Page 30 - Drumul_socialismului_1972_04

ïDH0aœB2SSZ«B2n?BSBg5?É?’TCT^ BBqK»»r3»nR»»'5C!S58?V«aRStïP»!»9WP*^''''T^^
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 366 ® DUMINICA 9 APRILIE 1972

Agenda aclivităţii pe lu­
na aprilie a Casei de cul­
tură din Brad cuprinde
un însemnat număr de ac­
ţiuni cultural - educative.
Organizatorii s-au străduit
să le conceapă îh mod di­ Penfru melomani
ferenţiat pentru diverse FH.M
categorii din rîndul publi­ PENTRU Uf DEI!
cului, cu care să acopere, In seria discurilor cu-
în acelaşi timp, întreaga a- prlnzînd muzică populară
rie a localităţilor situate în românească reţin atenţia întreaga poveste pare atît de incredi­ a genului este lezată, Limbuţia autori­
împrejurimile oraşului. cîteva nume; Florica Un­ bilă, îneît era să zicem că totul se petre­ lor face ca de la primele secvenţe să
Reţin în mod deosebit a- gur, Eiâria Clobanu, Ştefa- ce „ca-n filme". Dar comparaţia nu stă ghicim totul. Elementul surpriză desfiin­
tenţla, prin valoarea lor in- niă liareş, Sile Ungureanu în picioare, deoarece e altceva libertatea ţat fiind, nu ne mai rămîne decît să ur­
formallv-educativă, expu­ (acordeon), Marihcă Trlfu ficţiunii cinematografice şi este Iar alt­ mărim resemnaţi situaţiile previzibile, în­
nerea „Vizita tovarăşului (taragot). ceva această colecţie de clişee care alcă­ cercările şugubeţe de a le învălui cu un
Nicolae Ceauşcscu în ţări­ tuiesc filmul. văl misterios. De aici rezultă o lipsă acu­
le africane", simpozionul Mal îhtîi situaţia de bază : Un unchi bo­ tă d^ dinamism, soluţii greoaie, dialinguri
,.România — prezenţă în gat din America lasă o moştenire nepo­ obositoare şi cam lipsite de sens, insupor­
viaţa internaţională", doz- | tabil de patetice uneori.
baterea ..R..S.R, pe meri­ tului său, dr. Wolf, o avere fantastică.
dianele culturii şl artei". In Editura muzicală a Curat fantastică — ar fi zis Caragiale — Păcat de actorii Horst Drinda, .'Vnne-
Demne de relevat sînt se- Uniunii Compozitorilor â pentru că testamentul cuprinde o clauză: kathrin Bürger, Christine Schorn şi alţii,
dr. Wolf trebuie să se-nsoare cu o ameri­
apărut o nouă ediţie a cancă, părăsind teritoriul R.D.G. Dar — care se luptă vizibil cu precarităţilc Sf-o-
nariului semnat de Harry Türk, fără sorţi
,,Muzei vesele", aparţinînd ce povéste dramatică — intervine con­ de izbîndă, pentru că „Nici un om pen­
PE AGENDA muzicologului George Zbâr­ flictul : nişte ţipi malefici (şi o ţipă iuale- tru Camp Detrick" este un film subme­
cea. Volumul cuprinde a-
fică, natural !) îşi pun ochii pe gologanii
diocru. Nimic mai mult.
CASEI DE necdote, aforisme şi in­ doctorului, situaţie în oare intră şi servi­ AL. COVAO
stantanee muzicale, impu-
La imiialca de spâlătorlc-eu rft(ătorle a cooperativ«! meşteşug ilreştl „Progresul“ din Deva, căl­ nîndu-se ca o adevărată ciul secret amerlcah din Berlinul occi­
catul lenjeriei se efectuează cti o maşină modernă. lat-o pe har nlcn muncitoare Saveta Codlcă dental. Acesta vrea să-l convingă pe dr.
