Page 36 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 36
4 OBUMUL SOCIALISMULUI & tir. 4823 t VlNEitl 10 IULIE Wîu
CAM60D6IA: Forţele populare de
ADUNĂRII
rezistenţă işi continuă acţiunile
MONDIALE A TINERETULUI
PNOM PENH 9 (Agerpres) conjurat de forţele patriotice LUPTA DEGETELOR
— In diferite zone ale opera a căror presiune devine tot
NEW YORK 9 — Corespon- imaginabile, implicînd cheltu mai puternică. Pe de altă parte, 1NCIRLIGATE
entul Agerpres, C. Alexpn ieli de 200 miliarde dolari ţiunilor militare care. potrivit se anunţă că în apropierea ca
corespondenţilor
aprecierilor
droaie, tronsmite : Lucrările anuol. Relerindu-se apoi la de presă. au cuprins practic pitalei provinciale Svay Rienq, Cei mai puternici băi
Adunării Mondiale a tinerctu conflictele din Asia de sud-est întreg teritoriul Cambodgiei. aflată in regiunea strategică baţi din Bavaria Supe
lui, întrunită Io Palatul Noţiu şi Orientul Apropiat, U Thant denumită „Ciocul de papaaal". rioară s-au întîlnit anul
nilor Unite din New York, au a subiiniat că nu Carta O.N.U. forţele populare de rezistentă forţele populare de rezistenţă aceasta la Garmisch-Par
continuă acţiunile de hărţuire
fost inauguróte joi dimineaţa este responsabilă pentru aceas si atacurile asupra poziţiilor au atacat prin surprindere cu tenkirchen (R.F.G.) la tra
prin două mesoje de salut o- tă stare de lucruri, ci statele deţinute de trupele actualului morliere poziţiile efectivelor diţionalul campionat al
drcsate participanţilor de se care nu aplică principiile ei. militare saiqoneze. „luptei degetelor ineîr-
regim şi de unităţile militare
cretarul general ol O.N U„ Pină cînd stotele nu se vor saigonezo. In zona oraşului Paralel cu ostilităţile ce se ligate". O zi întreagă
U Thant, şi de preşedintele conforma obligaţiilor asumate Komponq Thorn important desfăşoară între unităţile mi concurenţii au luptai
Comitetului de pregătire o ce prin Cartă, nu vom avea o pace punct strategic, situat pe auto litare terestre, agenţiile de pentru obţinerea titlului
lei de a 25 a aniversări o Or- adevărată pe scară mondială", strada principală, care Icaqă presă semnalează că avioane de compion la acest spori
gamzoţiei Noţiunilor Unite, Ri a afirmat U Thant. oraşul Pnom Penii de restul americane „U-52" îşi continuă noţîonol bovorez, în care
chard Akwey (Ghana). El a spus apoi că „ar fi o tării, agenţiile de presă semna misiunile de bombardament şi scopul final este de o
In solo Adunării Generale mare victorie a întregii umani lează concentrări de efective că în timpul raidurilor, aces trage adversarul, cu de
au luat loc delegoti de pe o tăţi dacă vom reuşi ca genera ale forţelor patriotice în scopul tea sînt susţinute de pe teri getul încîrlîgot de ol a-
proape toate meridianele $i ţiile viitoare să-51 amintească toriul Vietnamului dc sud de cestuio, peste maso la
parolele globului. In mesojul secolul nostru nu ca pe o pe declanşării unul atac de ani- artileria grea americană. cöre se desfăşoară com-
ploraj. Oraşul este practic în
de salut către reprezentanţii rioadă de războaie şi distru R. D. G. Vara şi-a făcut intrarea in Posdam cu o temperatură caniculară de 32 de grade petiţio.
tineretului lumii, U Thant a geri, ci ca pe un punct de co Celsius, detenninînd lumea să caute răcoarea pe apele riului Have). Titlul de campion Io
subliniat responsabilitatea care titură, c'nd pentru prima dată In foto : Vasul de agrement „Flota Albă" in plimbare pe fiul Hovef. In spate se vede cotegorio de vîrstă 18-21
incumbă celor peste un miliard a devenit posibil ca întreaga noul inter-hotel. de ani o fost cîştigat de
de tineri, ca parte integrantă omenire să beneficieze de a- Josef Grăbi, meconic au
Si octivă a societăţii contem vantojele civilizaţiei". Nemulţumiri faţă de to. El se antrenează de
porane, ca viitori stăpini ai Potrivit hotărîrilor luate în peste un an cu o bucată
destinelor popoarelor, pentru cadrul şedinţelor grupurilor de stîncă de 150 kg.
