Page 27 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 27
nrm-aw^T'V-ra
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 365 ® SIMBÄTÄ 8 APRILIE 1972 3
:.zaaa.-tm»!««aagmsrraigaaMgii7-iri»ii ir ...........................................................
ta demisiei. După o perioa
nu dă de cel puţin un an de ia
angajarea muncitorului res
pectiv la noua unitate, con
ducerea întreprinderii, con-
statînd că muncitorul înde
muncii să su consecinţele ei! plineşte condiţiile pentru ob
ţinerea treptelor, poate apro
ba să i se acorde un număr
Carnetul de muncă este tot fără carte de muncă, loan Pctrescu — Haţeg. de trepte, fără să depăşeas
considerat pe bună dreptate pentru că i se reţinuse de Perioada cît aţi urmat şcoala că numărul treptelor do care
a beneficiat la întreprinde
oglinda activităţii unui • om către I.P.B. Deva, conduce de şoferi profesionişti nu
în cîmpul muncii. In el se rea oficiului amintit mai sus constituie vechime în mun rea de unde a plecat.
menţionează activitatea pres a hotărît să-i acorde trans că, astfel că vechimea ne Mircea Pop — Haţeg. Nu.
tată, salariul avut, unităţile ferul în interesul serviciului întreruptă în aceeaşi unita
unde a lucrat şi calificarea lui O. V. cu condiţia ca şi te în vederea acordării spo Petru Nclega — Hondol.
pe care o posedă titularul. I.P.B. Deva să-i dea transfe rului solicitat se la în con Dacă din statele do plată re
Legiuitorul a precizat în mod rul tot în aceleaşi condiţii siderare în muncă. zultă funcţia şi locul de
expres că acest carnet este mecanicului draglinist Cor Petru Mihăllă — Deva. muncă, nu vă puteţi recon-
actul personal al titularului nel Bretean. Pentru a se păs sţitul cu martori locul do
şl nu poate fi reţinut decît tra o „rezervă" însă, ingine Transferarea nu se poate fa muncă.
ce decît cu consimţămlntul
Un oonoert elevat de instanţă şi numai pentru rului stagiar O. V. i s-a dat Lucreţia Bogdan — Fizoş.
Călătorule, fapte în legătură cu datele numai adresa cu aprobarea dv., astfel că urmează să lu Ne întrebaţi în ce condiţii
opreşte-te aici! pe care Ie cuprinde. scrisă a transferului, cartea aţi legătura cu unitatea la puteţi urma o şcoală de dac
Ascultă, nu bea ! ai Filarmonicii Cu toate precizările făcute de muncă fiindu-i reţinută. care doriţi să fiţi transferat tilografă. In primul rînd tre
Izvorul murmură o doină de Jale. şl în cazul în care nu vă
de stat din Cluj de legile în vigoare, ne este Conducerea I.P.B. Deva nu convine salarizarea oferită, buie să aveţi liceul. Dum
A fost, mal întîl, un foc de poveste dat să auzim că unor sala şl-a respectat cuvîntul, în puteţi să refuzaţi transferul. neavoastră aţi terminat o
un fluture arzind, Cu fiecare prezenţă a riaţi 11 se reţin carnetele de sensul că nu l-a mai acordat şcoală profesională specială.
aripi de răzmeriţă avea Filarmonicii de stat din muncă din alte motive. transferul Iui Bretean pe mo- Petru Guzea — Hunedoara. De ce nu lucraţi în speciali
şi şuier de coasă răsucită. e Cluj, din cadrul stagiunii Vechimea minimă în meserie tatea respectivă ?