în exerciţiul funcţiunii. CULTURĂ antologie înfiripată, aşa Wolf să devină colaboratorul fabricii de
cum ne mărturiseşte auto­
rul, „din curiozitate — pi­ árme biologice din Câmp Detrick. Şi cînd
întreaga poveste se prelungeşte şl .sC în­
DIN BRAD oasă în ciuda zîmbetului ce curcă peste măsură de mult, creatorii se
întregi“.
pagini
acoperă
hotărăsc să ,,tale cordonul ombilical" :
Hămkia şi prkepmw kcaHêrikr Cartea face o incursiune în deus ex machina!, răufăcătorii sînt prinşi,
Intimitatea omenească a u-
riozitatea şl permanenţa cu nor mari muzicieni, con­ apare un alt testament, cel adevărat, care
nu cuprinde nici o clauză şi, cam atît.
care sînt abordate acţiu­ tribuind astfel la cun(3aş- Bineînţeles, povestea relatată astfel arc
nile pentru tineret, grija ce tereă şt înţelegerea lor. o oarecare conciziune. Dar urmărită pe
schm hă faţa satelor se acordă înarmării aces­ Poetul Nicolae Tăutu prolixă şi limbută. Da, în film se vorbeşte
★
ecran, ea degajă un plictis teribil, fiind
tuia cu îhaltele concepte
ale conştiinţei socialiste. este prezent în librării cu enorm de mult despre creşterea porcine­
Amintim în acest sens ma­ volumul „Prefaţă la Inima lor, despre şeptol. despre alte chestiuni
Îreceam, dis-de-dimineaţă, Breazu, Gheorghe Pupăză, Li- comunal de partid Ghelar. sa rotundă pe tema .,Cin- i mea. Poeme", cuprinzînd de zootehnie care nu au nimic comun cu
{36 cîteva .străzi din Teliucu dla Herban, Elena Zăvoianu Sub îndrumarea comitetu­ stea, modestia, datoria şi poezii din perioada debu­ genul poliţist. Chiar legea fundamentală
Inferior. Ne-au întîmpinat pa- .şi alţii. lui comunal de partid, consi­ conştiinciozitatea— calităţi tului, scrise între anii 1937-
vate^ curate, stropite cu apă. Mult şi bine s-a muncit şi liul popular comunal a co­ morale ale' tînărului zile­ 1945, cărora li se adaugă
{Ceva mai tîrzlu aveam să în satele aparţinătoare co­ ordonat mai bine, cu mai lor noastre", concursul poemul „Ana", scris în
aflăm la consiliul popular co­ munei. La Teliucu Superior multă răspundere desfăşura­ i.Cine ştie, cîştlgă", intitulat 1970. Spectacole
munal că „mal este doar o a fost ridicat în roşU un că­ rea acestor acţiuni de bună „Tineretul îh literatura ro­ ★
stradă nepavată"). Ne bucu­ min cultural. La intrarea în gospodărire şl înfrumuseţare. mână“, cursul de iniţiere Teatrul de stat drul ,,Lunii tea­
ră şi revenirea locuitorilor de satul Cinciş-Cerna va fi gata Astfel, comuha a fost împăr­ muzicală, lecţia - lectorat In ciclul „Teatrul româ­ „"Valea Jiului" din trului sătesc", ac­
aici la bunul obicei de a-şi de amenajat în curînd un ţită în sectoare, stabillndii-se „Pubertatea şi adolescen­ nesc", la Editura Minerva Petroşani prezin­ ţiune cultural-ar-
rrtătura in faţa casei şi a parc. Tot în acest sat a în­ concret CP lucrări se vor e- ţa' ş.a. a fost scos de sub tipar tă azi pe scena tistlcă de aln-
volumul al IV-lea aparţi­
Pentru locuitorii satelor
stropi cu apă, obicei care, ceput extinderea căminului fectua îh fiecare sector, cine aparţinătoare se organi­ nînd lui loan Massoff. Pri­ Casei de cultură ploare organizată
trebuie să recunoaştem, în cultural. Sătenii din Izvoare­ răspunde şi pînă la ce dată vire istorică de amploare a Sindicatelor din la nivelul judeţu­
