Page 41 - Drumul_socialismului_1970_07

T zw n m tti/im n n M itiirem M itm M tH iin n n tn m iirin rtn in n tn n tm
I r W ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

PAGINA A IV-A

| B Giulio Andreotti a primit 1

1 mandatul de a forma |

I noul guvern italian I

I B Lucrările Adunării Mondiale |
a tineretului

1 m a 49 -a aniversare a |
$ . . i
1 revoluţiei populare din Mongolia
1 I

LUCRĂRILE SESIU N II Vizita în ţara noastră a preşedintelui

MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Republicii Africa Centrală şi preşedintele

Sîmbătă dimioeoţo. au con­ Cuvîntul de închidere
tinuat, în şedinţă plenară, lu­ guvernului, generalul Jean Bedei Bokassa
crările Marii Adunări Naţio­
nale.
In solă se aflau deputaţii a sesiunii rostit de
Morii Adunări Naţionale, pre­ Inccpînd de simbătă, este venit Excelentei Sale preşedin­ şedintele Jean Bokassa este dresează, ,,Bună ziua. ostaşi".
cum şl numeroşi invitaţi - oaspete al României preşedin­ tele Republicii Africa Cen­ salutai de preşedintele Con­ Generalului Jean Bedei Bo­
conducători de instituţii cen­ tele Republicii A frica Centra­ trala. generalul Jean Bedei Bo­ siliului de Slat. Nicolae kassa îi sint prezentaţi apoi
trale şi organizaţii obşteşti, tovarăşul Şteîan Voitec lă. generalul Jean Bedel Bo­ kassa 1", ...Trăiască prietenia Ceauşescu. Cei doi şefi de stat şefii m isiunilor diplomatice a­
activişti de porlid şi de stat, kassa. La invitaţia preşedinte­ dintre popoarele Republicii So­ Îşi string m îinile cu cordiali­ creditaţi la Bucureşti şi per­
personalităţi ale vieţii ştiinţi­ probat Raportul procuraturii lui Consiliului de Stat, Nicolae cialiste România şi Republicii tate- soanele oficiale române venite
fice şi culturale, ziarişti. Stimate tovarăşe şl şi Darea de seamă a Tribuna­ Ceauşescu, preşedintele ţinu­ Africa Centrală I". Preşedintele Consiliului de pe aeroport.
Erou prezenţi, de aseme­ stimaţi tovarăşi deputaţi. lului Suprem privind activita­ tului slat african efectuează o In întîmpinarea înaltului Slat al României prezintă înal­ Cei doi şef/ de stal primesc
nea printre invitaţi şefi ai mi­ tea desfăşurată în anul 1960 vizită oficială de şase zîle (11- oaspete au venit preşedintele tului oaspete oficialităţii© ro­ defilarea qărzii de onoare, cu
siunilor diplomatice acredi­ încheiem lucrările sesiunii a şi măsurile penlru aplicarea 16 iulie) în ţara noastră, A - Nicolae Ceauşescu, Ion Gheot- mâne venite In întîmpinar». care se încheie ceremonia so­
taţi în România, precum şi patra a celei de-a şasea le- consecventă şi unitară a leqi) ceaslă vizită ilustrează încă o qhc Maurcr, preşedintele Con­ La rîndul său, preşedintele sirii preşedintelui Bokassa la
corespondenţi ai presei stră­ qislaluri a M arii Adunări Na­ în toate domeniile de activi­ dală politico activă a ţării siliului de M iniştri. Manea Bokassa prezintă şefului sta­ Bucureşti.