permanente deschise la pentru promovarea în cate
Poate-ar mai fi fost o lacrimă Se-aprinde pe munte un semn \ Deva, aria de popularizare goria 4 este de 8 ani. Vechi Solomon Prundar — Baia
nu îndeajuns zbicită pe obraz II ştiu şl-i cunosc înţelesul, t a compozitorilor diferitelor mea minimă necesară trece de Criş. Toţi pensionarii do
şi o rostogolire nebună de vînt Săgeata şi scutu-ţl sînt eu, genuri simfonice devine tot rii muncitorilor calificaţi de gradul II de invaliditate pot
şi-un trăznet Tu, floarea, şl rodul, şi-alesul. \ mal amplă. la nivelul de bază la treapta să lucreze în cooperativele a-
a trei bărbaţi din Apuseni 1 In cadrul recentului con Ovidiu Vodă a fost repar tivul că acesta a primit de I în cadrul fiecărei categorii gricole do producţie din care
Cresc flăcări pe margini de cer l cert, prezentat în sala tizat, după absolvirea facul la unitate un apartament cu de încadrare este de un an. fac parte. Aceasta este, de
— biografia lor ml-e scrisă în inimă — Pădurea albind într-o noapte, i „Arta", cunoscuta orches tăţii de hidrotehnică agrico 3 camere şi trebuie să-l res fapt, o obligaţie, p îndatori
piepturi bărbate Prin ani grădinaru-ţi sînt eu, 7 tră a interpretat la un ri lă din Iaşi — mai precis în tituie. „Numai în aceste con Constantin Dodencl — re statutară a fiecărui mem
într-un sfîrşit, prăbuşite sub roată. ,, Tu, merele bune şl coapte. ţ dicat nivel artistic Simfo data de 5 decembrie 1969 — diţii i se eliberează cartea Negomir. Urmează să vă a- bru cooperator. Munca în co
nia 40 în ' sol minor, de ca inginer stagiar la Oficiul de muncă" — le-au comuni dresaţi cu cerere Comitetului operativa agricolă nu afec
Căzu apoi, Cînd dorul se-aprinde baladă ^ i Mozart, Introducere şl a- de îmbunătăţiri funciare De cat funcţionarii de la I.P.B. executiv al Consiliului popu tează cu nimic drepturile la
pensie.
Cocorii se-ntorc dinspre sud,
într-un tlrzlu, o ploaie măruntă şl grea, Sînt mugur ieşind din zăpadă i legro pentru harfă şl or va. Intre timp el a fost în Deva celor de la Oficiul de lar al judeţului Gorj.
o ploaie de plumb Tu, cîntul ce vreau să-l aud. 1 chestră, de Ravel, Rapso corporat pentru a-şl satisface îmbunătăţiri funciare. Gheorghe Tugneanu — Virgil Neag — Burjuc. Ce
şi unsprezece mii de stele-au căzut. REMUS REDNIC | dia a Il-a, de George E- stagiul militar. După lăsarea Văzîndu-se păcălită, con Hunedoara. Vechimea mi reţi relaţii de la Ministerul
nescu. Solista la harfă. la vatră, tînărul inginer s-a ducerea Oficiului de îmbu nimă în meserie pentru Muncii.
i—. Lucia Rotar, s-a dovedit şl reîncadrat în muncă la o nătăţiri funciare Deva a re ca un muncitor califi Llviu Rotea — Bîrcea. Cînd
de această dată sensibilă, altă unitate, respectiv la în acţionat ca atare. A încercat cat să treacă de la treap aveţi timp vă rugăm să tre
nuanţată în interpretare, treprinderea de prefabricate să-i păcălească şl ea pe cei de ta I la treapta a Il-a este ceţi pe la redacţie pentru o
Christian Bernadac apropiindu-se de stilul im din beton Deva. Deşi nu a- la Bîrcea, anulînd în 29 fe de doi ani. Pentru restul pro discuţie personală.
pus de Ravel. vea voie să părăsească cu bruarie 1972 adresa dată blemelor scrise urmează a
Prof. VASILE BOTA transfer întreprinderea la ca pentru transferul în interesul vă adresa Comitetului execu Vasile Rus — Gînţaga. Sîn-
re a fost repartizat în primul serviciului inginerului stagiar tiv al Consiliului popular al tem de acord cu dumneavoas
rînd pentru că era stagiar, şi Ovidiu Vodă în 17 septem judeţului Vîlcea. tră că veterinarii şi-au făcut
Fosta literară în al doilea rînd pentru că brie 1971, considerîndu-1 pe Gheorghe Chiţiboi — Ghe- în mod conştiincios datoria.
dumneavoastră
Mulţumirile
f
Valentin Ştefan — Geoa- specialiştilor care lucrează în stagiar ca plecat cu preaviz. lar. Situaţiile arătate de dv. vă rugăm să le transmiteţi
Din analiza celor două e-
domeniul agriculturii nu li
Nu putem vorbi despre dic al Eladei antice, Hipocra- voinţa şi, în acelaşi timp, ata giu. Se observă că vă stră acordă transferul decît cu a- xemple rezultă clar că atît în scrisoare se referă la ce personal. La fel trebuie să
„Medicii imposibilului“ — te din Kos. şamentul lor faţă de profe duiţi... Nu reuşiţi însă să tre probarea forurilor superioa conducerea I.P.B. Deva, cît şi le anterioare intrării în vi procedeze şi anonimul din
cartea publicistului francez Redactată pe baza unor siune, faţă de oameni l-au ceţi pragul unui rudimenta- re, totuşi conducerea Oficiu Oficiul de îmbunătăţiri fun goare a Legii nr. 1/1970. Mărtlneşti.