multe sate şi comune este în le au irasat şi amenajat uh Vor fi executate acestea. De zează expuneri (,jRidlcarea asupra evoluţiei în timp a Petroşani piesa lui, în localităţile
producţiei de masă verde
continuare ignorat. drum care face legătură cu fiecare sector sînt răspunză­ pe păşuni şl fineţe natu­ acestei importante institu­ „E vinovată Co- Zdrapţi, Turdaş,
Păşim pe trotuare noi, ve­ satul de centru. tori membrii comitetului exe­ rale" — Valea Brad, „Ju­ ţii româneşti, ultimul vo­ rina ?“, ce s-a Clmpa şi Iscroni
dem zone verzi bine îngriji­ Promotorii tuturor acestor cutiv al consiliului popular deţul Hunedoara în cinci­ lum cuprinde : 1. Teatrul bucurat, pe toate Vor avea. loc
te. pomi şl arbori ornamen­ acţiuni au fost şi sînt cel coinunril, deputaţii, iar acţiu­ nalul 1971-1975 — Mesteacăn, din Bucureşti (1901-1913) ; scenele, de un spectacole ale for­
tali proaspăt plantaţi, străzi mai vrednici gospodari ai sa­ nile .sînt organizate în Co­ Gura Ruzii), seara literară 2. Teatrul din Transilvania, frurhos succes. maţiilor de ar­
telor — comuniştii şi deputa­
mun de c.ăire consiliul popu­
reparate, bine întreţinute. ţii. lată-i pe cîţiva dintre a- lar, organi/:aţia comunală „Emincscu — luceafărul Banat şl Bucovina (1888- ★ tişti amatori din WUi %)» OM PßNVßU CAM» OSYîtfCK
Toate vorbesc convingător de­ ceştia ; Ilca Samoilă şi loan U.T.C.. comisia de femei, coh- poeziei româneşti" (Ţără- 19l9) ; 3. Dezvoltarea în- Tot azi, în ca­ aceste localităţi.
spre hărnicia locuitorilor sa­ Ilina — din Teliucu Supe­ ducerlle întreprinderilor şi ţci). In Scopul prevenirii văţămîntului teatral. Scoii.4 (lin film
tului, despre dorinţa lor de rior : Zlătior Băiuţ, Petru instituţiilor din comună, sub izbucnirii incendiilor, în
ă-şi face localitatea tot mai îndrumarea şl conducerea di­ toate satele amintite se va
frumoasă. ţine expunerea „Să preve­
rectă n comitetului comunal
— In această primăvară de partid. In acest fel, acţiu­ nim şl să combatem incen­
toate satele comunei noastre În comimeSe nile de muncă patriotică au diile în anotimpul de prl- Apropiere T Nv. Prăpas­ zată intr-un ungher. Im Pe­ tului. La Peleş palat în care şit. Au trăit. Au suferit, au
au fost transformate în vas­ un caracter de masă. rezuila- ^ măvară-vară". tie 7 Da t Două lumi. Una leş mobilă în stil baroc, so­ zmeii stăpîni au furat şi supravieţuit.
te şantiere ale muncii patrio­ Teliucu inferior tul fiind lăudabil : din Mergînd pe liniă organi­ a Infernului lui Dante. Al­ fale şi taburete turceşti, îngrămădit iot ce-a fost Frigid .foamea, schingiuiri­
tice, şantiere pe care eu le-aş 1 20D 000 lei, stabilit a Se rea­ zării Unor acţiuni în incin­ ta a „palatelor aprinse, cu covoare de Buhara. La Dof­ mai frumos in ţară şi in lu­ le călăilor nu le-au frînt
numi ale hărniciei depuse in şi Ghefar liza în acest an prin mlmca ta unităţilor economice ale balcoane şi unghere". tana celule cu grătar prin me. voinţa. Trupul uneori a
numele frumosului şi bunei patriotică a cetăţenilor co­ oraşului, în luna aceasta, Clasa noastră a văzui cedat. Convingerile, mora­
gdspodărlri a fiecărui sat — munei, a fost reâlizat mal în cadrul cooperativei meş­ Doftana şi a văzut şi Pele- lul — niciodată. Mărturie
ne spunea tovarăşul Anton Viad, Lăscuţ Popovici. Anica bine de jumătate. teşugăreşti ..Moţul" va a- şul. Am băzut-o ihtr-o zi de sînt obiectele din muzeu.
