Page 33 - Drumul_socialismului_1973_10

rroieîan am roate jarlíe, unifi-vă \

„09“ cedează ră. Aşa se face că puieţii
cultivaţi astă primăvară vor
Dc la începutul anului şi fi buni de plantat încă în
pînă în prezent, în Capita­ luna februarie anul viitor.
lă şi în 15 localităţi, prin­ O experienţă interesantă a
tre care, Arad. Oradea, Su­ fost făcută cu noua specie
ceava, Iaşi, Vaslui, Birlad, de ..pin Barckcsiana" — o-
Cîmpulung Muscel, Zalău şi riginară din America de
Slobozia, au fost instalate Nord, care va fi aclimati­
peste 50 000 de posturi tele­ zată în zona Tg. Secuiesc.
fonice. Specialiştii direcţii­
lor judeţene dc poştă şi te­ 100 000 flori
lecomunicaţii şi ai între­
prinderii „Teleconstrucţia“, recoltate într-o zi
s-au angajat ca pînă la sfir-
100 000 de flori recoltate
şitul anului să asigure ex­
— iată o cifră record, obţi­
tinderea reţelei telefonice şi
nută într-o singură zi — cea
în alte localităţi din diferi­
mai mare do pînă acum —
te zone ale ţării, cum ar fi,
la întreprinderea de sere
Miercurea Ciuc, Craiova,
Drobeta Turnu-Severin, Plo­ din Codlea. Garoafele de
aici se bucură de o bună a-
ANUL XXV Nr. 5 832 JOI 11 OCTOMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ieşti şi Cluj. tradiţionalul precierc şi peste hotare. La
Totodată.
recentul concurs internaţio­
„09“ a pierdut din nou te­
nal al florilor de la Ham-
ren în faţa automatului in­
UT“~------------------- terurban, respectiv în loca­ burg, la care au participat
lităţile Oradea, Suceava şi peste 580 de firme renumi­
Sarcinile anului wTm Cincinalul Arad. te din toată au obţinut o
lumea,
garoa­
româneşti
fele
1973 ■ ■ I H * I n n y 1 f t J R Şjr R 5555 înainte In ziarul azi Staţie de întreţinere medalie de argint şi şapte
de bronz.
1
realizate integral PHiilii (linii ! I 1 1 tü «3 Ö M de termen şi reparaţii auto Ridicarea nivelului
1
............ ............. ... 1
O veste bună pentru au- productiv la fiecare
® Ce spun, ce propun, ce măsuri adoptă tomobilişti. Pe şoseaua Cris­
comuniştii în adunările generale tian, la ieşirea din Braşov, loc de muncă
a fost dată în exploatare o In secţiile de bază ale
staţie
,, Bă t rinele © Decada cărţii româneşti modernă reparaţii de auto, întreţine­ multor întreprinderi con­
tt
* »
şi
re
fiind
0 DATORIE DE ONOARE A FIECĂSUI OM AL MUNCII • O iniţiativă de valoare ce va determina dotată cu toate cele nece­ structoare de maşini din ţa­
di­
întreprind
prefabricate ! punerea în funcţiune a bateriei a-3-a cu 25 sare efectuării de reparaţii ra noastră se vizînd ridica­
ferite
acţiuni
la orice tip de autovehicule.
In incinta C.S. Hunedoa­ Economia de materii prime, de zile mai devreme rea coeficientului de schim­
ra, lingă laminorul blu- Puieţi buri, utilizarea judicioasă a
ming, pot fi văzute un ® Curier social-cetăţenesc capacităţilor de producţie.
număr de 33 de panouri repede-crescători Astfel, întreprinderile ■ con­
din prefabricate din beton, materiale, timp, bani ! ® Nici un minut pierdut din timpul cetă­ structoare de maşini din ju­
cu dimensiunile de 3x2,90 La pepiniera de la Turia, deţul Timiş au realizat un
m. Stau aruncate aici de ţeanului judeţul Covasna, au fost în­ indicator de încărcare a
peste... 10 ani ! Unele sînt treprinse cercetări în do­ maşinilor de 80-85 la sută.