corectareo greşelilor trecutului regionale, au fost desemnaţi Realizări din R. P. Mongolă
Si asigurarea unui viitor paşnic cei 10 membri ai Comitetului politica S.U.A. FURTURILE
întregii omeniri. ,,Două răz de direcţie ol adunării, însăr DE AUTOMOBILE
boaie mondiale, core au avut cinat cu conducerea lucrărilor. 26,4 milioane lugrici au fost prelucrare a lemnului, fabrici IN 1921. Io scurt timp după
loc în timpul generaţiei mele, Printre cei desemnaţi se afla investit)' anuJ aresta în con Si exploatări forestiere care victoria revoluţiei populare. în în relaţiile cu statele la fiecare cinci minute,
a spus U Thant. ou ucis multe şi şelul delegaţiei tineretului strucţii capitale în R. P. Mon furnizează organizaţiilor in Mongolia a fost înfiinţată A - în Itolio se fură o maşină
milioane de oameni. De la în dm România. Vasile Nicol- golă, respectiv cu 10 la su'tă dustriale şi cefor agricole ma cadomio de literatură. De a - anunţă revista „Epoca".
ceputul dezbaterilor dezarmă rioiu, secretor ol Comitetului mai mult dccît anul trecut. teriale necesare construcţiei. tunci au fost elaborate aici Aceeaşi revistă menţio
rii în cadrul O.N.U., cursa în Contrai al Uniunii Tineretului Numai anul acesta in Mongo ik numeroase lucrări in dome latino-americane nează că mărcile cele
armărilor o atins proporţii in- Comunist lia se vor construi 50 de o ANUL acesta an intrat în niul lim bii, literaturii si fol mai vizate sînt „Alfa Ro
biective industriale, agricole funcţiune 20 de slatii de con clorului mongol- A fost edita meo 1 750", „Fiat 500,
şi social-cul'turaic. centrate de furaje al căror vo tă o „Gramatică o lim bii mon- 600 şî 1 100".
★ lum va spori stocul dc furaje qole". au fost elaborate lucrări W ASHINGTON 9 (Aqer- veranităţii statelor membre, g- In majoritotea cazurilor,
In Comitetul pentru dezarmare proapc zece întreprinderi de ale tării cu 13.5 la sută falii de dialectologie — „Dialectele pres| — După două săDtâmîni preciind că răpirile constituie automobilele furate nu
IN MONGOLIA
există a-
Io Washington
de dezbateri.
de I9G9.
din
o problema internă a fiecărei
din Deurbet", „Dialectul
Torqut", — o „Scurlă îs'torîe a au luai. sfîrsil lucrările primei ţări în parte si nu poale face au mai fost găsite, ceea
ce
dovedeşte că hoţii
GENEVA 9 — Corespon 1n domeniile economic si so literaturii contemporane mon sesiuni a Adunării Generale a obiectul Lnui acord impus. O apeleoiă la specialişti ce
dentul Agerpres. Horia Liman, cial. gole". „Poezia epica istorică Organizaţiei Statelor Am eri adevărată luptă îm potriva te le transformă de aşa ma
transm ite: Luînd cuvînlul în A 25 a aniversare a Naţiu Vizita delegaţiei C.C. al U.T.C. în Italia monqolă" si numeroase studii cane. rorismului trebuie să se facă nieră îneît devin de ne
Şedinţa de joi a Comitetului nilor Unite, a spus ministrul în domeniul bogatului folclor In cursul dezbaterilor reu prin eliminarea cauzelor aces recunoscut.