Zlătior, secretarul Comitetului Slănescu, Maria Răduicscu, Fără îndoială, în satele ce­ vea loc expunerea „Grija de zăpadă. Dar nu frigid da Doftaoa şi Peleş Mărturie e ţara cu înfăţişa­
martie cu vînt rece şi fulgi
comunal de partid Teliucu Anton N. Toma — din Cin- lor două comune mai sînt faţă de avutul obştesc". re nouă. Mărturie e insăşi
Inferior. N-a fost casă din clş-Cerna ; loan Stăncscvi, lu- multe de făcut pe linia unei In Incinta casei de cul­ iarnă intîrziată ne-a înfio­ vizita noastră.
care să nu iasă cel puţin un lius Săbău, Rudolf Ungur, mai bune gospodăriri, a în­ tură vor mai avea loc ac­ rat, ci gheaţa zidurilor, u- Am văzut Doftana. Vom
om la treabă. Fără să fi ţi­ vSimion Stănescu — din Iz­ frumuseţării continue. Locui­ ţiuni cu cartea, Informări mezeala şi întunericul celu­ îndemna şi pe alţii s-o vadă
nut o evidenţă strictă a tim­ voarele. torii lor ştiu acest lucru. Lău­ ¡ ştiinţifice, dimineţi de bas­ lelor inchisorii. care abia dacă se strecoară Cinc ar putea uita 7 Nu căci numai aici „Cu fruntea
luxul de basm al palatului,
pului lucrat, spun cu toată Pentru prima etapă a în­ dabil este că s-a muncit şi se me pentru cei mici, mon­ Ce contrast 7 Aa Doftana un firicel de lumină. Im Pe­ ci H-şul Doftanei, celulele lipită de zid" poale vedea
taje audio-vizuale, cursuri
leş spaţii mari, ferestre cu
oărtitudinea că au fost efcc- trecerii patriotice, etapă sca­ munceşte bine, cu elan şi de iniţiere sanitară. Un loc piatra rece şi dură. La Pe- arcade, soare şi căldură. umede, reci, cavouri pentru copilul ce-nseamnă partid,
tiiate pînă în prezent peste dentă la 1 Mai. locuitorii co­ hărnicie, că există în toate aparte este acordat come­ leş pluşid, mătasea şi co­ La Doftana ziduri inalte oameni vii. Nimeni şi nici­ ce-nseamnă iubire, ce-n­
20 000 ore de muncă patrioti­ munei Ghelar şi-au propus să satele, la majoritatea co\>îrşi- morării a 102 ani de la vorul cald şi moale. La şl groase de piatră, cu tur- odată... seamnă eroi.
că pentru înfrumuseţarea sa­ realizeze 47 de obiective. Lua­ toare a cetăţenilor, o hotărî- naşterea lui V. I. Lenin, cu Doftana pereţi înnegriţi şi nuri dese de pază. La Pe­
telor noastre. .Şi acţiunea va te pe rînd, una cîte una, pî­ re unanimă, nestrămutată de care prilej va fi organizat leş statuete de zeiţe, pajişte Şi, totuşi, aici au trăit TATIANA TASALA
continua cu aceeaşi intensi- nă la data vizitei noastre e- a depune eforturi perseve­ un simpozion şl se va des­ sumbri. La Peleş sculpturi, oameni. Nu o zi, nu zece, secretara comitetuiui U.T.C.