Chrlstian Bernadac, apărută mărturii scrise, inedite, ale putut ajuta pe medicii „im rlsm supărător. Recunoaşteţi, lui de îmbunătăţiri funciare ciare au încălcat în mod Alexandru Amza — Hune Biroul organizaţiei de bază
recent în traducere în limba unor cadre medicale, ale de posibilului" să acţioneze pen dealtfel, şi dv. că n-aţi pro Deva a închis ochii şi i-a a- flagrant legislaţia muncii. Do doara. Treapta de salarizare 1 P.C.R. — Boiu de Sus. Pen
română la Editura politică — portaţilor din lagărele nazis tru salvarea vieţilor ome gresat prea mult în ultimul cordat transferul în intere aceea este necesar ca servi acordată unui muncitor ccin- tru soluţionarea problemei
fără a ne aminti de „Medicii te, cartea „Medicii imposibi neşti. Cîteodată — mai ales timp. sul serviciului, pe următoa ciul raporturi de muncă din stitule un drept cîştigat al a- privind instalarea unui post
blestemaţi" a aceluiaşi autor. lului" cuprinde evocări înfio în ultima perioadă de exis Lucian Stanclu — Simeria. rele considerente : în unita cadrul Direcţiei pentru pro cestula atîta timp cît munci
Cele două cărţi, deşi pot a- rătoare. După atîţia ani de la tenţă a lagărelor, cînd SS-iştii încercările dv. trimise redac tea dumnealor se angajase bleme de muncă şi ocrotiri torul «este încadrat în aceeaşi telefonic în sat trebuie adre
vea o existenţă singulară, se tragicele evenimente, acestea au fost cuprinşi de adevărată ţiei sînt modeste. Creaţiile — exact în perioada cînd sociale Deva să intervină ho unitate sau prin transfer în sată o cerere Direcţiei de
completează reciproc, conţin n-au putut şi nu trebuie să turbare — medicii deportaţi suferă din cauza sărăciei de stagiarul plecase la I.P.B. De tărît şi să la măsurile caro interesul serviciului în altă poştă şi telecomunicaţii, ser
psihologii antipodice, cărora au fost puşi în situaţia de imagini poetice şi a unui vo va — un salariat care lucra se impun. Nimănui nu-i este unitate, în categoria sau viciul Tc. Deva şi vi se vor
autorul le conferă o mare a-i respinge pe bolnavii ire cabular mai bogat. se la întreprinderea de pre permis să încalce şi să igno funcţia la care i s-a acordat comunica condiţiile în care
doză de autenticitate şi emo mediabili în scopul salvării loan Cimpoca — Gooagiu. fabricate din beton Deva, re legislaţia muncii. treapta respectivă şi cît timp poate fi soluţionată pozitiv a-
ţie. In „Medicii blestemaţi", Cartea politică celor care mai puteau supra Vă recomandăm să evitaţi respectiv Cornel Bretean, de P. S. Redacţia aşteaptă din îndeplineşte condiţiile pe ba
acţiunile medicilor sînt do vieţui după terminarea răz tonul funebru din poeziile meserie mecanic de dragiină. partea direcţiei amintite mai ceastă problemă.
