Page 38 - Drumul_socialismului_1973_10

K3s£33E2ES7S
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 833 ® VINERI 12 OCTOMBRIE 1973

PANOU DE ONOARE

munci a peste 100 de femei. tăţile. Şi am reuşit să fac mică a C.A.P., am desprins
După cîteva luni, deci tot oamenii să mă înţeleagă. şi vă prezentăm pe cel ofe­
Vocaţia femeii pentru o lului. Iar dacă noi — arată cultură generală pe care tre­ ţele actuale ale construcţii­ în 1969, am fost readusă în Ştiu că mai am de muncit
Gafiţa
cooperatoarea
participare intensă în toate tovarăşul Nicolae Andrei, se­ buie să le posede astăzi un lor. fabrică şi numită brigadie­ cu mine, îmi dau seama că rit de de la cooperativa
Cărăban,
domeniile construcţiei socia­ cretarul comitetului de muncitor. Şi cu atît mai mult — Noi avem mari posibili­ ră la secţia mănuşi. La în­ mai am scăpări, că mai am
liste capătă noi valenţe, ge­ partid de la Fabrica de in­ un muncitor dintr-o unitate tăţi să dăm viaţă sarcinilor ceputul anului 1973 am fost de învăţat încă mult. Une­ agricolă din Geoagiu. din Geoagiu
Cooperatorii
nerate de aplicarea măsurilor dustrie locală Orăştie — am care se află — n-aş vrea să hotărîrii cu privire la ridica­ numită ca brigadieră la sec­ ori mi-e destul de greu. o cunosc bine şi o aprecia­
stabilite prin Hotărîrea C.C. hotărît să realizăm actualul fiu considerat lipsit de mo­ rea rolului femeii — mai ales ţia confecţii I velur, unde Dar nici o responsabilitate ză pe Gafiţa Cărăban, ca pe
al P.C.R. din 18-19 iunie a.c. cincinal în numai 3 ani şi 9 destie — ^printre fabricile de că în unităţile noastre co­ sînt şi acum.
cu privire la creşterea rolu­ luni, la această mare între­ frunte ale 'judeţului. merciale, peste 80 la sută — Aţi parcurs multe trep­ nu e uşoară, atunci cînd una dintre cele mai vredni­
lui femeii în viaţa economică cere sînt angajate toate mun­ — Analiza atentă a Hotă­ din numărul salariaţilor sînt - te într-un timp scurt. ştii că trebuie şi ai datoria ce cooperatoare. Din 1968,
şi socială a ţării. Prevederi­ citoarele noastre. Spun toate rîrii cu privire la creşterea femei — apreciază tovarăşa să ţi-o onorezi aşa cum se cînd se punea problema îm­
cuvine. Mă străduiesc...
le hotărîrii au constituit, muncitoarele — pentru că, rolului femeii în societate Oprica Dembrovschi; secreta­ — Am căutat să trec şi bunătăţirii activităţii în fer­
pentru organizaţiile de partid practic, nu avem în fabrică ne-a făcut să reflectăm cu ra organizaţiei de partid a am trecut prin toate fazele Tînăra — la care străda­ ma zootehnică, ea lucrează
din unităţile economice, de nici o salariată care să nu aibă atenţie la locul şi la aportul I.C.L.S. pentru mărfuri ali­ de lucru. Asta m-a ajutat nia a devenit atributul ca îngrijitoare de animale.