pcnlru dezarmare, ministrul de brazilian, trebuie să constituie La invitaţia Consiliului $i Ia Comitetul regional mongol. niunii. participanţii au discutat tuia, foametei si mizeriei si nu
nxterne al Braziliei, Mario un prilej de revizuire a pozi National al Federaţiei Tine Toscana, la federaţiile tine 13 puncte înscrise pe ordinea cu represiuni care riscă să le DIAMANTE INTR-UN
Gibson Barbosa, a insistat a ţiilo r fală de problema dezar relului Comunist Italian retului comunist din Floren de zi, inclusiv ratificarea mo aqraveze, a declarat deloqatul FRAGMENT
supra necesităţii lichidării con mării generale si totale. în ir.G.C-î.). o delegaţie a C. C ţa. Siena şi din districtul IN PREZENT, fiecare gospo dificărilor din Carta OS.A., statului Chile. O poziţie asemă Dc METEORIT
flictelor armate si a p o liliriî sensul abordării ci concrete SÎ al Uniunii Tineretului Co Mntpoli — întîlnindu-se cu dărie agricolă de stat are pe- efectuate Ia Vina de! Mar în nătoare a avut şi reprezentan
echilibrului de forţe. El a sub eiieare. V orbilorul a re'cval munist din România, condu tineri din întreprinderi şi «d.e 220 tractoare, semănători, 1968. Disecţiile privind răpirile tul Boliviei. Omul de ştiinţă sovie
liniat că ideea de cooperare primejdia acumulării de arme ! să de Traian Şteiăncscu, se din mediul rural. Cu acest automobile si primeşte anual de diplomaţi şi personalităţi po CLvînl.ărjlc rostite 'le nume tic Ghenadi Vdovîkin o
implică neapărat respectarea atomice, preconi/ind luarea de cretar a! C.C. al U.T.C., pre prilej, s-a făcut un .^raplu 594 000 kW h energie electrică. litice s-au încheiat cu adopta roşi delegaţi au oglindii şi ne descoperit diomonte in
principiilor suveranităţii slalc- măsuri urgente în vederea li şedintele U.A.S.R, se află schimb de vederi privind PE SCENA Teatrului de O rea unei rezoluţii care afirmă mulţumirea lor faţă de politica tr-un fragment de me
lor, neamestecului în afacerile chidării $i interzicerii lor. El în Halia intr-o vizită priete activitatea F.G.C.I. şi U.T.C.; peră şi Balei din I.Jlan-Balor a că aceste acte sini „delicte de S.U.A. în relaţiile cu statele teorit. Prin cercetări ro
interne, renunţării ]a forţă în a declarat că tara sa sprijină nească. Delegaţia U.T.C. a s-au relevat relaţiile priete avut loc anul acesta o nouă drept comun, a căror qravi- entgen s-a stabilit că d ia
propunerea privind prohibirea avut convorbiri la Consiliul neşti existente între cele premieră ■ ..Cupa de aur", o latino-americane. Astfel, a fost mantele din meteorit sînt
relaţiile inlernaţionale si dez producţiei şi folosirii armelor Naţional al F.G.C.I., precum două organizaţii. pera compozitorului mongol B. tale le transformă în crime infirmată declaraţia secreta identice cu cele de pe
voltării eficiente a colaborării chimice şi bacteriologice. Danidinsuren. Ea prezintă un îm potriva um anităţii". In in rului dc stat american. W illiam Pămînt.
aspect al luptei eroice a po tervenţiile lor. o scrie de de Roqers, potrivit căreia rela Meteoritul respectiv o
legaţi au ţinut insă să afirme
porului monqol sub conduce ţiile dintre latino-americani şi fost descoperii în savo
că ideea aplicării unor sanc
rea lui Amarsanaa. erou al ţiuni la nivelul O.S.A. o con- S.U.A. „sc află pe. un drum nele din Australia de vest.