iate pînă la 1 Mai, cînd se rau gat.a 33 de obiective, la rente în numele înfrumiise- chide o expoziţie filateli­ arabescuri, tablouri după înverzită, brazi. ci sute şi sute. ani şi ani. Liceul Haţeg
încheie prima etapă a între­ primăria comunei anticipîn- ţării satelor in caro trăiesc că comemorativă. pictori flamanzi, oglinzi de La Doftana hrubă de in­ In gerul cumplit al iernilor, FLORICA iZBAŞA
cerii patriotice. du-se că pîhă la 1 Mai pla­ şi muncesc. B. MIRCESCU Veneţia. Im Doftana o rogo­ fern, ocnă de sare în adin- pe un ciment merecí ume­ membră în biroul organizaţiei
Enumerînd lucrările efec­ nul stabilit iniţial va fi rea­ GH. I. NEGREA L_ jină ruptă şi ponosită, aşe- curile întunecate ale pămin- zit şi in noaptea fără sfîr- U.T.C, anul I B
tuate pînă în prezent ar tre­ lizat şi depăşit.
bui să ne oprim asupra ce­ — Acţiunile de muncă pa­
lor mai importante; 110 mp triotică au fost declanşate în
trotuare noi ; 525 ml străzi satele comunei noastre o dată
şl trotuare reparate ; 8.5 ha cu primele duminici prim.ă- Conferinţa Uniunii judeţene a
parcuri şi zone verzi întreţi­ văratice, continuînd apoi să
nute ; .300 arbori plantaţi, crească în intensitate. In ge­
după ce au fost scoşi şi a- neral s-a muncit la construc­
duşi din pădure ; două staţii ţii ş'i reparaţii de drumuri,
de parcare ; s-au procurat extinderi, amenajări şi între­ cooperativelor meşteşuoăreşţi
materiale pcntt-u construcţia ţineri do zone verzi, curăţiri
unui club ; au fost procu­ de păşuni, plantări de pomi,
rate luburi din beton pentru trandafiri şi flori, amenajări
canalizarea străzii Suşeni — (Urmare din pag. 1) zionării, pentru rentabilizarea NICOLAE CKAUŞESCU o
toate acestea în reşedinţa de de terenuri do joacă şi sola­ tuturor activităţilor, pentru telegramă în care se spune
comună, Teliucu Inferior. In rii pentru copii, văruiri de tivei ,.Munca colectivă“ din intensificarea muncii politi­ printre altele :
fruntea cetăţenilor la execu­ pomi, repai-aţii şi îndreptări Simeria, şi alţii s-au re­ ce şi cultural-educative de „Asigurăm Comitetul Cen­
tarea acestor lucrări s-au a- de garduri, văruirea exterioa­ ferit pe larg la activi­ masă în folosul producţiei. tral ai Partidului Comunist
flat comuniştii şi deputaţii relor caselor şi multe altele tatea desfăşurată de unităţile Tovarăşa Ana Toma a adre­ Român, pe dumneavoastră
loan Zăvoianu Nelă, loan — arăta tovarăşul loan Ju- cooperaţiei meşteşugăreşti, au sat conferinţei salutul Comi­ personal, iubite tovarăşe se­
Dugaci, Tiberiu Trif, Tralan lea, secretarul Comitetului analizat în spirit critic şi au­ tetului Executiv al Uniunii cretar general, că meşteşuga­
tocritic lipsurile ce s-au ma­ Centrale a Cooperativelor rii cooperatori din judeţul
nifestat în muncă şi au fă­ Meşteşugăreşti.