construcţii, din domeniul co­ o calificare sau să nu se afle pe care muncitoarele de pe mentare Hunedoara. In aten­ mult. Şi aici, în secţia ve­ muncii de fiecare zi, se nu­ De atunci, an de an, se nu­
merţului, din instituţii prilej în curs de calificare. Deci a- şantierul nostru îl au în rea­ ţia organizaţiei noastre a stat lur, mi s-a încredinţat sar­ meşte Maria Radovici, bri­ mără printre cooperatorii
'de analiză matură, de stabi­ portul lor este cît se poate lizarea sarcinilor de plan. mereu preocuparea pentru cina să răspund de sortare, gadiera de la Fabrica „Vi­ care obţin cele mai bune
lire a unor măsuri cu res­ de însemnat. Aş adăuga la După un dialog fertil cu o promovarea femeii în munci apoi de croit — două faze dra" Orăştie, apreciată pen­ rezultate în muncă. Fişele
ponsabilităţi şi termene care aceasta disciplina în produc­ mare parte dintre salariate­ de răspundere. Dovada — din principale. tru competenţa profesională, de pontaj ale fermei măsoa­
ţă determine asigurarea unor ţie a muncitoarelor noastre, le noastre, dialog organizat cei 132 de şefi de unităţi, 100 — Această răspundere in­ pentru frumuseţea vredniciei ră cu exactitate interesul şi
condiţii mai bune de muncă simţul lor gospodăresc, inte­ pe marginea prevederilor ho­ sînt femei. Ne-am convins de clude, fără îndoială, şi co­ efortul depus pentru ca de
femeilor salariate, promova­ resul pentru calitatea lucră­ tărîrii despre care discutăm răspunderea cu care îşi ono­ ordonarea, îndrumarea per­ şi modestiei. la lotul de animale pe care
rea lor în funcţii de răspun­ rilor — atribute constante — ne spune tovarăşul Nicolae rează posturile, de spiritul manentă a lucrătorilor. Cîţi LUCIA LICIU le are în primire să reali­
dere, îmbunătăţirea activită­ în munca lor. Acum, aşa cum Marcu, secretarul comitetului gospodăresc şi de iniţiativa km învăţat oameni aveţi în subordine ? zeze producţiile scontate. Pî­
ţii politico-educative în rîn­ am stabilit şi în măsurile de partid de la şantierul nr. de care dau dovadă. Acum — Sîntem în secţie patru nă la sfîrşitul lunii septem­
dul acestora. preconizate în urma dezbate­ 2 al T.C. Deva — conduceri­ ne îndreptăm atenţia — a- brigadieri care coordonăm brie a.c.. de la cele 13 vaci
— Am dat şi dăm impor­ rii hotărîrii din iunie, ne le celor cinci loturi au luat ceasta este, de fapt, una din să înving activitatea a 163 de lucră­ pe care le îngrijeşte, Gafiţa
tanţa cuvenită prevederilor îndreptăm atenţia spre asi­ măsuri ca femeile să fie în­ măsurile stabilite în urma tori şi a 30 de ucenici. Nu Cărăban a predat aproape
Hotărîrii Comitetului Central gurarea unor condiţii sociale cadrate în meseriile în care prelucrării hotărîrii din iunie e uşor, dar ne străduim. Şi 15 000 l lapte şi a obţinut
al partidului, din iunie anul cît mai bune în cadrul fa­ sînt calificate. Şi cum pro­ — spre promovarea în pos­ cînd strădania ne este răs­ 7 viţei. Plata muncii efectu-
curent, cu privire la creşte­ bricii — care vor merge mî- blema calificării femeilor turi de răspundere a ele­ greutăţile plătită de roade, uităm că îndu-se în acord global, în
rea rolului femeii în viaţa nă în mînă cu dezvoltarea u- constituie o problemă la noi mentului tînăr din rîndul fe­ am întîmpinat şi greutăţi. funcţie de rezultatele înre­
economică şi socială a ţării nităţii noastre, precum şi pe şantier, s-a stabilit orga­ meilor. Am şi trecut la ac­ Luna trecută, cînd prin e- gistrate în producţie, pînă
roadele
sînt
cu atît mai mult cu cît, la spre îmbunătăţirea muncii nizarea unor cursuri de cali­ ţiune, iar Poate chiar cele — Nu ştiu dacă e mult fortul colectivului secţiei am acum i s-au calculat mai
aşteptate.
mai
noi în fabrică, peste o trei­ politico-educative în rîndul ficare în meseriile de sudori, sau e puţin. Dar ştiu că sînt realizat un plus de peste 1 mult de 400 norme conven­
aşteptat.