în anul 1961, şi un frag
Un comunicat ai Direcţiunii festivalul inter mişcării de eliberare mongole. sideră drept o încălcare a su- bun". ment o fost trimis savan
tului sovietic de
colegii
naţional al săi australieni. Acesta
este al patrulea coz cînd
Partidului Comunist Italian teatrelor de opun aderării este superior într-un corp ajuns pe
m ajorităţii parlamentare de 90
Pămînt din spaţiul extra
marionete voturi, de care dispune actua terestru se -descoperă dia
lul guvern". Ziarul aminteşte
mante.
privind criza de guvern din Italia ALGER 9 - Corespon că un număr de deputaţi con PROCEDEU NOU
servatori s-au angajat în la
dentul Agerpres. Constan ta aleqătorilor în cadrul cam DE COMUNICARE
tin Benga. transmite : In cadrul seminarului de romanistică at U niversi paniei electorale că sc vor A ORBILOR
ROMA 9 — Corespondentul mc grave, dar respinge apre unei noi aşezări a relaţiilor După succesul de care tăţii din München, a avut Ioc o seară literară consa opune intrării Angliei în Pia
Agerpres, Nicolae Puicea, cierile alarmiste ce urmăresc internaţionale, bazată pe suve s-a bucurat la primul fes crată marilor noştri scriitori Mihai Eminescu şi Tudor ţa comună. fn Statele Unite este pe
transmite : Direcţiunea Parti să dea o imagine ealaslrolală ranitate şi libértale deplină, pe tival internaţional ol tea Arghezl. A luat cuvînlul conf. dr, Gavril Scrldon. de !a 0 + 0 cale de a fi pus ta punct
dului Comunist Italian — în acestei situaţii. dreptate pentru toate popoare trelor de marionete, des Universitatea din Cluj. un nou procedeu de rea
baza unui raport prezentat de Clasa muncitoare — se spu le. In special sînt necesare re făşurat în sala El Huggar Studente şi studenţi de Ia Universitatea din M ün Poliţia argentlntană a a lizare a comunicării pen
Enrieo Berlinquer, vicesecrc- ne 5n documentul amintit — cunoaşterea guvernului de Ia din copitalo Alger, Teo- chen au recital apoi din creaţia celor doi poeţi atît nunţat că deţine o serie de tru orbî, core, dacă va
tar general al P.C.I. — a dat este conştientă că cuceririle Hanoi, stabilirea de relaţii di trul de păpuşi din Craio în limba română, cît şi în alte limbi în care Eminescu si Inform aţii care ar putea du corespunde aşteptărilor,
publicităţii miercuri un co se apără şi sc consolidează plomatice cu Republica Popu va a prezentat Io Alge» Arghezi ou fost tălmăciţi. In încheiere, au fost Interpre ce la clarificarea „cazului □ re şonse să transforme
municat în care analizează di prin dezvoltarea producţiei lară Chineză, ' R. D, Germană, mai multe spectacole, tate melodii pe versurile Luceafărului poeziei româneşti. Arâm buru1'. Acest anunţ a celebrul alfabet Braille
feritele aspecte şi im plicaţii tării. Aceasta sc poate realiza R. P. D. Coreeană". printre care „Dragile mele survenit la cîteva ore de la într-un sistem perimat.
arestarea a două persoane,
ale crizei de quvern din Ita însă numai prin respectarea si Cheia de boltă a soluţionării doamne" - o adaptare implicate, se afirmă în presa Noul procedeu constă
lia. aplicarea integrală a prevede marilor probleme naţionale şi după trei dintre cele mai 1 a invitaţia M inisterului ţia internaţională, anunţă fl- nrgentiniană. în răpirea, la în scrierea de litere si
Analizînd cauzele demisiei rilor contractelor sindicale, în pentru o iesii'e democratică cunoscute schite ale lui A facerilor Externe al R.P.D. qenlia Kyodo. 29 mai. a fostului preşedinte. cifre obişnuite cu ajuto
Tabinetului Rumor şi situaţia deosebi a acelora privind drep dm actuala criză qravă de qu- Ion Luca Caragiale ; Coreene, Peter Florin, secre In timpul vizitei sale in Poliţia a refuzat însă să fa rul unui creion cu vidul
intervenită în urma crizei gu turile m uncitorilor şi regimul vern. continuă comunicatul, o „Fîve o’clock", ,,Diploma tar de stat la M inisterul A- Japonia. Luns se va întîlni că alte precizări. bont, pe o hîrtie specială,
vernamentale. Direcţiunea de muncă în fabrici, prin mă constituie funcţionarea co ţii" şi „Lanţul slăbiciuni facerîlor Externe al R. D. vineri ru omologul său, Ki- Generalul Arâmburu a fost cu proprietăţi plostice.