cut propuneri menite să du­ După ce a prezentat o sea­ nostru nu-şi vor precupeţi e-
Conserve şi preparate din carne că la îmbunătăţirea întregii mă de realizări de prestigiu forturile şi vor contribui cu
întreaga lor putere de mun­
activităţi. Intre acestea con­
întreprinderea de industrializare a cărnii a asi­ semnăm nece.sitatea organi­ ale cooperaţiei meşteşugă­ că şi de creaţie alături de
milat în cursul primului trimestru al aiuihii un nu­ zării producţiei de scule spe­ reşti din ţară, vorbitoarea a întregul nostru popor Ia spo­
măr de 9 sortimente noi de conserVe .şi preparate de cifice meşteşugurilor practi­ subliniat rolul acesteia în rirea bunei stări generale, la
carne destinate fondului pieţei. O cantitate de 24 tone cate în toate cooperativele, producţia de bunuri do con­ construcţia societăţii socialLs-
de conserve — sortimente noi — aşteaptă să ia ca­ nevoia mai bunei coordonări sum, importanţa pe care par­ le multilateral dezvoltate în
lea magazinelor. Enumerăm între acestea: cîrnaţil din punct de vedere tehnic a tidul i-o acordă, făcînd apoi patria noastră".
Bucov, Azugă, E'avorit, Ciuleşti, crenvurştii şi pari­ produclioi de covoare, nevo­ o seamă de recomandări pen­ Conferinţa a ales apoi or­
zerul tip B, toba cu şorlc, salamul „ăîistreţuî" şi ia extinderii muncii la tru diversificarea activităţii ganele conducătoare ale u-
pieptul copt, pateul „Delicia" şi „Sport", conserva domiciliu şi a producţiei de cooperaţiei meşteşugăreşti din niunii judeţene. Ca pre­
din carne de cap de porc cu fasole, conserva de cior­ judeţ.
Dr'iicKiliiI principal Cimeşti, sectorul Retezai, a) U.E.L. Haţeg. Se efectuează sortarea şi secţio­ mică serie, mai buna folosi­ şedinte al Uniunii judeţe­
bă de burtă. narea buştenilor pentru rulaj. Foto: V. ONOIU re a spaţiilor de producţie şi Conferinţa a adresat Comi­ ne a cooperativelor meşteşu­
____ I alte preocupări curente şi de tetului Central al Partidului găreşti a fost ales tovarăşul
perspectivă ale cooperatorilor Comunist Român, tovarăşului Leontin Blăjan.
meşteşugari.
Planul realizat exemplo luat cuvîntul tovarăşul Şte­
In înclieierea dezbaterilor a
fan Almăşan, secretar al Co­
(Urmare din pag, 1) — Consider că aspectul în- mitetului judeţean de par­ m apărarea avutilui
deijlinirii planului sortimen­ (Ulmare din pag. 1) nate culturii porumbului, dar Intr-adevăr, aprecia tovară­ tid, care, referindu-se la
prezent se evidenţiază în fie­ tal şi îmbunătăţirea calităţii inginerul .şei Iile Ştefănle re­ şul loan Dumitru, secretarul activitatea desfăşurată de
care schimb aspectele care prefabricatelor este una din­ satisfăcător. Printre unităţile fuză să facă recepţia lucrării Comitetului comunal de par­ U.J.C.M., la măsurile pe ca­ îsitrepriderifor, oii ral iinportaiît
concură la calitatea produc­ tre problemele majore alo unde se constată o sittiaţie în cazul cînd mecanizatorii ar tid Sîntămăria-Orlea, faţă de re cooperaţia meşteşugăreas­
ţiei. Măsurile tehnico-organi- întreprinderii noastre — a îngrijorătoare privind buna trece la pregătirea terentilui. restanţele evidente semnalate că trebuie să le întreprindă
zatorice luate n-au avut însă subliniat Nicolae Doveanu, organizare a activităţii pen­ Ba mai mult, am fost infor­ vom lua măsuri care să de­ îh scopul asigurării tuturor rgvîiie oomisiilor tetioice