me din salariaţi sînt femei. salariatelor. E o măsură care mozaicari şi zidari la care au mult decît am curaj. Ni Ne-a numai 6 ani de cînd am ve­ milion lei, am simţit din ţionale. Economista fermei
trebuit
l-au
puţin
Iar aportul lor îă - îndeplini­ se impune cu atît mai mult fost înscrise 60 de femei. nit fn fabrică, de cînd am plin această răsplată. zootehnice aprecia că peste
rea sarcinilor de producţie cu cît forţa de muncă femi­ Pentru muncitoarele califica­ stimulat ideile desprinse din cunoscut munca de aici. Aici — Ştim că din toamna această medie s-a situat în
este deosebit, lună de lună. nină vine în mare măsură re în meseriile de mozaicar- hotărîrea care ne arată încă m-am calificat, aici am ur­ fiecare an.
Alături de bărbaţi, femeile din mediul rural. E necesar faianţar şi zugrav-vopsitor, o dată ce loc şi ce rol ocu­ cat toate treptele, dacă pot trecută aţi fost aleasă se­ Cooperatoarea îşi dovedeş­
muncitoare din fabrica noas­ să acţionăm pe linia educă­ vom organiza, în 1974, cursuri păm în societate. numi astfel urcuşul meu cretara organizaţiei de bază te hărnicia şi priceperea şi
tră sînt antrenate în întrece­ rii femeilor pentru a le ri­ de ridicare a calificării. E o în muncă. la secţia confecţii I velur. în alte împrejurări. In aces­
rea pentru grăbirea cincina­ dica la nivelul politic şi de necesitate impusă de cerin­ L LARA Desigur, aceasta inăumbă şi te zile, cînd. termină trebu­
— Vreţi să stăruiţi puţin mai multă răspundere, şi rile în zootehnie, participă
asupra acestui urcuş ? Dar, mai multă grijă faţă de oa­ alături de ceilalţi coopera­
vă rugăm, porniţi de la pra­ meni. tori la lucrările agricole în
!---------------------------------------------------------------- ]--------------------- ;—|
gul lui, de la întîlnirea cu mi-a fost sau că îmi este u- Exemplu cîmp, la strînsul recoltei de
N-aş vrea să credeţi că
—
munca din fabrică. pe lotul angajat cu familia
| Omagia I — In ’67, când am venit şor, că n-am întîmpinat în acord global. Să nu mai
aici, am fost pusă să lucrez greutăţi. Nu e uşor să lu­ amintim că la toate acestea
la cusutul manual al mănu­ crezi cu oamenii, mai ales de hărnicie se adaugă grija cu care Ga­
| dactilografei I şilor. Eram am cusătoare. la In faza obligat eşti să tînăr şi sfaturi simţi fiţa Cărăban soţul, ocupă (îm­
se
a-
cînd
te
trecut
care
preună
an
celaşi
cu
lu­
dai
unor
de ambalare. In 1968 mi oameni mai in vîrstă. Multe Sînt în judeţul nostru nu­ crează la staţiunea agricolă)
s-a încredinţat munca de din lucrătoarele de aici îmi meroase cooperative agrico­ de creşterea celor doi copii.
Trecind pe stradă, am auzit un zgomot. Părea zgomotul \ primitor-distribuitor pe sec­ pot fi mame, nu ştiam cum le în care, prin hărnicia lor, Fireşte, rezultatele pe ca­
căderii ploii pe frunzele unui copac, un ciripit ciudat şi faml- j ţie, iar în a doua jumătate trebuie să procedez. Dar ve­ femeile contribuie decisiv la re le obţine se integrează
liar, un tac, tac, tac sacadat, ce se răspîndea în liniştea stră- j a aceluiaşi an am trecut la deţi, eu aici tn colectiv sporirea producţiei şt la organic în efortul tuturor
zii. M-am ridicat pe vîrful picioarelor, am aruncat privirea pe i controlul tehnic de calitate. m-am format ca muncitor, fructificarea eficientă a po­ cooperatorilor pentru a spo­
fereastra deschisă şi am văzut o tînără, cu privirea concentra- [ In 1969 am fost trimisă la ca om — aş spune. Colec­ tenţialului unităţilor. Din ri avuţia obştească a C.A.P.