ine. ţionale, sesiune laborioasă, ca­ tate, promovarea principiilor jroostre dc statornicire şi dez­ Măncscu, vicepreşedinte al tului român pe Anqe Patassc. Bucureşlenii aliaţi pe aero­
La intrarea în sală, con­ re s-a desfăşurat 1imp de pe­ de justiţie şi echitate socială, voltare a unor relaţii de co­ Consiliului de Stal. Dumitru ministru de stat însărcinat cu port fac oaspeţilor o caldă
ducătorii partidului şi sta­ ste trei luni, atît în şedinţe educarea cetăţenilor în spiri­ laborare cu ţoale tarile lumii, Popa. primarul qeneral al Ca­ dezvoltarea. Nestor Kombol- primire. Un grup de tinere,
tului sint întimpinoţi cu vii şi plenare, cit şi în cadrul comi­ tul respectării legilor şi al în­ indiferent de reqimul lor so­ pitalei. Iostf Banc. Mihai Ma- Naguemon, ministrul afaceri­ îmbrăcate în costume naţiona­
le româneşti, oferă celor dof
îndelungi oplouze In loja din siilor permanente. Bilanţul ci tă ririi ordinii de drept socia­ cial, de prietenie şi coopera­ rinescu, vicepreşedinţi ai Con­ lor externe, Hcnri-Paul Boun- preşedinţi buchele de florî.
reflectă o nouă şi substanţia­
dreapta incintei iau loc to­ lă contribuţie la extinderea liste. re cu tinerele state indepen­ siliului de M iniştri, Corneliu dio, ministru, delcqat la Pre­ Preşedintele Republicii A fri­
varăşii Nicolcie Ceauşescu, continuă a activităţii forului Un momenl cu totul deose­ dente. ca evidenţiază dorinţa Mănescu. ministrul afacerilor şedinţia Republicii. însărcinat ca Centrală, Jean Bedei Bo­
Ion Gheorghe Mourer, Emil 6uprem al ţării, la înfăptuirea bit în lucrările actualei sesi­ celor două ţări dc a se cu­ externe. cu secretariatul guvernului, kassa. şi preşedintele Consi­
Bodnoroş, Poul Niculescu- consecventă a politicii parti­ uni l-a constituit punctul în­ noaşte mai bine, de a sitabili Pe aeroport se aflau, de a­ Bernard - Christian Ayandho. liu lu i de Stat al Republicii So­
Mizil, Gheorghe Ponă, Gheor- dului şi stalului noslru, a pro­ scris pe ordinea de zi a şe­ contacte la cel mai înalt nivel, semenea, membri ai -Consiliu­ ministrul industriei, minelor şi cialiste România, Nicolae
vizînd lărqirea cooperării con­
qhe Rodulescu, Virqil Trofin, gramului de înflorire a patriei dinţei noastre de ieri, referitor structive în domeniile econo­ lui de Stat şi ai guvernului, geologiei. Jean-Marie W allot, Ceauşescu. iau loc apoi înLr-o
ministrul comerţului.
M aric-
llie Verdeţ, Maxim Berqhionu, elaborat de Congresul al X-lea la calamităţile naturale din mic, politic, cultural, aducînd, conducători de în slilu lii cen­ Josephe Franck, ministrul cu maşină deschisă escortată de
Florion Dănăloche, Conston- al Partidului Comunist Român. primăvara acestui an şi mă­ totodată, o contribuţie impor­ trale, oameni do şlîinţă, arlă problemele sociale. Nicolas A- m olociclişli si se îndreaptă
tin Drăqon, Emil Drăgânescu, surile pentru înlăturarea efec­ tantă Ia cauza păcii şi înţe­ şi cultură, generali şi ofiţeri u'oyamo, secretar general ad­ spre reşedinţa rezervată oas­
Jauos Fozekas. Petre Lupu, Intr-un spirit de înaltă res­ telor lor. In cursul dezbateri­ legerii Internationale. superiori, ziarişti. junct în M inisterul Afacerilor peţilor.