acoperite cu pămînt, peste ® Informaţii, note, reportaje de la cores­ meniul creşterii eficienţei e- întreprinderea de unelte şi
altele a crescut iarba ca­ pondenţii noştri voluntari conomice a culturilor de scule din Braşov a obţinut
re, se ştie, nu întreabă pe puieţi de răşinoase. Cultu­ o încărcare a maşinilor de
nimeni dacă are voie deducerea consumului specific de lemn © Situaţia din Chile rile intensive din „solarii" peste 75 la sută, iar între­
sau nu să acopere anumite se dezvoltă cu o rapiditate prinderea de mecanică fi­
produse, fie ele şi din be­ © Evenimentele din Orientul Apropiat de două ori şi jumătate mai nă—Bucureşti a atins 76 la
ton. Muncitorii pe care mare decît cele de pepinie­ sută.
i-am consultat, bineînţeles,
cei cu state vechi în acti­ şi metal în minerit — — preocupare
vitate, care cunoşteau ce
s-a întîmplat acum 10 ani
în combinat, ne-au decla­
rat că panourile respective MFIMREA CUŞIIOR Di IA C01IAIDE lEMELECTKE-
au rămas de la... construc­
ţia halei „strieper“ a la­ permanentă tuturor specialiştilor
minorului. Iar noi, fără a
avea pretenţia că sîntem KQSITATE ACUTÍ PLIURI CRESTERIA EFICIENTEI [COMICE
specialişti în materie, ne
exprimăm părerea că pre­ Creşterea continuă a volu­ Dineş, director tehnic Ia Deva şi I.P.E.G. Hunedoara,
fabricatele respective ar fi mului producţiei de minereu Centrala minereurilor Deva care au economisit în acest — De la bun început, to­ drumuri sau ca amestec la
fost de ajuns pentru con­ şi implicit a volumului de — la unităţi s-au organizat an 966 mc şi respectiv 429 construcţiile hidrotehnice ri­
strucţia a cel puţin un a- resurse materiale pentru re­ acţiuni de mari proporţii, mc lemn de mină. Pe total varăşe conferenţiar, v-am Interviu cu tovarăşul conf. dr. ing. NICOLAE I. VOINA, dicate din materiale locale.
partament de... confort spo­ alizarea producţiei pune tot menite să contribuie la pu­ centrală, economiile se ridi­ solicita o precizare. In ce de Ia Institutul de construcţii Bucureşti, preşedintele comisiei Desigur, cenuşile de termo­
rit ! Poate că se mai... mai acut, zi de zi, problema nerea în evidenţă a noi re­ că la 10 025 mc, eu o valoa­ sectoare de activitate se poa­ de valorificare a deşeurilor industriale a C.N.I.T.
poate face ceva ! diminuării consumului aces­ surse pentru economisirea re totală de 2,4 milioane lei. te utiliza cenuşa rezultată centrală pot fi întrebuinţa­
tora. Eficienţa economică în materialelor. Se folosesc as­ La metal economiile însu­ la centralele termoelectri­ te şi în fabricarea cerami­
fiecare domeniu de activita­ tăzi pe scară largă înlocui­ mează 2 440 tone cu o valoa­ ce ? cii, vitroceramicii şi sticlei,
te — aşa cum se sublinia şi torii din beton şi piatră,» ex- re de 7,3 milioane lei. — Consider că importanţa şi experimentări care au dat ar fi cel al industriei produ­ precym şi la extragerea u-
şi
socia­
tehnico-economică
Naţională
cu
Fier vechi? la Conferinţa aduce în cen­ a pcrimentîndu-se elemente succes ţia Pînă în 1975, este în produc­ lă, urgenţa şi gradul de di­ rezultate bune cenuşii prove­ selor şi prefabricatelor poa­ nor metale.
privire
deşi
din
cu
partidului
—
Ce anume proprietăţi o
—
din
cu
susţinerea
minereu
de
con­
se
aceasta
folosirea
unde
la
beton,
trul atenţiei problema redu­ mase plastice. tinuă creştere, consumurile ficultate ale valorificării ce­ nite prin arderea cărbune­ te folosi ca adaos direct la fac atît de utilizabilă ?