tă asupra unei maşini de scris, pe ale cărei clape alergau, rit- \ Hunedoara, pentru înfiinţa­ tivul m-a ajutat mult şi tot multitudinea exemplelor ca­ Geoagiu şi a valorifica su­
mic, degetele ei subţiri ce produceau acei sunet sacadat : tac, j rea unei secţii a fabricii. A- el mi-e sprijin atunci cînd re atestă înalta răspundere perior resursele de creştere
tac... Ceva muzical se desprindea din acele degete mlădioase, j colo m-am ocupat de instru­ întîmpin 'greutăţi. Prin el faţă de îndeplinirea planu­ a producţiei agricole.
care alergau, se încrucişau, săltau şi cădeau din nou pe cla- \ irea, de pregătirea pentru am învăţat să înving greu- lui şi de propăşirea ccono- N. TIRCOB
viatura maşinii. [
Mă gîndesc la munca acestor dactilografe, cărora nu II :
s-au dedicat prea multe rînduri. De ce oare? Doar printre :
femeile care muncesc, dactilografele au şi ele un rol. Printre ¡
Inginere şi funcţionare, printre actriţe şi ziariste, dactilografía \
îşi trăieşte viaţa ei cu inteligenţă şi modestie.
încredinţăm de multe ori mîinilor, ochilor, creierului aces- i AFLA IA CALITATEA. Sfaturi
tor surori, soţii sau mame manuscrisele noastre. Ea este întot- j
deauna prima cititoare, prima interpretă. Prin studiul unei ca- I
ligrafii, mai mult sau mai puţin descifrabile, ea pătrunde In : Despre serviciile — dar încheierea programului mai cumva gata costumul meu 7
resortul intim al celui care a scris. Şl, întotdeauna, în tăcere, j mai cu seamă despre... de- erau... 70 de minute !) (Termenul scadent e mîine, utile
înţelege pe fiecare dintre cei ce-şî încredinţează lucrările pen- j serviciile — centrului de — Dar la ora aceea nu dar pentru că am trecut
tru dactilografiere. Ba nu se mulţumeşte cu funcţiunea de sim- j primire a curăţătoriei chi­ pot, sînt la serviciu — în azi prin Deva, am zis 'să
plă înregistratoare, ci capătă, în acelaşi timp, atributul unei \ mice de pe strada Lenin afara localităţii. Vă rog... încerc. © Cojile de lămîie
colaboratoare. Răbdătoare, ea poate să rotunjească, să coree- : din Deva (aparţinătoare co­ — Vine altcineva din fa­ — Cum să fie gata azi, proaspete, încă îmbibate de
teze cuvintele scrise în graba condeiului, să le dea înţelesul j operativei „Progresul") s-a milie ! dacă pe bon scrie mîine ! zeamă, folosiţi-le pentru a
; pe care autorul l-a dorit. j mai scris. Dacă revenim, o — Nu are cine la ora — Dar mîine va fi sigur freca arămurile; acestea
! Citeşte, descifrează, scrie. Degetele-I aleargă într-una pe \ facem din dorinţa de a re­ aceea. Vă rog, permiteţi-mi gata ? N-aş vrea să fac un din urmă se curăţă perfect
: claviatura maşinii. Dincolo de tac-tacul clapelor, ea tşl scrie, : aminti conducerii coopera­ să caut eu în bonier... drum degeaba la Deva. şi capătă un luciu frumos.
j modest, poezia meseriei. O poezie intrată în anonimatul mun- j tivei că e necesar să facă — Am spus, mîine! N-am — Dar ce, unde scrie că Ele vor căpăta o mai mare
I di cotidiene. : ordine în modul de com­ timp să stau după fiecare... trebuie să fie gata sută la strălucire frecîndu-le, apoi.
I Rîndurlle de faţă se vor un cald omagiu adus Măriei, Le- \ portare a acelora care au Clientul — unul dintre sută ? (1). cu hîrtie sugativă, postav
fost puşi să servească — şi moale, piele de căprioară
\ nuţei, Victoriei, Ioanei, Anei, tuturor surorilor, soţiilor, mamelor : primarii ce conduc cu com- Epilog
nu să deservească % — cli­ (sau omologul ei sintetic,
j noastre care, cu modestie, la maşina de scris, aduc zl de zl :
j o contribuţie reală şl sigură la efortul comun al mersului îna- \ entela. De ce e necesară o Şeful serviciului produc­ folosit şi pentru şters pra­
In laboratorul central al întreprinderii „Victoria“ Călan pot fl asemenea intervenţie în ÎNSEMNARE ţie din cadrul cooperativei ful).