Manea Mănescu. Dumitru Po- ponsabilitate au fost exami­ lor, care s-au încheiat prin a­ Erau de faţă ambasadorul Externe, şi pe celelalte per­
M ii de bucurcştcni aclamă
pescu. Leonte Răutu, Gheor­ nate şi dezbătute numeroase doptarea holărîrii de aprobare Ceremonia sosirii înaltului Republicii Africa Centrală în soane oficiale care-l însoţesc pe cei doi preşedinţi. Sc răs­
proiecte de leqi. Au fost a­
ghe Stoica. Vosile Vilcu. doptate documenle de mare în­ a activităţii depuse de quvern oaspete a avut loc pe aeropor­ Republica Socialisto România, în vizita în tara noastră. punde cu căldură salutului lo­
In loja din stînqa iou loc semnătate. menite să contri­ in această perioadă de grele tul internaţional „Bucureşti-O- A lbcrto Salo, alţi şeii de m i­ cuitorilor Capitalei veniţi în
membrii Consiliului de Stat. buie la transpunerea în viaţă încercări şi a măsurilor pre­ lopcni". încadrate dc drapele­ siuni diplomatice şi membrii In timp ce se trag 21 dc sal­ întîmpinarea înaltului sol al
Lucrările şedinţei sint des­ a măsurilor complexe do per­ conizate penlru viilo r, s-a dat le de stat ale celor două ţări, Ambasadei Republicii Africa ve de artilerie, fanfara m ilita­ Republicii Africa Centrală, ta­
chise de preşedintele Morii fecţionare m ultilaterală a ac­ o înaltă apreciere abnegaţiei, înălţimi întilnite astăzi în pe frontispiciul pavilionului o­ Centrală. ră aliniată pe aeroport into­ ră faţă de care poporul ro­
ficial se aflau portretele pre­
nează imnurile de stat ale ce­
Adunări Naţionale, tovorăşul tiv ită ţii economice şi sociale. spiritului dc sacrificiu şi ero­ toate oraşele judeţului. Ade­ şedintelui Republicii Africa La ora 12.30, avionul prezi­ lor două ţări. mân nutreşte sentimente de
Ştefon Voitec. In cadrul 'amplei dezbateri ismului înlrcgului nostru po­ vărate simboluri ale moder­ Centrală, qeneral Jean Bedel denţial, escortat de la intrarea Cei doi preşedinţi salută slimă şi simpatie şi sc bucură
în spaţiul aerian al ţării noas­
Intrîndu-se în ordinea de publice a proiectelor de leqi. por in lupta împotriva stihi­ nului, confortului şi frumosu­ Bokassa. şi preşedintelui Con­ tre do avioane cu reacţie ale drapelul de stat al României şi de succesele obţinute dc ca pe
ilor nalurii. pentru refacerea
zi. deputatul Constantin Stă - în întreprinderi. în orqanizaţii imenselor valori materiale dis­ lui. siliului de Stat al Republicii forţelor armate române, ateri­ trec în revistă garda de onoa­ calea dezvoltării, a consolidă­
tescu, secretarul Consiliului de economice, in unităţi aqricole truse. Biroul M arii Adunări Socialiste România. Nicolae zează pe modernul aeroport re. Oprîndu-se în faţa m ilita­ rii independenţei economice.
Stat, prezintă expunerea la de stat şi cooperatisle. în in ­ Naţionale ţine să accentueze Ceauşescu. Pe mari pancarte Otopeni. rilo r forţelor noastre armate,
proiectele de leqi pentru a- stituţii. — grăitoare manifesta­ asupra datoriei de-m arc răs­ erau înscrise urările : „Bun La coborireo din avion, pre- preşedintele Bokassa li se a- (Agcrprcs)
nroborea decretelor cu pu­ re a democratismului orîndui- pundere ce ne revine nouă,
tere de lege emise de Con­ rii noastre socialiste, ma­ tuturora/ca' deputaţi, de a con­
siliul de Stat de Io ultima se­ sele larqi cetăţeneşti şi-au ex­ tribui, prin toate forţele noas­
siune n Marii Adunări Naţio­ primat deplina adeziune faţă tre, — la mobilizarea maselor Călan Vizită protocolară Ia preşedintele Oaspeţi ai litoralului
nale. Raportul Comisiei juri­ do reglementările propuse, a- larqi de cetăţeni în acţiunea
dice la oceste proiecte de prcciindu-le ca instrumente vastă penlru înfăptuirea holă-
leqi a fost prezentat de de­ necesare şi eficace pentru con­ ririlo r recenlei plenare a Co­ Consiliului de Stat, Trim işii speciali Aqerpres, cial sc îndreaptă spre Ma­
putatul Nicolae Guină, secre- sacrarea trainica a principiilor m itetului Central at partidului, Gh. Preda şi N. Vamvu. trans­ maia unde se vizitează hotelul
mit :
tornl Comisiei juridice. socialismului în ţoale domeni­ a măsurilor subliniate în faţa 1 a debutat cu Africa Preşedintele Republicii „R iviera'1 şi staţiunea. îşi
qeneralul
Bokassa
Preşedintele
Centrală.