Imediat ce pătrunzi în cerii cheltuielilor materiale. . de lemn şi metal folosite în nuşilor sînt în bună măsu­ lui în termocentrale, în mai prepararea betonului. Se - In primul rînd concor­
hala „strieper" a lamino­ Lemnul de mină şi metalul Programul desfăşurat. înce- ră clarificate (ştiinţific şi multe domenii. Să ne refe­ mai Doate folosi pentru danţa dintre proprietăţile
rului bluming din cadrul se folosesc în ultimul timp pînd cu anul 1972, a cunos­ unităţile centralei rămîn tehnic) la nivel naţional, a-
C.S. Hunedoara, observi din ce în ce mai mult şi de cut trei etape importante. Cea constante. Situaţia în sine rim la cîteva. In primul rînd, prepararea agregatelor u- fizice, chimice, mineralogi­
industria
lianţilor,
în
da­
înşiruite ,pe partea dreap­ aceea diminuarea consumului din cursul acestui an s-a impune luarea în continuare ceastă problemă făcînd par­ şoare pentru betoanele de ce şi hidraulice ale cenuşii
tă 27 motoare electrice. A- acestora stă mereu în aten­ soldat cu succese deosebite. a unor măsuri tehnice, orien­ te din amplul program al te fiind posibilităţile de fo­ izolaţie şi în special pentru
ceste utilaje provin de la ţia specialiştilor. Trebuie, de Primim lămuririle necesare conducerii de partid privind losire a cenuşii fie ca ma­ betoane celulare. Cu acelaşi Interviu realizat de
diferite macarale ale sec­ asemenea, avut în vedere că, de la ing. Victor Iienţiu din tarea cercetării ştiinţifice valorificarea complexă a terial de adaos, fie ca ma­ succes poate fi utilizată ca C. I LI E
ţiei şi aşteaptă acolo, so­ cadrul serviciului tehnic al înspre diminuarea consumu­ deşeurilor industriale şi. de terie primă în locul argile­
litare, ca o... gardă de o- deşi normele de consum pe a- centralei. rilor. protecţie a mediului încon­ lor folosite în fabricarea ci­ înlocuitor de filer de calcar
pronunţat
un
nul
1973
au
noare, de mai bine de un — Numai în perioada — Un prim pas se face jurător. S-au făcut cercetări mentului. Un alt domeniu şi var stins în lucrări de (Continuare in pag. a 2-a)
an. Unele din ele sînt caracter mobilizator, nivelul scursă din acest an s-au e-
4 mai vechi, altele mai noi, acestora constituie doar o conomisit la unităţi în acti­ prin extinderea metodelor ele
| însă pe toate, fără osebi­ etapă în efortul orientat vitatea de extracţie a mine­ exploatare cu productivitate
re, s-au aşezat praful şi sporită şi consum redus de
spre atingerea în 1975 a u- reurilor neferoase 5 752 mc
rugina, adică în termeni material lemnos, — ne spu­
mai nostalgici... patina nor consumuri specifice de lemn de mină. Cifra este
timpului ! Să fie oare tre­ lemn şi metal comparabile comparabilă cu economiile nea ing. Teofil Cremenaşiu, CĂMPĂN1A AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
cute la capitolul „fier cu cele mai bune realizări realizate în anul 1972, care şeful serviciului tehnic din
vechi“ ? Şi dacă ar fi aşa, pe plan mondial. se ridicau la 4136 mc. Rea­
tot n-ar trebui să stea a- C. DUMITRU
colo de atîta vreme. — In acest sens — ne spu­ lizări bune în acest sens au
nea tovarăşul inginer Ioan obţinut minerii de la secţia {Continuare in pag. a 2-a) Cu lucrările
de sezon terminate
Proiectanţi, constructori, beneficiari!