Intîlnlte multe salariate a căror competenţă profesională şl con­ I inte. = conduita unor lucrători ? „Progresul“ — tov. Aurel
duită le-a ridicat în rlndul celor merituoşi. Printre ele se numă­ I NELU PRODAN = © E bine să ştiţi că per
ră şl laboranta Rodica Toma, pe care fotoreporterul nostru, Vlr- Haţeg j Redăm o secvenţă (desfă­ Bălăşoiu — ne-a confirmat tru fiecare porţie de supă
gU Onoiu, a surprins-o In timpul efectuării unei analize. şurată în 3 acte) întîlnită petenţă o comună din ju­ că nu există nici o diferen­ se pun la fiert trei pahare'
calitatea
ce
zilele trecute, la centrul cu deţ, respectat nu de ţine oamenii ţă în unui priveşte — in­ cu apă, pentru că unul se
costum
curăţirii
care
satelor,
pricina.
seama
Csdrui ur s a i c | „Femela mamă, Seară. De serviciu la pri- de ore şi îşi face timp pen­ o diferent confidenţa sau obişnuit. telor sălbatice are de cele
j
va evapora.
e
predat
că
pentru
Actul I
B 0 ¡2
termen
urgent
® Carnea raţelor şi a gîş-
a
asculta
tru
doleanţele
le
Deci
„calita­
cu
înfruntat
—
de
a
plecat
mire-distribuire,
Silvia Foro. Orele tovarăşa persoană care pur şi sim­ tea mai bună" nu ţine. Du­ mai multe ori un iz neplă­
19,50.
cut
pă cum nu ţine nici poves­
„de
baltă”
şi
un
gust
plu
nu
(acesta
voia
j gospodină, cetăţean“ Clientul A.P. are un necaz. devărul) să-l servească. e a- tea cu bonierul. La o ve­ uleios, dezagreabil. Aceste
Nu mai e în posesia bonu­
a l s a i i i f s a t e i ; La Casa de cultură din lui prin care să justifice Actul II rificare, s-a constatat că inconveniente ce dispar inte­
total
golim
după
dacă,
— Dumneavoastră ?
de
bonierul
„lipsă"
; Brad a avut loc o dezba- predarea la curăţat a două — Pentru curăţat, , trei fapt, putînd pune există dispo­ riorul păsărilor de mărun­
la
; tere cu tema : „Femeia raa- costume bărbăteşti. Dar taioare şi o rochiţă. ziţia clientului încă... 4 file. taie, introducem în loc car­
j mă, gospodină, cetăţean", pentru a confrunta datele tofi cruzi, tăiaţi în bucă­
odihnă este de remarcat fap­ j organizată de comitetul o- cu exemplarul rămas în bo- — Numai la „urgenţe" se Şi tot şeful serviciului pro­ ţele, amestecaţi cu un pumn
tul că femeilor care cresc j răşenesc al femeilor şi co- nier a adus buletinul de poate ducţie ne-a încredinţat că de pătrunjel tocat, şi îna­
După cum am promis in precedenta rubrică rezerva­ unul sau mai mulţi copii pî­ I mitetul orăşenesc al U.T.C. identitate. S. Foro nu e dis­ — Dar n-am nici o gra­ în lipsa bonierului pentru inte de a le prepara — în
tă femeilor, ne vom ocupa, azi, de alte cîteva probleme nă la vîrstă de 6 ani, chiar = Dezbaterea a avut ca par- pusă, însă, să caute bonie- bă. termenul obişnuit poate fi vreun fel, le fierbem (nu
ce privesc condiţia juridică a salariatei. Răspundem, ast­ dacă li s-a desfăcut contrac­ | ticipanţi tinere de Ia co- rul. — N-am ce vă face. folosit — fără nici o rezer­ total). Apoi atît cartofii
fel, în întregime, cerinţelor ridicate de comisiile de femei tul de muncă în baza arti­ ; operativa meşteşugărească — Vă rog, fac eu acest N-am bonier decît pentru vă — bonierul pentru „ur­ cît şi verdeaţa se înlătură :
mare
dife­
Nu-i
„urgenţe“.
