu cră ri ire pro­ si lam inoare p o sib ilită ţile Ion Klein de la I.C.S.H., se va înălţa viitoarea holă a noii oţe- registrate ca rezultat al fo lo ­ ficate. că $1 d ife rite alte articole de
din iunie a.c. co lectivu l nos­ larii electrice aflată în construcţie la Hunedoara. mase plastice în valoare lo ia ­
tru a h o lă rit să producă su­ şabile de în treţin ere şi re­ s irii în mod judicios a tim pu­ lă de peste 350.000 lei.
plim entar pînă la (inele a- paraţii, să reducă duratele (C*efervoare in pop a > • ) Foto : V. ONOIU lu i de lucru sl a cap acită ţi­
de execuţie prevăzute In In perioada prem ergătoare
nulul 30.000 tone .fontă, lo r de producţie. In perioada
grafice, să asigure can tita tiv sărbătorii naţionale a poporu­
20.000 tone oţel şi 8.000 to­
Si c a lita tiv piesele de schimb lui nostru s-au înregistrat şi
ne lam inate finite. V a lo ric Pe şantierul de constru clii
şi subansamblelo necesare ■ « far.1.?. în abatajele şi sectoarele de
acest spor reprezintă apro­ din Deva întrecerea este in
agregatelor siderurqice. E li­ a ctivita te ale u n ită ţilo r apar­
xim a tiv 55.000.000 de lei. Din m inarea acestor deficiente, ţinătoare în tre p rin d e rii m in ie­ toi. Se lucrează Intr-un ritm
studiile efectuate rezultă, luarea celor mal corespun­ Ministerul re Deva ritm u ri intense do susţinui pentru a se cîşlîga
de asemeneA, posibilitatea zătoare m ăsuri în vederea PAGINA A-ll-A lucru şi randamente spo­ lupta cn tim pul. Prim ele rezul­
devansării term enelor de li­ re a liză rii ritm ice a preve­ rite. Pe ansam blul în tre p rin ­ tate ale acestei lupte şi-au si
vrare la export din trim es­ d e rilo r plan ulu i In toate făcut apariţia. Blocul B 6/1 cu
tru l IV In trim estrul actual, sectoarele de muncă vor Invăţămîntului de rii s-a realizat in luna î’iiîe 14 apartam ente a fost dAt în
m ajorlnd ca n tită ţile de pro­ perm ite nu numai să re a li­ o p ro du ctivitate mai maro cu folosinţă cu o lună de zile In
duse pentru export cu o va­ zăm sporul la producţia me­ 7.7 la sută decît ora planificat, avans faţă de data prevăzută
loare de 7.100 000 Iei. die zilnică (între 3-10 la sulă comunică: depăşindu-se astfel şi ceilalţi în grafic, iar blocul F 7 cu
înfăptuirea acestor obiec­ în funcţie de specificul de in dica tori p rincip ali de plan. 40 apartamente a înregistrat o
tive presupune luarea In muncă al fiecărei secţii), ci II. P en tru în v ă ţă m in tu l se­ Penlru folosirea moi deplină a durată de execuţie de numai
continuare a unor măsuri să-l şi depăşim In mod con­ C oncursul de ad m itere , se­ ra l, la : capacită ţilor de flotAre s-au 0 luni de zile Cu aceste rea­
tehnice pentru folosirea la siderabil. siunea dc toam nă, în liceele lizări se pot m îndri in mod
maxim um a capacităţilor de O altă problem ă care stă m J i u l îşi p ie r d e a r m a p r i n ­ de c u ltu ră generală, liceele — liceele de c u ltu ră gene­ prelucrat si pus în valoare deosebit m aiştrii Petru Culda,
producţie, intărireA m uncii In atentia com ite tu lu i de de specia litate. în vâ ţâ m în tu ) rală — în tre 25 şi 30 august ; peste 21.200 tone de zguri de A v e i Bozan $1 echipele con­
p o litice de masă In scopul cipală — atacu l ? O z o n a n u n ţă profesional şi jn v â ţâ m în tu l — liceele de specialitate, la Uzina chim îco-m elalurqi- duse de C hrorqhe Cîmpeanu.