minate de psihologia sadis boiului. dv. Sînteţi tînăr. Ar fi păcat Cum Ovidiu Vodă era înca sus să 1 se comunice ce mă za cărora i s-a acordat acea lOAN VASILIE
mului, de mitul rasismului, fie uitate de omenire. Prin Intre aceste frontiere şi pre să vă închideţi optimismul, drat la I.P.B. Deva, dar nu i suri a întreprins pentru a se treaptă. La plecare din între VASILE AVRAM
de concepţiile antiumane cartea lui Christian Berna cepte ale vieţii acţionau me elanul tineresc, în expresii se eliberase cartea de muncă curma în viitor astfel do ne prindere prin demisie, mun
promovate de cel de-al III- dac, cititorul „călătoreşte" în dicii deportaţi. „Cred că fie ce nu vă aparţin, nu vă sînt de către Oficiul de îmbună reguli, care se răsfrîng ne citorul încetează să mai be de Io Direcţia judeţeană pen
Relch. In această lumină tre acele lagăre ale morţii — Da care supravieţuitor din fie specîfîce. E bine să urmaţi o tăţiri funciare, iar Cornel gativ asupra salariaţilor. tru probleme de muncă şi
buie privit modul de exerci chau, Mauthausen, Buchen care lagăr — scrie Christian cale firească. Bretean lucra la Oficiul de neficieze de treptele de sa ocrotiri sociale
tare a profesiunii de către wald, Auschwitz, Bergen- Bernadac — îşi are propriul Aurel Pădure — Hunedoa îmbunătăţiri funciare Deva N. PANAITESCU larizare obţinute pînă la da N. ZAMFIR
medicii nazişti. De fapt, nici Bclsen etc. — întrebîndu-se său „medic al imposibilului". ra. Vă rugăm să nu trăiţi cu
nu poate fi vorba de o exer cum a fost cu putinţă reîn iluzia că scrieţi unei fiinţe
citare a profesiunii — în a- vierea unui peisaj dantesc în Cartea autorului francez, imaginare. Redactorul de
devăratul înţeles al expresiei lume, sub oblăduirea unei de la prima pînă la ultima specialitate „trăieşte“ şi vă
— cîtă vreme medicii na naţiuni stăpînă pe cuceririle pagină, ne aduce mărturia citeşte poezia trimisă. Vă şi
zişti au creat imperiile mor ştiinţei şi tehnicii. impresionantă a umanităţii răspunde. Vădiţi o oarecare
înfruntă
şi
teroarea
care
ţii, au încercat experienţe Medicii „imposibilului" au ştiinţă a compoziţiei. Vă aş
Criminale pe oameni, au ex fost în Revierele (infirmeri bestialitatea, a solidarităţii u- teptăm în continuare. Cel mai important eveni ne, au loc etapele întîl —
perimentat eutanasia. Pe a- ile) lagărelor şi Kommando- mane zguduitoare prin măre M. George — Hunedoara, ment fotbalistic : meciul in interjudeţene — ale cam
ţia el.
ceştia îi numeşte autorul rilor adevăraţi ocrotitori ai Mai trimiteţi. ternaţional România — pionatului de calificări. Ia
,,blestemaţi", şl nu numai el, tovarăşilor lor. Aparţinînd MARIN NEGOIJA Red. Franţa, azi după-amiază pe handbal — seniori. Dumini
ci întreaga omenire, toate ge naţiunilor cotropite — mai stadionul „23 August" din păstreze avantajul de un sportive, SC desprinde o ma că începe la Orăştie con
neraţiile care se vor mai naş ales francezi — medicii de Capitală — „uvertură" la singur gol, pentru returul re emulaţie în jurul şanse cursul etapei judeţene a
te. Medicii „imposibilului" au portaţi au luptat vitejeşte cu marea confruntare de la cu Bcniica ? Sau se va re lor echipei Dacia de a de campionatului republican de
judo, rezervat copiilor. En
apărut în chip firesc, ca o moartea pe un teren care îl Budapesta, din 29 aprilie. peta „figura Feyenoord" ? veni campioană judeţeană. tuziastul antrenor Gheorghe
Profesorul Angelo Nicules-
necesitate, ca o replică a ce aparţinea ei. Lipsiţi de mij cu lansează un nou inter Se spune că marele Gerd Emil Ciurdărcscu a intrat Barjica va da noi campioni,
lor „blestemaţi". Activitatea loace terapeutice sau instru naţional — Sandu Mircea, Miiller ar vrea să plece la din nou în viaţa sportivă de apţi pentru etapele finale ?