din municipiul Hunedoara cu prilejul dialogului organizat colelor 19 sau 20, literele e, ; „Moţul", fabrica de indus- serviciu — se oferă clientul. genţe“. şi-au făcut datoria, absor­
f, g (din vechiul Cod al mun­ ! trie locală, precum şi din renţa. In loc de 22 lei pen­ bind izurile neplăcute.
pe tema legislaţiei muncii. Ne vom opri, pentru început, Cunosc perioada în care au tru un taior plătiţi 28 lei. Atunci cum să nu fie ne­
cii) sau articolului 130 lite­ I alte unităţi economice şl fost aduse costumele.
asupra problemelor privind munca femeii salariate în tim­ rele i, j, k, din Codul mun­ j instituţii din Brad. Tema Şi, ca să-şi „convingă" voie de ordine în rîndul a- ® Pentru a evita posibi­
pul nopţii. cii în vigoare, şi s-au reîn­ i pusă în dezbatere s-a do- — Am spus: mîine. Acum clienta, S. Foro i-a şoptit: celora care îşi permit să litatea ca prăjiturile să se
cadrat în muncă în termen i vedit deosebit de atractivă, n-am timp. Mîine, pe la „Ştiţi, la „urgenţe" curăţa­ ignoreze şi să încalce nor­ ardă în cuptor, presăraţi
de 90 de zîle de la data I ea suscitînd participarea şl ora 13,00 (de remarcat că tul e de mai bună calitate". sub tavă sare zgrunţuroasă
în unitate se aflau doar Actul III mele elementare ale bunei
cînd copiii au împlinit vîr- | interesul celor prezenţi.
sta de 6 ani, vor putea bene­ două persoane, iar pînă la — Spuneţi-mi, vă rog, e cuviinţe faţă de clienţi ? din belşug, astfel încît a-
Prestarea muncii de către 6 ani, pe cafe-i Îngrijesc, ficia de concediul de odihnă ceasta să constituie un strat
femei în timpul nopţii, în u- pot lucra cu o jumătate de integral, în raport cu vechi­ protector.
nităţile> industriale, > se admi­ normă, dacă nu beneficiază mea în muncă.
te numai în următoarele ca­ de creşe sau cămine. De re­
zuri : pentru femeile care marcat faptul că timpul cît Femeilor care au copii bol­ Hănrsscb
deţin funcţii de conducere au fost încadrate în aceste navi mai mici de 3 anb li
se vor acorda, cu avizul Cîteva trucuri
sau funcţii cu caracter teh­ condiţii se consideră la cal­ gospodinelor
nic şi care implică o răspun­ culul vechimii în muncă ca medicului, concedii plătite folositoare
dere deosebită ; pentru femei­ timp lucrat cu o normă în­ pentru îngrijirea acestora. Chemarea Comitetului Ju­
le care lucrează în serviciile treagă. La fel se consideră Acestea nu se includ în con­ deţean al femeilor — ca şl a pentru a slăbi
sanitare şi de asistenţă so­ şi în ce priveşte acordarea cediul de odihnă. Direcţiei generale a agricul­
turii şi U.J.C.A.p. — adresată
cială ; în cazuri de forţă ma­ concediului de odihnă, a In condiţiile prevăzute 3e gospodinelor de la sate de a © înlăturaţi de pe masă
joră, dacă se produce o în­ pensiei, precum şi In cazul Decretul nr. 954/1966, pentru participa la acţiunea de strîn- solniţa — şi, bineînţeles,
trerupere în funcţionarea dis­ stabilirii stagiului cerut de fiecare copil născut, înce- gere şi conservare a legume­ cutia cu piper sau boia iu­
lor şi fructelor pentru a fi
pozitivelor şi instalaţiilor, indicatoarele tarifare pentru pînd cu cel de al treilea co­ puse, apoi, la dispoziţia cum­ te —, pîinea, cana cu apă,
cînd defecţiunea acestora diferite funcţii şi pentru pil, se acordă mamei o in­ părătorilor a găsit un larg untul.
provoacă încetarea lucrului, promovarea în categorii su­ demnizaţie de naştere de ecou în multe aşezări rurale.