P.C.I orală că „Partidul Comu suri sociale privind asistenta rectă. liberă, a tuturor Insti lor", precum şi „Jucăriile Germane, a sosit într-o v iz i icliî A iclii. El va fi, de ase zării, ultima dată, părăsin- Rezultatul este un scris
nist luptă pentru o soluţie do medicală, locuinţele, învătă- tu ţiilo r democratice, stabilirea lui Mihai" de Alexandru tă la Phenian, a.nu/nţă agen menea, prim it de primul mi du-şi aipartamentul, situat în „ştonţat", care poate fi
guvern care să permită rea inîntul şi cercetarea ştiinţifică, cu Partidul Comunist şi cu Popescu şi „Prima lecţie" ţia ACTC. nistru Eisaku Salo. centrul Buenos Aires-ului. în atit văzut cit şi pipăi)
lizarea unui nou conţinut al transporturile publice etc. marile forţe muncitoreşti si de Ana loniţă. 0 + 0 compania a doi tineri îmbră Avantojul este evident,
0 + 0
politicii economice şi externe, O editură, se spune în co populare care 11 urmează a Presa algeriană a rele Intr-un mesaj special a Adversarii conservatori al caţi în uniformă de ofiţer. scrisul fiind accesibil atil
legală pozitiv de mişcarea municat, este necesară si in unor relaţii noi, care să tină vat măiestria păpuşarilor dresat Congresului, preşedin Intrării Angliei In Piaţa co Ulterior, răpitorii săi, adepţi orbilor cît şi văzătorilor,
muncitorească, şi care sa ga politica externă penLru ca seama de forţa sa, de politica craiovenî şi înalta ţinută tele Nixon a cerut membri mună au anunţat că vor de aceştia din urmă nemoi-
ranlcze funcţionarea libera, Palio să întreprindă „acţiuni sa reală si de rolul său în si artistică a spectacolelor lor acestuia să aprobe o se pune o moţiune în Camera ai fostului preşedinte Juan fiind nevoiţi să înveţe un
deplină a tuturor adunărilor efective şi semnificative, in tuaţia specifică din Italia si prezentote de aceştia. rie de programe federale me Comunelor. Ziarul „D aily Ex Peron, au anunţat că Aram- al doilea alfabet pentru
alese". In acest context. Direc deplină independentă si auto din mişcarea muncitorească „Concepţia după care nite să îmbunătăţească situa press“ consideră că „numă buru a fost executat pcnlru □ realiza comunicarea
ţiunea P C I . subliniază că si nomie naţională, pe calea des internaţională. sînt create marionetele ţia trib urilo r de indieni a- rul conservatorilor, care se „crim ele" comise pe cind se cu cei dintîi.
tuaţia economică a tării este tinderii. a păcii, securităţii eu P.C.I. consideră că actuala trupei româneşti este ab mcricanî. Preşedintele a re afla la preşedinţia ţării.
prevala de dificultăţi Si problc- ropene, depăşirii blocurilor, a criză de quvern „poale şi tre solut originală''. scrie cunoscut faptul că „indienii CEA MAI MARE CARTE
buie să fie soluţionată rapid", El Moudjohid, adăugind au fost oprimaţi şî brutali Agenţia TASS anunţă că Alexei Kosîghîn, preşedin
că. „trebuie respinse şi în- că „a fost întoarsă o zaţi. deposedaţi de pămintu- tele Consiliului de M iniştri al Uniunii Sovietice, şî Cu două luni in urmă.
fnnte pretenţiile forţelor de pagină peste manipularea rile lor ancestrale şi Ii s-a fa muzeul din Leipzig s-o ^
dreapta, conservatoare... O ast clasică şi peste firele in negat dreptul de a-$i hotărî Gamal Abdet Nasser, preşedintele R.A.U., care se altă început restaurarea celei
fel de evoluţie este posibilă terpuse ale manechine singuri propriul destin". într-o vizită oficiată Ia Moscova, au avut iot o nouă moi mori cărţi din lume. i
întâlnire.