Feyenoord. Antrenorul său.
performanţă. Ca antrenor.
lor, cu adevărat umană, s-a mente pentru intervenţiile de la Sportul studenţesc, cu Udo Latek, solicită orice e- Mureşul Deva mai este li La etapa diviziei şcolare do
9 goluri marcate la echipa
subordonat unei psihologii a chirurgicale, slujitorii lui sa. Azi are o mare sarcină: fort şi toată înţelegerea clu der. Va fi şi mîine, după lupte libere, ce a avut loc
făcut
recent,
au
arbitrii
sacrificiului, a dăruirii de Esculap au alinat suferinţele, să-l înlocuiască pe Dobrin. bului Bayern pentru a-i meciul de la Brad ? ! Im ..tuş“ pe mulţi concurenţi
schimba opţiunea lui Gerd.
portant e şi meciul, dar mai
sine, s-a condus după jură- au smuls morţii mii de oa Răspundere, nu glumă ! Tostao va deveni ziarist: cu seamă interesează depli hunedoreni ; astfel, clasa
mîntul atribuit vestitului me meni. Numai devotamentul. Succes tînărului debutant, şef de rubrică la „O Globe" na sportivitate a jucătorilor mentul final a primit urmă
în contextul succesului ge toarea configuraţie : 1. Ş.S.
neral al echipei. Prin de (Bello Horizonte) şi rubrică şi spectatorilor. De ieri au Cluj ; 2. Ş.S. Petroşani ; 3.
butul lui Mulţescu, la Le personală la „Goal" (An început, în sala „Construc Ş.S. Deva. Metodistul do
torul" din Hunedoara, în
glia). Făgaş şi Urmeş — ex
Havre, în naţionala do ti specialitate al C.J.E.F.S.,
Premieră la Teatrul neret şi relansarea lui Su- tremele de speranţă ale Jiu trecerile etapei finale a Vasile Vlasie, este do păre
ciu în echipa olimpică, în lui, n-au făcut prea multe campionatului republican re că arbitrii C. Dezideriu
nici Ia Steaua. Să-i vedem
de tenis de masă, rezervat
meciul-deschidere de pe ..23 (Deva) şi Fr. Marton (Cluj)
de sfat „Valea Jiului" August", în compania se miercuri la U.T.A... Arbi juniorilor. Vor deveni Cor au viciat rezultatul final,
trul loan Barbu (Deva) sus
nel Popovici. sau Victoria
lecţionatei universitare, nu ţine că a semnalat lui C. Chinceşan. .Silvia Foro, Ion dînd decizii eronate în par
mărul ..internaţionalilor“ Niţescu poziţia de ofsaid şi Ghenea, Ion Tripón, sau tidele susţinute de I. Cor-
din judeţul nostru se ridică faultul la portar, din care Dumitru Bîldea campioni ? bei, I. Şerban şi I. Bîtcan
IC il la patru. Ceilalţi doi — ti s-a înscris golul Rapidului Să aşteptăm pînă mîine la (Petroşani), care realizaseră
tularii reprezentativi de ju
„tuşuri". N-ar fi fost mai
niori pentru T u r n e u l în meciul de cupă cu F.C. amiază, dar pînă atunci bine cu arbitri neutri ?... E-
Galaţi. Arbitrul de centru
să-i încurajăm din toată
U.E.F.A., Szabadaş şi Na- chipa do rugbi Ştiinţa Pe
I.a şapte decenii de la prima ne-a dat o veridică doamnă Cla ghi. Anul... competiţional a fluierat, dar după ce a inima. Duminică şi luni se troşani se află în turneu în
reprezentaţie in ţari a dramei rii, ilustriudu-1 rigiditatea trufa intrat mingea în plasă a lă vor desfăşura, tot la Hune
„Vlaicu V odă" colectivul Tea şă şi dogma străinătăţii, violen internaţional are semne bu sat fluierul... pentru gol şi doara, întrecerile fazei de R.F.G. Ilie Năstasc s-a mai
trului de stat „Valea .Jiului“ a ţa şi forţa brutală, vicleniile. ne ! Semifinalele cupelor nu pentru fault. La Fabri zonă a campionatului repu apropiat puţin de Stan
pus in scenă, intr-o montare ine Ne-a dat dovada autenticului ei europene — meciurile tur
dită, piesa iui Al. Davilla, ^ dra talent. O prezenţă Impresionantă ca chimică Orăştie, din dis blican de lupte libere — in Smith în ,,Marele premiu —
maturgul prin a c.ărul creaţie li- a fost Al. Codreanu prin perso — au pus pe gînduri gaz cuţii cu factori de conduce dividual — juniori. La De F.I.L.T.".
icratura noastră a cişllgat primul najul Gruc. A şti să-ţi păstrezi
personaj aflat în faţa problemei închis graiul şi să te exprimi dele. Va reuşi oare Ajax să re ai secţiei şi asociaţiei va şi Petroşani, azi şi mîi- S. GORUN
de unificare a teritoriilor de lim numai prin prlv'irl o o marc
bă română. artă. Al. Codreanu a dovedlt-o.