Ca Sîntandrei, de exemplu, au
precum şi în cazul cînd mun­ fost conservate cu legume 500 © începeţi masa cu o sa­
perioare. Femeilor, în mod 1 000 lei, plata acesteia fă-
ca este necesară pentru sal­ eîndu-se prin consiliile popu­ de borcane, la Beriu 200. In lată îmbelşugată, vegetale­
varea de la pierdere inevita­ special, li se consideră vechi­ lare în raza cărora mama îşi rîndul gospodinelor de la sate le ocupînd mult loc în sto­
care s-au întrecut în această
bilă a materiilor prime, a me neîntreruptă în muncă, în are domiciliul. acţiune se numără şi multe mac, fără a avea un aport
produselor, precum şi în al­ aceeaşi unitate, situaţia în cooperatoare din Dobra, Sime- mare în calorii.
te situaţii deosebite. care a încetat activitatea In conformitate cu preve­ ria, lila, Geoagiu, Eăcia şi din
alte aşezări.
pentru starea de gravitate derile Decretului 411/20 oc­ © Dacă simţiţi o „foa­
In unităţile în care pres­ Conservarea legumelor, în
tarea muncii este în program sau pentru a-şi creşte un co­ tombrie 1972, începînd cu 1 vederea valorificării lor prin me" irezistibilă de dulciuri,
pil pînă la împlinirea vîrstei noiembrie 1972 se acordă a- unităţile de desfacere, s-a ex­ potoliţi-o cu... gumă de
prelungit, se va respecta a- tins, în acest an, în majori­ mestecat (chewing gum).
cest program, aplicîndu-se do 6 ani. jutoare băneşti, lunare, de tatea cooperativelor agricole
care au asemenea posibilităţi.
formele legale de retribuire O altă înlesnire pentru fe­ 200 Iei, mamelor care au 8 La C.A.P. din Geoagiu, aşa @ înainte de a merge
mei este aceea că vîrstele de sau 9 copii şi de 300 lei ce­
a muncii. cum se vede şi în fotografie, să luaţi masa la prieteni,
pensionare se reduc cu 1 an lor cu 10 sau mai mulţi co­ s-au pus castraveţi la borcane.
In situaţia în care femeile Cooperatoarele, dintre care o- mîncaţi un ou tare — vă
au copii bolnavi mai mici pentru cele care au născut pii în vîrstă de pînă la 18 biectivul aparatului a imorta­ va micşora sensibil pofta
trei copii, cu 2 ani pentru lizat pe peliculă pe Maria
. de trei ani. acestora li se a- cele care au născut patru ani. Aceste ajutoare se acor­ Groza, Saveta Dînşoreanu şi de mîncare (şi — nu uitaţi
cordă, cu avizul medicului, dă indiferent de faptul dacă Maria Cibian, au pus la mu­ — digestia lui consumă
concedii plătite pentru în­ copii şi cu 3 ani pentru ce­ mamele respective sînt sau rat, după reţete proprii, 100 multe calorii !).
borcane de castraveţi de cîte
grijirea copiilor. Aceste con­ le care au născut cinci co­ 3 kg şi 100 borcane de cîte
nu salariate şi dacă locuiesc 5 kg. @ Nu faceţi în casă pro- I
cedii nu vor fi, însă, incluse pii sau mai mulţi şi i-au vizii de bomboane, ciocola­
în mediu urban sau rural. Multe din conservele puse în
în concediul de odihnă. crescut pînă la vîrstă de 10 această toamnă au şi fost va­ tă, prăjituri sau biscuiţi.
lorificate cu prilejul Zilei re­
De asemenea, femeile care ani. VIOREL POP coltei.
au copii în vîrstă de pînă la Cu privire la concediul de jurist - __________________________ ____/