o influenţă mai puţin impor­ secretarul comitetului de par­ tru a pune o temelie taini­ maţi că pe aproape 30 de termine ieşirea din impas. condiţiilor de realizare exem­
tantă. De pildă, îmbunătăţirea tid al întreprinderii. Munca că recoltei se numără şi co­ hectare s-au transportat în­ Avem suficiente forţe care, plară a sarcinilor de plan Este ştiut că în fiecare u- prelucreze cu salariaţii sec­
sistemului de vibrare la fîşii politico-educatlvă în rîndul operativa agricolă din Sîntă- grăşăminte organice care nu bine folosite, ne vor permite pe perioada următoare, a sub­ nitate a Centralei minereuri­ ţiilor şi sectoarelor regulile
măria-Orlea. In ziua de 6 a-
cu goluri, la chesoane şi salariaţilor în scopul întări­ prilie a.c., trecînd pe la sec­ au fost încă împrăştiate pe să încheiem însămînţatul po­ liniat că sarcinile de viitor lor neferoase Deva funcţio­ de prevenire a incendiilor, ţi-
grinzi precomprimate, pune­ rii responsabilităţii fiecăruia ţia de mecanizare a agricul­ cîmp (I ?). Circa 300 tone gu­ rumbului înainte de sfîrşitul au în vedere sporirea şi di­ nează cite o comisie tehnică nîndu-se seama de specificul
noi de grajd stau la margi­
decadei a treia a lunii apri­
rea la punct a sistemului de pentru activitatea prestată o turii care deserveşte această versificarea producţiei, a pres­ de apărare contra incendi­ fiecărui loc de muncă.
desfăşurăm prin cicluri de nea tarlalelor (nefertilizate lie. ilor. Acestea au sarcina de
ungere mecanizată a tipare­ conferinţe, prin agitaţia vizu­ cooperativă, am fost tentaţi, de cîţiva ani) încă din anul Rămîne ca faptele să con­ tărilor, valorificarea mai bu­ a fi bine pregătite şi de a ac­ O atenţie deosebită trebuie
lor a avut o influenţă hotă- ală, cu ajutorul gazetei de la prima vedere, să credem trecut, conducerea unităţii firme valabilitatea afirmaţiei. nă a forţei de muncă din ţiona prompt pentru înlătu­ acordată întreţinerii şi bunei
rîtoăre asupra bunei calităţi. perete, al discuţiilor pe care că se aşteaptă doar semnalul „motlvînd“ că nu are bani să Cu toate că ne aflăm în judeţ, asigurarea unei mai rarea tuturor cauzelor care funcţionări a instalaţiilor şi
In prezent lucrăm la un dis­ începerii însămînţării porum­ bune deserviri a populaţiei. utilajelor destinate combate­
le purtăm de la om la om. plătească lucrarea respectivă. preziua semănatului porumbu­ pot da naştere unor incendii rii focului.
bului. Tractoarele se aflau a-
pozitiv de finisare exterioa­ Şi pot afirma că efectele a- llniate la secţie, ca după fle­ Surprinde că această stare lui. surprinde faptul că la Vorbitorul s-a referit apoi distrugătoare. Este, de asemenea. Impor­
ră a fîşlilor, pe care îl exe­ cestei munci se fac din plin care sfîrşit de campanie. Pre­ de lucruri este privită cu C.A.P. Sălaşu de Jos, Rîu la unele deficienţe care mai Este Important ca aceste tant ca la toate acţiunile pe
cutăm prin autodotarc. resimţite. supunerea ni s-a infirmat în­ seninătate de către conduce­ Alb, Rîu de Mori şi altele, persistă încă în activitatea comisii să ţină seama perma­ care le întreprind comisiile
— Iar în cazul secţiei lu­ Fără a epuiza în întregime să în urma dlscuţieî purtate rea cooperativei agricole ca­ stadiul pregătirii terenului cooperaţiei meşteşugăreşti din nent de unele cerinţe care li tehnice să participe toţi mem­