20 tone de Zilele din această campanie agricolă au fost rodnice
şi la C.A.P. Vîlcele. Mecanizatorii, cooperatorii, specia­
liştii, într-un cuvînt toţi factorii de răspundere care au
piese şarjate fost a ceas da de sprijinul prezenţi în cimp pentru a bine a tutu­
ceas
pen­
munci,
la
rezolvarea
cu
necesar
tru
ror lucrărilor agricole de sezon, au desigur motive temei­
nice de a se bucura acum. Datorită bunei organizări a
de calitate ireproşabilă, puse la termen în funcţiune peste plan cu bine în toate lucrările prevăzute Vîlcele grafic. reuşit să s-a în-
încheie
muncii,
acest
C.A.P.
a
sezon,
Astfel,
în
săininţat grîu pe toate cele 155 ha planificate, s-au recol­
HUNEDOARA. O contribu tat, transportat şi s-a insilozat porumbul furajer de 1 pe 000
în
depozitat
mult
mai
şire
IARNA BATE LA USA, DAR CENTRALELE ţie substanţială la desfăşura suprafaţă de lucrări ha. Desigur, oamenii din doar cîteva din
de
furaje,
o
tone
dc
20
acestea
sînt
rea unei activităţi efervescent
pe
multiplele
agricolă
unitatea
care
de către secţiile de bază al
C.S. Hunedoara şi-o aduc de la Vîlcele le-au efectuat în timp optim. La succesul
TERMICE DE LA BLOCURILE DIN DEVA jori din cadrul atelierului for repurtat, un aport deosebit l-au adus Vîtcă, Ştefan Zigli.
Cor­
mecanizatorii
prin munca lor, şi harnicii for
Borza,
nel
Nicodim
ion
Cîmpeanu,
Aurelia
cooperatorii
jă al marii unităţi economice Victor Munteanu, Rusalinescu-Simion. Vasile Petroescu. Gavrilă
Topliţâ.
Petru
Voica.
Viorica
Colectivul
executa
atelierului
SE AFLĂ TOT ÎL. IMPAS în mod laminoare, diferite lucrăr Ion Gavrilescu, Burzan, secţiei Angliei, Eleonora Voincscu.
Aurel
Jurj.
Doina
curent
şeful
pentru
:
oţelării
furnale, repară utilaje de pro de mecanizare Dumitru Sa-
ducţie - macarale, poduri ru va, inginerul şef al unităţii,
Sub titlul notei „Cum stăm strucţiei. Cum ne aflăm în oricînd şi oricum. Iată cum lante etc. contribuie efecti Dan Tabuia. şi alţii.
cu încălzirea viitoarelor a- 11 octombrie şi blocul nu a se face că de regulă proble­ la realizarea indicatorilor d In imaginile de faţă am
partamente ?", subliniam în intrat în folosinţă, e clar că ma centralelor este lăsată pe plan şi a angajamentelor asu surprins pe peliculă cîteva
ziarul nostru din 26 septem­ astfel de panouri au... dispă­ un plan secundar. Noi, insta­ mate in întrecerea socialistă crîmpeie din activitatea fe­
brie a.c. că o problemă acu­ rut. Cauza constă tocmai în latorii, am lucrat şi lucrăm După cum ne informa tovară brilă pe care cei amintiţi
tă, pe şantierele de locuinţe neterminarea centralei termi­ şi în zilele de sărbătoare, dar şui Gheorghe Izdrea, secreta mai sus au depus-o în a-
ale judeţului este în prezent ce şi, legat de aceasta, a in­ nu putem ajunge vremea din iul organizaţiei de partid, pe ceastă campanie agricolă,
urgentarea terminării şi pu­ stalaţiilor exterioare pentru urmă tocmai din această ca­ primele 9 luni din acest an pentru ca lucrările agricole
nerii în funcţiune a centrale­ apă caldă şi încălzire. uză. au fost şarjate, suplimentar, 2 să se încheie cu mult îna­
lor termice. Aminteam, cu a- — Cum explicaţi această Părerea şefului de echipă e inte de data planificată.