Supuse votului secret cu ile vieţii economice şi sociale. plenarei dc secretarul qeneral Nicolae Ceausescu Jean Bcdcl Bokassa. insolit de mărturiseşte admiraţia sa pen­
buletine, decretele cu pu­ Interesul viu manifestat cu a- al partidului, tovarăşul Nicolae Manea Mănescu, vicepreşedin­ tru aceaslă Impresionantă rea­
tere de lege emise de Con­ ccsl prilej de milioanele do Ceauşcscu. privind lichidarea Sîmbătă, la ora 15,00, pre­ lele Consiliului dc Slat, te al Consiliului de Stat. si lizare care este staţiunea Ma­
muncitori,
cooperatori
ţărani
siliul de Stat de Io ultima se­ şi intelectuali şi-n qăsit expre­ deplină. încă în cursul acestui succes in şedintele Republicii Africa Nicolae Ceauşescu. a înmînat de suita oficială ce i-a fost a- maia.
siune o Morii Adunări Na­ sie. înlre altele. în numeroase­ an, a urm ărilor calam ităţilor Centrală, generalul Jean Bedol preşedintelui Republicii Africa tasală. a plecat, sîmbătă du-
Coloana de maşini intra a­
ţionale ou fost aprobate de le propuneri si suqcstii făcute naturale, realizarea integrală Bokassa, a iăcut o vizită pro­ Centrală. Jean Bedei Bokassa. pă-amiază, cu un avion spe­ poi în Constanta. Edificiul ro­
deputoţi. a planului dc stat, asigurarea tocolară preşedintelui Consili­ ordinul ..Steaua Republicii So­
în cursul dezbaterilor publice. cial. jn tr-o călătorie pe litoral. man cu mozaic şi muzeul de
Deputotul Auqustin Alexo, Acestora li s-nu alăturat pro­ unei baze puternice pentru v i­ ului de Stal al Republicii So­ cialiste România", clasa L La aeroportul internaţional arheologie sint vizitate cu
procurorul general al Republi­ punerile si amendamentele itorul cincinal. i semestru! II cialiste România, N i c o l a e Felicitînd călduros pe pre­ „Koqălniccanu". au venii în deosebit interes de preşedin­
cii Socialiste România, o pre­ formúlale dc deputaţi, de ca­ Dezbaterea inform ării cu Ceau şescu şedintele Republicii Africa întîmpinarea oaspeţilor Pelre tele Bokassa,
zentat opoi expunerea Io Ra­ re s-a ţinut seama Ia redacta­ privire la activitatea interna­ O gardă militară a prezentat Centrală cu ocazia conferirii Ionescu. preşedintele Consiliu­ Călătoria pc litoral a conti­
portul despre octivîtoteo des- rea finală a proiectelor de leqi ţională a Republicii Socialisto j Harnicii siderurgicii din onorul la sosirea înaltului oas­ înaltei distincţii, preşedintele lui popular judeţean Constan­ nuat apoi prin staţiunile Efo­
făşurotă de organele Procu­ Potrivit normelor constitu­ România în anul 1969 a prile­ ; Călan, muncind lo cote ¡nal­ pete la Palatul Consiliuluh de Nicolae Ceauşescu a subliniat ta. şi alte oficialităţi locale, rie Nord şi Sud. pină la Man­
raturii în anul 1969. ţionale, actuala sesiune n exa­ ju it o nouă şi impresionantă te de intensitate, au reuşit Slat. că aceasta constituie un sim­ precum şi numeroşi cetăţeni galia, unde se află reşedinţa
să debuteze cu succes în se­
La ultimul punct de pe ordi- minat şi adoptat legile penlru aprobare a politicii externe în­ mestrul doi ol anului. Numai La întrevedere au participat bol al prieteniei dintre cele do­ ai Constantei. Cortegiul of i - de o zi a oaspeţilor.