ă'laicu %odă nu c altul dccit Kadu Neag şi Wilhemlna So-
voievodul muntean, Vladislav IV vinschi — un cuplu reuşit in
Basarab, fini lui Alexandru Ba- Mircea şi Anca. Mircea care os
sarab, inviugătorul glorios al iul cilează între Iubire şl fascinaţia a a B
Carol Koberi. .'VIomentul piesei e puterii. Anca — cu patosul Iubi
fixat in anul 1370, lind Ţara Ko- rii în suflet — e o apariţie ginga
mâneaseă c Înstrăinată regelui şă, feminină. Lucian Muscurel
Ungariei şi bisericii catolice, în (un Pala diabolic, impunînd per De duminică, după victoria mare, cadrul necesar perfor fio privite cu toată seriozi piat colaborator al meu, reu
străinare înlesnită de doamna sonajelor cînd Iubirea, cînd pu asupra fostului lider. Vago manţei. Şi primele rezultate tatea de către toţi jucătorii, şim să imprimăm şi jucăto
Clara, mama vitregă a domnito terea), Nicolae Gheorghe, Vaier nul Arad, echipa Mureşul confirmă. Deşi nu jucăm iar în viaţa particulară a lor rilor aceste cerinţe şi chiar
rului Vlaicu, transformat in va Donca, Florin Plaur, Corvin A-
lexe. Jan Tomescu, Mihai Clita
sal. Piesa este un Joc al con şl alături de el întreaga suită de Deva a preluat şefia clasa strălucit, reuşim să punctăm, solicit multă ordine. De fe şi optimismul şi entuziasmul
tradicţiilor, şi cu cit tensiunile mentului seriei a VlII-a a di lucru foarte important în ge lul cum ne vom organiza de nostru. Facem ordine şi dis
intcrpersonale şi intergrupale personaje au împlinit cu ta viziei C. neral în fotbal. pinde totul ! Aşa, optimist şi ciplină, pi-etindem încadrarea
cresc, cu atit creşte şi valoarea lent tabloul viguros al dramei
dramatică a creaţiei lui Davilla. istorice, care a fost primită de Pentru că acum, mai mult — Cc importanţă acordaţi entuziast cum sînt, aş dori să jucătorilor în actst spirit do
Conflictul fundamental este cel public cu aplauze calde şl cu ca oricînd, este necesar ca primelor două victorii ? fiu bine înţeles : toate meciu echipă, dar sînt necesare şi
dintre suveran şi vasalul care as florile albe ale recunoştinţei pen toţi cei ce doresc performan rile sînt grele şi ridică pro unele condiţii ca totul să
tru clipele de profund,ă înăl
piră la o dezvoltare liberă, inde — Cea reală — cîte două
pendentă. Din acest antagonism ţare sufletească, pe care le-a ţa formaţiei să depună toate puncte, foarte necesare în bleme, de aceea vom lua toa reuşească.
decurg toate celelalte: tensiunea dăruit. eforturile, am considerat o- lupta noastră de urmărire şi te măsurile de a participa la — Apropo de condiţii. Se
dintre domnitor şl doamna Clara, LUCIA Liau portună o discuţie cu anţre-
dintre boieri şi grupul doamnei Theodor Aman — „Tudor Vladlmlrcscu". detronare a liderului. Dar, ele cu potenţialul maxim. pare că la Mureşul se pre
Clara, dintre boieri şi aparentul norul Ovidiu Hulea. tinde mult, dar cadrul matc-
chip al lui Vlaicu, pe care aces In perioada pregătitoare, rial-organizaloric satisface mai
ta şi-l ia cu diplomaţie in con
fruntările cu mama vitregă, ca antrenorul a solicitat un oa puţin. E adevărat ?