fo lo sirii din plin a tim p u lu i partid şi a co m ile tu lu i de teh nic p e ntru anul şcolar 196B şcolile profesionale şi şcolile că 71atna, dîn care s- ah ob­ M ihai tlie . Siqismund Szabo si
de lucru, reducerea absen­ direcţie este îm bunătăţirea -1969, va avea loc după cum de m a iş tri — în tre 2 şi 9 sep­ Ştefan Bucman. N ici briaăzi-
telor nem olivate, a în v o iri­ permanentă a ra p o rtu lu i s c h im b ă ri în fo r m a ţie urm ează t tem brie. ţin u t însemnate ca n tită li de lc de constructori conduse de
lor şi a celorlalte forme de dintre rezultatele obţinute I. P e n tru c u rs u rile la zi, Ia : I II . P en tru în v ă ţă m in tu l fă­ produse. m aiştrii M ih ai C raiciu $1 A rq h ir
irosire a m uncii. Căci. dacă $1 ch e ltu ie lile m ateriale m La H unedoara ş i Călan — — liceele de c u ltu ră gene­ ră frecven ţă, Ia : C onlinuînd să înregistreze o la ro h nvi vreau să răm înă mai
ne referim la m odul In care efectuate 1" i rală, liceele de spe cia litate (in ­ — liceele de c u ltu ră genera­ pro d u ctivita te :!ă. colecti­ prejos De aceea, ele l$i m o b ili­
zează toate forţele ca în aces­
au fost utilizate aqreqatele In perioada p rim u lu i se- 9 d u stria le . agricole, econom ice lă — în tre 20 şi 30 septem ­ vele e xp lo a tă rilo r m iniere De­ te zile să dea „bo te zul" blo­
sco ru ri severe şi sanitare), şcolile profesiona­ va şi M uncel au întrecut sa;-
b rie ; cu rilo r B 6 cu 14 apartam en­
le, pregătirea p rin ucenicie la cin ile dc plan pe perioada ere te şi B 3 cu 40 apartamente.
— liceele de spe cia litate (e-
% C la s a m e n t e le d iv izi­ lo cu l de m uncă şi şcolile de conom îce şi agricole) — In tre
m a iştri — în tre 2 şi 9 septem ­
2 şi 9 septem brie : E x p u n e r i
ilor n a ţio n a le A şi B b rie ; — in s titu te le pedagogice ile
„COLO-N m Programul turului campionatului ducatoare, liceele de c u ltu ră septem brie. in tre 23 şi 30 24-a aniversări a e lib e ră rii patriei ue sub ju g u l lascist. du­
— liceele pedagogice de e­
în v ă ţă to ri —
In cadrul m anifestărilor culturale închinate celei de-a
generală cu p ro fil a rtis tic sau
m inică au avui loc la căminele cultu rale din judeţ nume­
In fo rm a ţii cu p riv ire la con­
Si cu program de educaţie fizică d iţiile de ad m ite re şi înscrie­ roase expuneri.
judeţean de fotbal — între 28 auqust si 9 septem­ rea la concurs pot fi o b ţin u ­ I.a Gothalea. V eţel. le şn lc. Şoimuş, Brănfşca, Foit sl Căs-
b rie ; tău. conferenţiari ai C o m ile tu lu i judeţean pentru cu ltu ră şl
te de la inspectoratele şcolare arlă au prezentat expuneri cu te m a : «R O M Â N IA — FA C ­
— in s titu te le pedagogice de
MUNŢII • începe afirmarea la „lupte“ în v ă ţă to ri şi şcolile de specia­ sau de la u n ită ţile şcolare .re s­ pu nerile au fosl urm ate de fitm e, deplasări ale b rigă zilo r
TOR A C T IV IN LUPTA PENTRU PACE ŞI PROGRES". Ex­
pective.
ştiin ţifice , program e ale fo rm a ţiilo r artistice de am atori.
lizare postlicealâ — in tre 23 şi
I
1? M'-mUIn 30 septem brie. (A g e r preş)
ŢEBEI“ de cărbune şi rezonanţe istori­ de doină : Plai de ţară, plai/ fui şi a toată Ţara Moldovei...". cului. N-a pregătit-o nimeni. A tetică lecţie de istorie a neo­
rădăcini
Tebea. Pâmintul cu
verii, se oude un glas îngînat
Oamenii ascultă cea mai pa­
Eu, Horia... eu, loncu...
pornit de Io invitaţia citorvo ti­
ce, leogân ol şooptelor de re­
Colţişor de ra i/
cintec
Caut
voltă cu luciri de coase şi lănci, cînt/ Cintec să ţi-l cint..,". Prin glosul actorilor Teotrului neri. adresată localnicului sep­ mului.
o cunoscut duminică zvon de Mulţimea s-a adunat în preaj­ de stat petroşonean. hronicul tuagenar Tooder Dragoşa. — Cintoţi-ne, boci Tooder, cîn-
vremuri înolte Oamenii din Za- ma estradei. înălţată in cîmp. neomului se scrie prin pagini Baci Tooder s-a născut cu is­ toţi-ne Doino loncuhji...