neo de zi, deputatul Emilian aprobarea decretelor emise dc făptuită de partidul şi guvernul in primele 8 zile ale lunii | Ion Gheorghe Maurer, pre­ uă popoare al viitoarei cola­
Nucescu, preşedintele Tribu­ Consiliul de Stat. între sesiu­ noslru. politică susţinută cu iulie, ei au realizat peste j şedintele Consiliului de M iniş­ borări în toate domeniile de
nalului Suprem, o prezentot nile M ani Adunări Naţionale, ţoală puterea de întregul po­ j prevederile de plan 35 de j tri, Manea Mănescu, vicepre­ activitate.
expunerea la Dorea de seomă consfinţind astfel reglementări por. Marea Adunare Naţională | tone fontă, 152 tone zgură, j şedinte al Consiliului de Stat, Preşedintele Republicii A fri­ Semnarea protocolului privind
osupra activităţi Tribunoluluî dc o deosebită însenină!ate c- a reafirmat hotărîrea statului j 18 tone cocs brichete, 121 \ Constantin StăLescu, secreta­ ca Centrală, generalul Jean
Suprem în anul 1969. conomicâ. socială, politică şi nostru socialist de a acţiona j tone lingotiere turnate, 8 to- j rul Consiliului de Stat, Corne­ Bedei Bokassa. a tnmtnat apoi
Roportul Comisiei juridice etică, a căror validitate şi efi­ ■ ne radiatoare turnate, 10 to- j liu Mănescu ministrul aface­ preşedintelui Consiliului de colaborarea economică între
lo ultimele două puncte de pe cientă au fost confirmate în cu fermitate şi în viilo r pentru ; ne cilindri de laminor şi alte- | rilor externe şi Bujor Almăşan. Stat al Republicii Socialiste
ordinea de zi a fost prezen­ procesul aplicării lor în prac­ promovarea politicii externe I le. m inistrul industriei miniere România. Nicolae Ceauşescu.
tot de deputatul Troion lo- tică. îndreptate spre dezvoltarea j Menţinerea unui ritm acce- j şi geologiei. „Marea Cruce a Ordinului România şi Iugoslavia
naşcu, preşedintele comisiei. Comisiile permanente ale prieteniei şi cooperării cu toa­ j lerat de lucru, creşterea con- | Oaspetele a fost .însoţit de pentru M erit al Republicii A fri­
La discuţia generală asu­ M arii Adunări Naţionale au : tinuă o indicilor de utilizare j Ange Patasse. ministrul de stat ca Centrală". In urma convorbirilor ce au de interes reciproc ca : ener­
pra rapoartelor celor două desfăşurat în cursul aclualei te ţările socialiste, a colaboră­ r a agregatelor şi a utilaje- j însărcinat cu dezvoltarea, Nes- Felicîlînd. la rîndul său, pe avut loc, sîmbătă a fost semnat getic, metalurgic, construcţii
organe centrale de stat ou sesiuni o rodnică şi boqa'ă rii cu celelalte slate, fără deo­ i lor, folosirea mai raţională a tgr Kombot-Naqucmon, minis­ preşedintele Consiliului de Ia Bucureşti protocolul privind de maşini, industrie chimică,
luat cuvîntul deputaţii Emil activitate, la lucrările lor pnr- sebire dc orînduirc socială, n i timpului productiv şi o forţe­ trul afacerilor externe. Hcnri- Stat al României pentru înalta colaborarea economică şi prin­ materiale de construcţii şi al­
Bobu, prim secretor ol Co­ lîcipînd activ un mare număr solidarităţii active cu popoa­ : lor de muncă şi îmbunătătî- Paul Boundio, ministru, delegat distincţie conferită, preşedinte­ cipalele posibilităţi de livră ri tele. precum si unele materii
mitetului judeţean - Suceovo de dcputali. Ele au examinat rele care luptă pentru liberta­ j rea proceselor tehnologice, la Preşedinţia Republicii. în ­ le Jean Bedei Bokassa a ară­ reciproce de mărfuri pe perioa­ prime. Alte prevederi se referă