cel prilej, că la Uricani, pen­ rămînere în urmă — am a- mai aproape de adevăr. Pe tone de piese, planul de pro
tru încălzirea blocului C 2, cu dresat întrebarea maistrului şantier : canale la care se lu­ ducţie fiind realizat in propor Foto: VIRGIL ONOIU
60 de apartamente, în loc să Gheorghe Călin, din lotul 12 crează, mormane de pămînt ţie de 100,2 la sută, obţinin
se fi trecut la ridicarea cen­ al şantierului. ce-şi aşteaptă nivelarea, con­
tralei, s-a optat pentru o so­ — La 15 septembrie, blocul ducte care nu sînt încă mon­ du-se, totodată, economii in pagina
luţie de provizorat, iar la O- nr. 5 a fost „bun pentru tate etc. însăşi clădirea cen­ metal - prin utilizarea la ma
răştie, la extinderea centra­ recepţie". Ne-a încurcat însă tralei prezintă un stadiu care ximum a cupoanelor - in va
lei, lucrările se desfăşoară cu faptul că documentaţia pen­ trebuia să-l aibă în... septem­ loare de circa 20 000 lei.
încetinitorul. Solicitam atunci tru centrală a venit tîrziu şi brie. prezent, se acţionează pentru a !l-a
părerea constructorului — nu s-a soluţionat din vreme Alături de blocul 5 se află terminarea in grafic a celo
T.C. Deva. Cum răspunsul nu problema amplasamentului. „în roşu" blocul nr. 4. Cu o
ne-a parvenit încă, dar tim­ Apoi racordurile pentru ca­ zi în urmă aici se executau 100 osii pentru vagoanele de
pul friguros îl resimţim de­ nalizare s-au executat greoi, tencuieli interioare la unul cale ingustâ, a unor cuţite © Situaţia lucrări­
ja, am făcut în aceste zile o la fel ca şi conductele pen­ dintre tronsoane. Şi aici lu- pentru laminoare, precum şi lor agricole în alte u-
tru alimentarea cu apă din
nouă investigaţie. De data a- strada George Enescu. altor repere necesare oţelării nitâţi din judeţ
ceasta, la noile ansambluri ILIE COJOCARU lor.
de locuinţe din municipiul — Cum apreciaţi stadiul mmm
Deva, mai precis în microra- actual al lucrărilor de la (Continuare în pag. a 2-a)
ionul 15 şi pe străzile Lenin centrală ?
şi Progresului. Lăsînd la o — Proba la două cazane
parte faptul că multe dintre am făcut-o. Lucrăm la închi­
derea centralei şi sperăm că a elevilor şi tinerilor din ţă în acest an, să fie rea­ şedlnţă de judeţ — Timi­
blocurile de aici au depăşit IN CONSTRUCŢIE DOUA NOI SATE Valea .Jiului — viitorii be­ lizate în termen. şoara. Itinerariul a oferit efectueze solicitanţilor di­
termenele de predare, că li­ în 15 octombrie aceasta va ELECTRIFICATE neficiari ai acestui frumos cunoaşterea unor locuri is­ verse servicii şi lucrări
casnice.
nele deşi, sînt „terminate", funcţiona. O NOUA POLICLINICA Zilele trecute a fost în­ punct sportiv amenajat în BIBLIOTECA VOLANTA torice de adîncă rezonan­
nu pot trece pragul recepţiei N-ar fi rău să fie aşa. Nu­ cheiată electrificarea a aerul tare al munţilor. DE LA ţă patriotică, obiective e- VREMEA
Primele ore de muncă pa­
social-culturale
conomice,
din cauza unor „mici neca­ In municipiul Deva, la încă două sate din jude­ triotică au fost efectuate La Dîlja, în clădirea şi de artă. Excursia ele­
mai că şeful de echipă de extremitatea vestică a car­ ţul nostru. Este vorba de complexului administrativ
1
zuri ', nesoluţionate încă, ne tierului Dacia, pe strada localităţile Dealu Mare şi de elevii liceului din Lu- al minei, a fost deschisă vilor din Petroşani se în­ Pentru 24 ore
scrie în ciclul unor ac­
oprim la stadiul de execuţie instalatori — încălziri centra­ Mărăşti, au fost atacate Cioclovina, din comuna peni. o bibliotecă volantă pen­ ţiuni educative, organizate
tru personalul exploatării.