buri premo ? — solicităm răs­ problematica pusă în discu­ cu şeful secţiei, Llviu Mltu- re aşteaptă să obţină (ciuda­ este nemulţumitor, ceea ce judeţ — nerespectarea unor se pun, dealtfel, în faţă ca brii formaţiilor civile de pom­
puns inginerului losiî Gaza, ţie, este revelatoriu saltul fă­ că, şi cu mecanizatorii Radu tă optică !) producţii sporite afectează declanşarea la timp termene de livrare sau exe­ atrlbuţiuni încărcate de res­ pieri, pentru ca aceştia să
şeful acestei secţii. cut de I.P.B. în direcţia îm­ Tăbîrgic şi Grigore Bozga. în condiţiile cînd, deşi se re­ şi desfăşurarea în ritm alert cuţie, calitatea slabă a unor ponsabilităţi. Se recomandă cunoască amănunţit în orice
— Aici accentul l-am pus bunătăţirii calităţii prefabri­ Ei îşi exprimau nemulţumi­ simte acut lipsa umitiităţii în a însămînţării. prestaţii. Insuficienta dezvol­ de pildă ca cel puţin o dată moment cum să acţioneze o-
pe îmbunătăţirea activităţii catelor. Este un răspuns fap­ rea faţă de felul cum con­ sol, nu s-a efectuat nici o lu­ Deoarece sînt create condi­ tare a unor activităţi. îndeo­ pe trimestru să efectueze cîte perativ şi eficient.
C.T.C. şi pe soluţionarea unor tic la chemarea pe care oa­ ducerea cooperativei agrico­ crare care să diminueze pier­ ţii pentru trecerea din plin sebi în mediul rural nu s-au un control amănunţit asupra Pentru ca toţi salariaţii să
locurilor în care se află com­
aspecte care au îngreunat pî­ menii muncii de aici au lan­ le priveşte înfăptuirea măsu­ derea apel. la semănatul porumbului este făcut destule eforturi pentru bustibil sau alte materiale in­ poată participa, la nevoie, la
nă acum obţinerea unei sat-o către unităţile producă­ rilor care să permită obţine­ A.semănător stăteau lucru­ imperios necesar ca organi­ a înfiinţa unităţi de repara­ flamabile, instalaţiile electri­ acţiunile de salvare a bunu­
înalte calităţi. împreună cu toare de materiale de con­ rea unor recolte sporite la rile şi la C.A.P. Sînpetru, u- zaţiile de partid şi consiliile ţii radio-televizoare şi obiec­ ce şi termice etc., să ia pe rilor, comisiile tehnico au o-
maistrul Gheorghe Moldovan strucţii din judeţ, este o do- hectar, astfel fiind afectat a- nitate unde, de abia după populare comunale să facă o te de uz casnic. loc măsuri pentru înlăturarea bligaţia de a organiza o lăr-
am realizat o inovaţie prin vad.5 de angajare deplină tit nivelul cîştigurilor meca­ multé insistenţe, în ziua de largă mobilizare a forţelor la Vorbitorul a făcut reco­ neregulilor constatate. Dar a- gă şi sugestivă popularlzar.-’
a regulilor de rombalore a
cat-e s-au modificat miezuri­ pentru materializarea vastu- nizatorilor cît şi al coopera­ B aprilie a.c. s-a trecut la e- realizarea în condiţii irepro­ mandări pentru mai buna fo­ ceste controale periodice nu focului, dar mai ales de or­
le de presiune. Efectul aces­ li’.i program de perfecţionare torilor. fectuarea arăturilor pe su­ şabile a acestei acţiuni ho- losire a spaţiilor de produc­ sînt satisfăcătoare. De aceea ganizare a fiecărui loc de
tei inovaţii este de bun augur a-înli'Cgii activităţi producti­ Ni s-a spus că sînt de a- prafeţele care necesitau a- tărîtoare pentru soarta re­ ţie, pentru o mal largă preo­ este bine ca aceste comisii să muncă astfel îneît să se pre­
în cadrul secţiei noastre. ve. rat circa 50 de hectare desti­ ceastă lucrare. coltei cupare în domeniul aprovi- întocmească, să afişeze si să vină orice pericol