sărcinat cu secretariatul guver­
r*I P.C.R., preşedintele Consi­ proiectele de leqi supuse dez­ te naţională si progres social, j vor crea condiţii ca pină la nului, şi Albcrto Salo, amba­ tat că schimbul acestor înalte da 1971-1975 între Republica la posibilităţile de lărgire a
liului popular judeţean, loon baterilor, au ascultat din în­ ; sfîrşitul anului să se acumu- | sadorul Republicii Africa Cen­ decoraţii simbolizează priete­ Socialistă România şi Republi­ schimburilor de mărfuri ce ur­
Demeter, prorector ol Univer­ sărcinarea Consiliului de Sint pentru destindere, securilale | leze plusuri importante de j trală în Republica Socialistă nia sinceră şi colaborarea din­ ca Socialistă Federativă Iugo­ mează a ii definitivele cu o­
sităţii „Babeş-Bolyoi" din rapoarte şi informări ale mi­ şi pace în Europa şi în întrea­ : producţie, asigurîndu-se astfel i România. tre cele două ţări. slavia. cazia încheierii noului acord
Cluj, şi Anton Breitenhofer. niştrilor şi conducătorilor dc ga lume. j depăşirea angajamentului a- j întrevederea s-a desfăşurat După solemnitate cei doi şefi Protocolul prevede dezvolta­ comercial pe termen lung. In­
redactor şef ol ziarului ,,Neuer instituţii centrale, au analizat ! sumat. într-un climat de cordialitate. de stat şi oficialităţile prezen­ rea colaborării şl cooperării e- tre cele două ţări.
te la rcremonîe s-au întreţinut
Weg". modul în care orqanele do stat. Tovarăşe şi tovarăşi, După întrevedere, preşedin- cordial. conomlce în domenii variate. (Agerpres)
După încheierea discuţiei, înfăptuiesc polilica partidului
Lucrările sesiunii aclualc re­
ş! guvernului şi asîqură apli­
flectă, cu putere, voinţa de ne-
carea legii.
tCpnliftuow;: >n pog- a Jn exercitarea atribuţiilor
sale de control, Marca Aduna­ (Continuare in pag. a 2-a) ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR
re Naţională a dezbătut şi a­
Prilej de punere în valoare a noi rezerve interne
Stă în obişnuinţa noastră să în mod direct sau indirect de stan ţi al îmbunătăţite atît din de.rurgîşlii din Hunedoara şî tehnic şî material de care dis­
analizăm în mod realist rezul­ calamităţile naturale ce au a­ punct de vedere cantitativ cit Călan. ale căror rezultate pe pun. Recuperarea restanţelor
tatele muncii, să stabilim ceea vut loc. s-a reuşit să sc dea şi calitativ. Pe coordonatele a­ primele 6 luni au fosi bune, înregistrate pe primul semes­
ce nu am făcut, să căutăm să economiei naţionale importan­ cestor cerinţe în- dezbaterile au condiţii ca pînă la sfîrşitul tru la buşteni, lemn dc celu­
ne perfecţionăm continuu ac­ te cantităţi de produse peste te vor avea loc în cadrul a­ anului să realizeze o cantîtote loză, mangal şi alte sortimen­
tivitatea, modul de lucru, să plan, să se reducă cheltuielile dunărilor generale accentul va suplimentară de metal mult su­ te, precum şî necesitatea de­
nc propunem sarcini mobiliza­ de producţie, să crească pro- trebui pus pe identificarea şi perioară celei înregistrate pc păşirii angajamentelor pină Ia
toare. să qăsim noi resurse Si ductiviiaica muncii şî im plicit valorificarea de urgenţă a u­ primul semestru. Din studiile finele anului trebuie să con-