rand, de pe Criş şi Mureş, tineri Ascultă infioroto glasul doinei : emoţionante „Deşteaptâ-te, ro- toria în inimă. O ştie de Io bu- Sub frunzişul stejorului se in-
ole căror inimi bot puternic Io fiooră un cintec : „Strigă Băr-
pooria istoriei, ou poposit aici nuţ din Sibiu/ Că Ardealul nu-i
să răsfoiască cartea neamului, pustiu/ Strigă lancu de Io mun­
in core cronica moţilor şî-o să­ te :/ Nu te teme mâi Alinte/ Că
pat odînc făgoş. Era ziua în şi eu vin de la munte/ Cu op1
core Comitetul judeţean U.T C. Tineretul şi istoria mii şi nouă sute/ Toi câtone şi 17.30 Tv. pentru şcolari. Con­
şi Comitetul judeţean pentru râgute...". Doino e dublată aici, sultaţii Ia matematici (cla­
cultură şi ortâ organiza o nouă lingă mormint, de voceo oltui sa a VllI-a). Tema — Pro­
manifestare din ciclul „Tineretul septuagenar, Nîcolae Indrei. bleme dc geometrie ;
şi istoria", zi care deschidea şi­ „M-am gîndît câ s-or cuveni 18,00 Tv. pentru specialiştii din
rul evocărilor ce vor întîrrpina Industrie ;
sărbătoarea grandioasa o Semi­ „Ba e cint de fluieroş/ Cintat mâne", răsună îndemn de peste nicul străbunicului, de b molii să-i dou ajutor" — se scuză bă*
centenarului Unirii de Ia Aîbo de un românaş./ Nu ştiu unu-i, veac... „Pe-ol nostru steag e scris trînul, ior cuvintefe-î cresc în 18.30 Curs dc limba englezA
lulia ba sint m ii/ Mulţi ca frunza pe unire", un cînt bărbătesc, venit core şi-ou ascuţit tăişul coosei inimile celor ce-l oscultă. (reluarcA lecţiei a VI-a) ;
Popas lingă scoarţa gorunu­ cimpii...”. parcă din pieptul celor 100.000 sub coroana gorunului. Vorbe- Ţebea. Pomîntul cu rădăcini 19.00 „La virsta noasirA" — e-
lui în core vintul secolelor şi-o Şi-aici se însăilează, cu fir de de români, adunoţi Io Alba lu­ le-i. co locrimo din izvor, alune­ mlstune pentru tineret ;
croit pîraie uriaşe Frunzele şi-au baladă, hronicul neamului : „Io, lia ocum o jumătate de secol că în sufletul mulţimii adunate de cărbune şi rezonanţe istori­ 19.30 Telejurnalul de searA ;
oprit tremurai. In linişteo odîn- Mircea Voievod, adevăr grăiesc — Vă mulţumim frumos. Lă- in juru-i. „Noi aici ne-am năs­ ce a cunoscut duminică zvon 19,50 Buletinul meteorologic.
că. cuvintele profesorului loon vouă, români, oşteni de frunte...". soţi-mă să vă strîng mina în nu­ cut, oîci sîntem dintotdeouno... de vremuri înalte. Pînă spre a­ Publicltato ;
Andriţoiu răsfoiesc filele letopi­ „Şi eu, Ştefan, ţineţi minte vor­ mele tuturor celor care v-au as­ murg istoria s-a împletit cu 20.00 Film 9crlal : „Thlerry Ia
seţului scrise aici cu ura, cu lan­ bele celui care v-a fost baci cultat şi v-au oploudat aici. Cu­ Noi nu ne-am sărbătorit mile­ cintecul şi jocul adus de moţii
cea, cu sîngele moţilor : 1787... pinâ la adinei bâtrineţe, că M ol­ vintele învăţătorului loan Moriş niul de cînd am venit pe pomîn- Fronde0 ;
Mesteacăn... Curechi, Cimpeni... dova n-a fost a străbunilor mei, din Ţebea, adresate actorului Al. tul românesc, pentru că noi din din Ţebea şi Brad. din Luncoi 20,20 Opinia dumneavoastrA ;
Alba lulia... Dealul Furcilor... n-a fost a mea şi nu e a voas­ Zecu, sînt flori pentru colectivul şi Musoriu, de melodiile orches­ 20.45 Film artistic : „Ierburi a­
Vorbele pătrund adine Infiooră pâmintul ocesta ne tragem, din trale ale artiştilor hunedoreni. mare" ;
Moment din „Bolada unirii". gîndul Istoria e vie pe locuri tră, ci a urmaşilor noştri, şi-a petroşonean, care o adus Io Ţe­ acei bărbaţi cu broţe tari — De- Au fost clipe lungi de înălţare 22,10 Panoramic ;
de istorie. urmaşilor urmaşilor noştri, in ve­ bea „Bafoda Unirii", cebal şi Troian .. Mormîntul Ho­
Foto : ION LEHOCZKI cii vecilor...". „Şi eu, Mihai, domn sufleteoscă, de mîndrie de neam. 22.30 Divertisment muzical;
De jos, de pe cimpul cu iar­ Evocarea de pe estradă s-a rii e cit ţin Apusenii, cît ţine
ba înrourată incâ de dimineoto ol Ţârii Româneşti, al Ardealu- transferat fîngă mormîntul lan- ţara...**. LUCIA LICIU 22.45 Telejurnalul de noapte.
— —1 ' t U M S S gŞ — ■ -- - -i.-.-?1...... tt