prin lupta şi acţiunea tuturor lor''. 0 + 0 ‘ Cei doi oameni de stat au procedai, la un schimb Este vorba de „Marele N
forţelor dc stingă, ale opoziţiei Continuîndu-şi turneul M inistrul de externe al O- de păreri cu privire la unele probleme a căror dezba- atlas Kurfürst" editat o- *
printr-o serie de ţări din Iandel, Joscph Luns, a sosit cum 300 de ani. înălţi
de stingă, P.S.I. şi stînqii dc- Joi la Tokio, unde va avea tei'e a început în primele zile ale vîzîtci preşedintelui
nordul /Wrlcîî, Teatrul de mea cărţii este de 170 cm
mocrat-ercştine", se arată în convorbiri cu oficialităţi ja Nasser la Moscova.
păpuşi din Craiova a so iar dacă atlasul este des
comunicatul Direcţiunii Parti- sit joi la Tunis, poneze în legătură cu situa chis acoperă o suprafaţă
dului Comunist Italian. de 2 m-,
MUZEU IN SUBTERAN
Dacă se face abstracţie
Mem brii delegaţiei Comisiei Din partea bisericii evan de sutele de locuitori din
de afaceri sociale din Senatul ghelice dîn Franja s-au expe Mexico-City core privesc '
francez, care se aflu intr-o v i diat în favoarea sinistraţilor cu interes lucrările de \
zită în ţara noastră, au făcut Ajutoare de peste hotare 253 coleto cu obiecte de îm construcţie a noului me- i
o donaţie de 1 000 franci fran brăcăminte si medicamente, în trou, dei mai interesaţi cer- ’
cezi, pentru refacerea regiu greutate totală de 2 2G5 kg. cetâtori ai săpăturilor sini \
nilor sinistrate. tot arheologii. De Io acîn- l
ferite firme sî cetăţeni elve nă cu firma „Kleider Hann" nat pentru sinistraţi 200 pături Primăria din Nanterre, loca cimea de 10 m construc
Firma „Verein Deutscher ţieni au donat suma de 13 904 au donat 7G mantouri de de lină. litate înfrăţită cu Craiova, a torii au descoperit, din 1
Maschinenbau Anstalten" din franci elveţieni, între cave damă, 23 costume bărbăteşti. oferit un nou ajutor de 3 345 1967 pînă acum, peste ^
R. F. a Germaniei a făcut o firma Relhor din Choux de 31 costume de damă şi alte Asociaţia „Mani Ţese" din franci. 6 000 piese muzeistice le- (
donaţie de 5 000 mărci. Fonda — G 000 franci, Cîny 125 obiecte de îmbrăcăminte. M ilano oferă cantitatea de 3 Fa tíos Giacomatos, om de gate de cultura vechilor i
S. A Cliaux de Fonds — 1 000, tone sămînţă porumb pentru afaceri din Paris, cetăţeanul azteci. Printre aceste des ’
Institutul de Xeroterapîe din D-na Elena M ills din Tour do Prinlr-o colectă Iniţiată de furaj. Lcon Aboulajia şj pastorul coperiri sc află imensul 1
Toulouse (Franţa) a oferit me Pcilz — 1 000. Cari Ejnar Blesser din Suedia La propunerea guvernatoru Andre Nîcotle dc la „Eqlise cap de jaguar dm piatră ^
dicamente de uz veterinar în s-au obţinui G08 coroane sue lui Băncii Franţei, Ol i vier Evanqheliguc de Pentecolc" au care cîntăreşte 600 kg. .
valoare de peste 7 GOO franci Clubul pensionarilor de ori deze pentru fondul de ajuto Wormser, Consiliul qeneral a donat în total 3000 franci. In prezent, galeriile me- '
francezi. gine română din Detroit — rare. hotărît să doneze 40 000 franci. troului înaintează în ve- \
S.U.A. a donat suma de 1 000 Societatea „Cirot-Garnier et chea capitală a aztecilor. ^
Paud D. Maca, vicepreşedin Diverse firme şi asociaţii Cie" şi Societatea generală de
Fabrica „Sapitex" din Paris
tele firmei,, Sommer and Maca", dolari. comerciale din Finlanda au a donat 43 paltoane şi 40 ha compensaţii din Paris au ofe CEL MAI BUN DEPOZIT \
firmele „Sehnekers Internatio donat în contul Crucii Roşii norace. rit in total 2 000 franci.