Vreme frumoasă, cu ce­
al centralelor, fără de care le, Vasile Smeu — autorul lucrările de construcţie a Boşorod. 100 NOI APARTAMENTE O ZI Ea este deservită de bi­ sub genericul „Să ne cu­ rul variabil, mai mult se­
★
un bloc, chiar şi ultrafinisat. unei frumoase iniţiative de­ unei noi policlinici. Tot de curînd, a fost blioteca Casei de cultu­ noaştem patria“.
suprafaţă
o
întinsă
pe
nu poate fi dat în folosinţă spre care ziarul nostru a mai de 3 800 mp, clădirea va dată în funcţiune linia de Constructorii din Valea ră din Petroşani şi func­ nin. Vînt slab din sud-est.
ţionează o dată pe săptă-
în această lună. Caz conclu­ avea trei niveluri şi va 110 kV, Hăşdat—Tcliuc, ca­ Jiului au predat în ulti­ mină — vinerea — între PRESTĂRI DE SERVICII Temperatura minimă va fi
mele două săptămîni încă
scris, are altă părere : re va contribui la îmbu­ cuprinsă între 1 şi 3 gra­
dent — blocul nr. 5, proprie­ permite consultaţia zilnică nătăţirea alimentării con­ 100 de apartamente noi. orele 10,30—13,30 şi 17,00— de, iar cea maximă între
tate personală, de pe strada — Nu zic că pînă în 15 a peste 1 300 de pacienţi. sumatorilor din zona Te- Este vorba despre blocu­ LA 19,30. LA DOMICILIU
In cadrul viitoarei poli­ liucului. 19 şi 21 grade.
Lenin. octombrie apa rece nu va clinici va funcţiona şi un rile P 2b, de la Petrila, „SA NE CUNOAŞTEM La propunerile cetăţeni­
cu
de
apartamente,
20
Blocul trebuia pus la dis­ fi trasă în bloc. Cît dispensar medical pentru SPORT LA D11, din Lupeni, cu 60 a- PATRIA" lor din municipiul Hune­ Pentru următoarele
poziţia proprietarilor — con­ despre apa caldă, cred locuitorii cartierului Dacia, CABANA BUTA partamente şi 1 c, din doara, cooperativa meşte­
form angajamentului luat de precum şi cabinete de hi­ La cabana Buta, din ma­ Vulcan, cu 20 apartamente. 40 de elevi dc Ia Şcoala şugărească „Drum nou“ două zile
dro şi fizioterapie, dotate
şantierul 1 al T.C. Deva — că numai după 20 octombrie cu utilaj medical modern. sivul Paring, a început In continuare se depun ALTA generală nr. 4 din Petro­ din localitate a înfiinţat Vremea se menţine fru­
de curînd, o unitate de
în preajma zilei de 23 poate fi administrată. Există Policlinica este prevăzută construcţia unei săli de eforturi stăruitoare la fie­ şani au făcut, zilele trecu­ moasă, cu cerul variabil.
a fi dată în folosinţă la sport. De remarcat că ea care punct de lucru, pen­ te, o plăcută şi instructi­ prestări de servicii la do­ Vîntul va sufla slab din
August; mai apoi — la 30 o racilă în şantierul nostru. finele trimestrului III din va fi realizată în întregi­ tru ca locuinţele progra­ vă excursie care a avut ca miciliu, încadrată cu per­ sud-est. Temperatura —
septembrie. Vorbeau clar .de­ 1074. me prin munca patriotică mate a fi date în folosin- punct terminus oraşul re- sonal calificat, capabil să staţionară.
Se consideră că instalaţiile
spre acest lucru panouri!', a-
fişate cîndva pe faţada con­ de încălzire pot fi executate