şi o seamă de contradicţii secun recare timp pentru a putea — Da. .Şi tocmai acum, în
dare. Pe aceste antagonisme să se pronunţe în privinţa e-
complexe. Al. Davilla a închegat etapele grele ce no aşteaptă,
arhitectura dramei sale de o ma Theodor Aman este unul din ra de cald patriotism pe care prinzătoare ale personajelor chipei şi şanselor ei, pînă o ar fi necesar ca bunul mers
rc intensitate. Domnul e singur tre pictorii celei de-a doua Ju o găseşte în capitala Franţei ii confirmă marea lor valoare. va cunoaşte mai bine. Tim al echipei să fie asigurat cît
in realismul politicii lui de stat, mătăţi a secolului al XlX-lca, determină orientarea creativă In perioada donuiici lui Cu- pul s-a scurs, două rezultate mai important este că aceste Tocmai de aceea jucăm nu
„bizuindu-se cu desăvirşire pe care a contribuit, prin vasta lui spre o artă de Idei, legată de za, continuă să picteze compo se şi cunosc (victorii cu 3-1). victorii au o preţioasă valoa mai pentru victorie, nu ne vom mai bine şi din acest punct
forţa perenă a datinei şi pe uni operă, la definirea unei arie năzuinţele de libertate ale po ziţii inspirate din trecutul isto re morală, constituind un bun apăra numai cît ne impune do vedere. Ar fi foarte bine
cul credincios la mod absolut, româneşti cu o largă sferă de porului. El va consemna mai ric al poporului român, care şi iată-ne în faţa celui mai fundament pentru activitatea ca toate organele, organiza
Gruc, simbolizind poporul şi vir cuprindere a problematicii so tirziu scopul pe care trebuie aveau un scop bine definit pen competent personaj în ca adver-sarul, care, dacă noi ju
tuţile lui de Înţelepciune, sta ciale a timpului. S-a născut in să-l urmeze un artist In viaţă: tru continuarea luptei de inde de viitor. Orice valoare teh- căm ofensiv, nu va putea să ţiile şi factorii care ne co
tornicie şi tărie. Sprijinit pe a- anul 1831 intr-o familie de ne „Artistul trebuie să aparţină pendenţă şi autonomie a ţării. racterizarea stadiului actual nico-tactică ai. fără un să menţină iniţiativa. Valoarea ordonează să fio mai înţele
ccastă forţă, Vlaicu acţionează gustori craioveni. In casa pă Convingătoare este lucrarea al formaţiei aspirante la di gători în sprijinirea acestei
învăţind de la omul din popor rintească, predispoziţiile sale „Bătălia românilor cu turcii pe vizia B. nătos suport moral şi fără jucătorilor ne permite abor
să tacă, să rabde, să aştepte mo artistice se vor manifesta de insula Sf. Gheorghe“. totala dăruire sufletească a darea acestei concepţii, baza echipe cît mai eficient.
mentul prielnic“. limpuriii, evidenţiind calităţi Pe lingă genul picturii, A- — Ce părere aveţi acum jucătorilor nu poţi să reali tă pe prc,gătire fizică, dar nu Aşa cum subliniam la în
Artistul emerit Ion Oltcanu, ca surprinzătoare de execuţie în Rememorări man abordează cu multă inde- despre echipa pe care nu cu
re semnează direcţia de scenă, a temeiate pe un spirit de ob minare şi t.alent tehnica gravu mult timp în urmă o cunoş- zezi ceea ce-ţi doreşti. mai cu mijloace tehnico. ceput, Mureşul Deva este a-
dat piesei lui Davilla o linie mo servaţie extrem de fin şi pe o rii, contribuind la o largă — O dată ajunşi lideri sîn — Răspund jucătorii aces tît de aproape şi foarte de
dernă, primenind-o de încărcă delicata sensibilitate pentru de popularizare şl difuzare In rin- teaţi numai din meciuri, ca teţi puşi — dumneavoastră, tei concepţii carc-i solicită, parte, în acelaşi timp, de rea
tura de text ce o îngreuna pe sen şi culoare. Primele studii timpului său, numai aşa opc dul maselor a unor idei îna partener al Sodei Ocna Mu antrenorii şi jucătorii — în evident, mai mult ? lizarea visului său şi al su
alocuri şi chiar de unele perso şi le face la Craiova, unde are rele lui se vor transmite pos intate in lucrări ca: „înjugatul reş, unde aţi activat pînă la