posibilităţi dc ridicare a valo­ contribuţia la sporirea volu­ nor noi rezerve care să asigu­ şi analizele făcute în ultimul slituie principalul obiectiv al
rii muncii noastre. In contextul mului de acumulări ale ţării re sporirea volumului dc pro­ timp a rezultat că la aceste u- dezbaterilor. La finalizarea cu
acestei practici se înscriu şi a- noastre. Este un succes re­ ducţie cu desfacere asigurată nităti se găsesc importante re­ succes n sarcinilor ce revin
rlunările qcncrale ale salaria­ marcabil, pe baza căruia în şî în mod deosebit a acelora zerve latente $i potenţiale judeţului nostru în acest an,
ţilor ce vor avea loc în curînd perioada care urmează trebuie de care economia naţională a­ care, puse în valoare, vor du­ la acoperirea nevoilor supli­
in toate întreprinderile, adu­ clădite noi realizări de presti­ re nevoie stringenta la ora ac­ ce Ia cresteiea indicilor de u- mentare de produse sin), che­
nări care. proniovînd tu strîc- giu. care să asigure depăşirea tuală In acest scop se cuvine lilizare a aqrcqatelor şî utila­ mate să-şi aducă aportul efec­
tete principiu! democratic, asi- sarcinilor acestui ultim an al ra minerii din Valea Jiului. jelor din dotare, a tuturor ca­ tiv şi celelalte unităţi econo­
qură o participare largă a ma­ actualului cincinal şi să se Deva, Brad şi Hunedoara, prin pacităţilor de producţie şi prin mice si în special întreprinde­
selor de salariaţi la dezbate­ creeze cele mai optime condi­ dezbaterile ce vor avea loc aceasta la creşterea producţiei rile dc materiale de construc­
rea problemelor majore de ţii pentru demararea cu suc­ să vină cu propuneri concrete de cocs, aqlomerat. fontă, o­ ţii, industria locală, alimenta­
drv.vollarc economică stabilite ces în noul plan cincinal. pentru creşterea productivită­ ţel. laminate, piese şi utilaje ră şi uşoară. De asemenea, u-
de conducerea dc partid şi dc Penlru refacerea şi norma­ ţii muncii in subteran, deschi­ cerute insisicnt dc economia nitâţile dc transport trebuie să
slat. lizarea grabnică a întregii vieţi derea unor noi fronturi minie­ naţională.
• Bilanţul semestrial recent economice si sociale, nevoile re. dc raţionalizare şî îmbună­ La unităţile de exploatare si Ing. ŞTEFAN CORNEA
încheiat a adus noi satisfacţii economici naţionale obliqă. a­ tăţire a întregii activităţi pro­ industrializare a lemnului, un­ activist al Comitetului judeţean
pentru marea majoritate a co­ cum mai mult ca orieînd. pe ductive. astfel în riţ într-un de efectele calam ităţilor au de partid Hunedoara
lectivelor dc muncă din uni­ fiecare salariat şi cetăţean al timp cit mai scurt să se recu­ A. MOLDOVAN
întreprinderea de prefabricate din beton Qirczo. Tuburile premo, după ce ou trecut prîn tăţile economice bunedorene. pereze restanţele înregistrate fost resîmţilc ce) mai mult. se
întreg procesul de fabricaţie, sînt expuse ultimelor operaţiuni de finisaj şi încercări. ţării să depună eforturi înze­ impun o fi luate cu maximum
Printr-o muncă perfecţionaiă cite si să contribuie cu întrea­ la unele unităţi Şi să se asi­
Foto : V. ONOIU de operaţi vii ate măsuri menite (Côntihuare in pag. a 2-a)
continuu şi plină dc abnegaţie, ga sa capacitate de muncă In gure in acelaşi timp depăşirea să qaranlcze valorificarea de­
cu toate greutăţile provocate obţinerea unor rezultate sub* angajamentelor majorate SI- plină a potenţialului uman,