nal" şi „Boston Salt" din S.U.A. Firma ..Plasscr si Tbcurer“ finlandeze pentru ajutorarea Inginerii japonezi ou
au făcut o donaţie care tota din Austria a donat 10 000 şi zonelor sinistrate din Româ Firma Andre Internatio Alte persoane de origine demonstrat că orezul se
lizează 400 de dolari. lingi. Profesor doctor Hans nia suma de 12 900 coroane poate păstro perfect în
List. directorul Institutului de finlandeze. Tot în cadrul Cru nal" din Paris a oferit 26 eo- română stabilite la Paris şi opă. Ei au transformat lo
cetăţeni francezi au donat 2 54:1
Preşedintele firmei olandeze cercetare pentru motoare cu cii Roşii donaţiile făcute de lete. în greutate totală de 368 franci. cul Biwo. cel mai mare
kq conţînînd încălţăminte.
„Seffelaar Looyen“ a comuni ardere r>lernă din aceeaşi ţară populaţia din această tară pînă di~ Japonia, într-un ade-
cat că a dispus remiterea în a donai suma de 10 000 şilinqi. la 30 iunie a.c. se ridică la Laboratoarele „G lin-Com ar' Celăteana dc oriqînă română vărot depozit. Orezul, am
contul Băncii Române de Co suma de 2 330 coroane finlan Virqinia Popa Guslovski din balat fireşte în saci din
merţ Exterior a sumei de 30 000 S-a mai primit pentru aju deze. din capitala Franţei au donat Brazilia a depus pentru fondul material impermeabil, este
guldeni, reprezentînd contri torul zonelor sinistrate suma o cantitate de 2G kg medica de ajutorare 100 dolari. scufundat pe fundul la
mente.
buţia societăţii sale la înlătu dc 52 305 şilingi, dc la firmele in conturile deschise de Fe- cului, unde se cpn.servâ
rarea cit mai grabnică a con austriece „O fetl", „Emil Ste- ,;deraţia sindicatelor din Fin Crucea Roşie canadiană a în condiţii ideale la o
secinţelor inundaţiilor. ieck", ,,Luft Techinische", „Sei Diferite societăţi si cetăţeni temperatură constante,
den Fabri", ..Mctallwerkc Plan- landa (S.A.K.) şi Asociaţia de francezi sî de origine română trimis un nou ajutor de 2 G24 fără să vină în contact cu
Consiliul de Stat al canto sec" şi de la cetăţenii Hans prietenie Finlanda — România, printre care : Societatea „Sc- dolari '“anadieni. reprezentînd aerul. Temperatura con
donaţii din partea Crucii Roşii
nului Grison — Elveţia — a W erlisrh şi Sccwan L s-au depus sumele de 7 148 co cours poputaire francais" din din această tară, a unor firme stantă nu reprezintă o
O demonstraţie pe plooie la Tokio (se vede un lung corte hotărît să depună la Crucea Organizaţia Caritas din Aus roane şi respectiv 4 700 coroa Marsilia, Societatea Cocbec" din Quobec Si din partea unor problemă. de asta are
giu de umbrele), la care au participat sute de persoane ¡ntr-un tria a făcut o nouă donaţie de — Paris au oferit 229 cotele în cetăţeni canadieni. grijă natura.
marş de protest împotriva prelungirii tratatului de securitate Roşie elveţiană suma de 5 000 G000 kg obiecte de îmbrăcă ne. qrculate aproximativă de 3 500
franci elveţieni pentru fondul kg. continînd îmbrăcăminte si
japono-american. minte Si încălţăminte, iar zia alimente. (Agerpres)
de ajutorare. De asemenea, di- rul „A rbcîler Zeitunq” împreu- Crucea Roşie daneză a do
Tiparul t întreprinderea poligralicA Deva. 44065
Redacţia si administrate liazutu! t Deva str. Dr. Petro Groxa nr. 35. Telefoane : 123t7 >1 11275. 0,c.