naje, dar înălţînd-o in frumuse ilascăli cu idei înaintate, pă terităţii“. boilor“, „întoarcerea de Ia situaţia de a apăra această — Solicitarea necesită o porterilor săi. Poziţia de a-
ţea ei istorică, in mesajul mă trunşi de dorinţa creării unei Atras irezistibil de pictura cu cîmp“, „Ursarul“, „La mămăli venirea la Deva ? poziţie; vă revin alte obli viaţă ordonată, multă dărui cum trebuie apărată, în de
reţ pe care-1 poartă. K o fireas orinduirl mal bimc, viitori par temă istorică, conştient de va gă“, „Frumoasa ţărancă“ etc. — Cînd am venit aici cu gaţii, mai mari. Ce faceţi re. In majoritatea lor, jucă plină sportivitate, cu tot ela
că şi viguroasă consonanţă în ticipanţi la revoluţia din 1848. loarea educativă a acestui gen, Imaginea iui Tudor VTadimi-
tre lexicul robust, presărat cu In perioada revoluţiei. Aman el va crea o scrie de lucrări rescu, realizată atît in ulei cit noşteam obiectivele echipei, pentru a le onora ? torii răspund. Pot fi chiar e- nul şi toată dăruirea. A ju
„neaoşismele“ lui Davilla şi sce se află in Bucureşti, făcîndu-şi de mare valoare documentar- şl în gravură, de mai multe care personal m-au impresio — Da, de-abia acum înce videnţiaţi Precup — dăruit cătorilor în primul rînd ! Dar
nografia modernă — un decor studiile la gimnaziul Sf. Sava, istorică prin care va trezi sim ori, a reprezentat pentru acea nat, din fire fiind un opti pe greul şi nu se va termina total jocului, arc puterea do şi secţia, asociaţia, celelalte
pe cit de simplu, pe atit de su fiind, in acelaşi timp, membru ţul patriotic, de ncatîrnare a perioadă figura cea mai popu
gestiv, atribuit ingeniozităţii ar al clubului revoluţionarilor din poporului român: „Cea din ur lară a operei sale. De fapt, noi mist convins, un entuziast. decît după baraj, la care sper a acoperi o mare zonă în te organe locale de sindicat şi
hitectei Teodora Dinulescu — ca Craiova. El îşi concretizează a- mă noapte a lui Mihai Vitea cunoaştem figura lui Tudor I.a primul meci pe care l-am că vom participa. De-acum ren —, ca şi Pop, Puie. Ceau- de specialitate vor trebui să
re a dat uşurinţă in mişcare şt deziunea la revoluţie prin mai zul“, „Izgonirea turcilor la Că- Vladimirescu prin ceea ce ne-a condus, amicalul cu A. S. A. încolo mai avem cîteva ho- şu II, Macavei II etc. Să ştiţi fie mai apropiirtc do echipă,
a făcut ca, la o dramă de ase multe lucrări. îşi continuă stu lugărcni“, „Boierii surprinşi de lăsat Aman. Theodor Aman ră-
menea proporţii, cortina să nu diile la Paris, unde ţine o le trimişii lui Vlad Ţepeş“, „Vlad mine pentru posteritate unul Tg. Mureş, mi-am dat seama puri mari. Dacă scăpăm cu că în general sînt înţelegă de intcrcsolc ci şi ale spec
cadă decit in final. gătură permanentă cu intelec Ţepeş şi solii turci“, „Aprodul dintre primii oameni de cultură că scopul Mureşului poate fi bine, cu cît mai multe puncte tor şi accept ca jucătorii să-şi tatorilor deveni, care tînjesc
Dumitrn Drăcea a întruchipat Pttricc“ ele. Amploarea acestor realizat. Valoarea jucătorilor din aceste meciuri, drumul satisfacă unele divertismente, de atîta vreme după o echi
magistral complexilalea psiholo tualii romăni progresişti, prin care au inţeles rolul educativ
gică a lui Vlaicu. personalul sau tre care Barbu Iscovcscu, Ce compoziţii, pline de forţă şi a- al artei şi semnificaţia ci pa este bună, cu posibilităţi tch- nostru se va netezi. Pentru dar le pretind ordine şi dă pă do divizia B.
dominind scena cînd măreţ in zar Kolliac, Dimitric Bolinli- devăr istoric, de o marc ştiinţă triotică. nico-tactice la majoritatea ju a ajunge aici va trebui ca ruire. împreună cu colegul
frumuseţea lui interioară. clnd neanu, Gh. Creţianu. Atmoste- a compoziţiei, cu mişcări sur I. SEU cătorilor — ceea ce oferă, în antrenamentele şi jocurile să Liviu Adam, cel mai apro- M. STANCIU
dezlănţuit, cind demn în răbda
rea lui de fier. Elisabeta Belba