Page 35 - Drumul_socialismului_1975_06
P. 35
>65 • MARJ1, 17 IUNIE 1975 Pag. 5
leplinirea serviciului militar - dovadă Control obstesc
y \ TELEFONUL DISPĂRUT )
i a dragostei faţă de glia strămoşească, eficient, pe fază \ Cu ani în urmă, la Sîntuhalm, )
1 exista un telefon public într-un X
1 loc accesibil tuturor locuitorilor.
( Acum nu mai este nici telefon V
Dumitru Negrău şi Sergiu Mihu./nici cabină. In caz de nevoie a-,’
Prin menirea sa, controlul ob
tttamentului fată de cauza socialismului stesc este chemat să acţioneze îh Şi mai sînt şi altele". 3 X pelăm pe la diferiţi cetăţeni care y
toate sectoarele activităţii social-
Dintre sesizările făcute în ultima/ ? telefoane. Nu ar fi mai bine/
economice şi de servire a popu perioadă de echipele de control) ^tus^igna_ sîntuham/^ ^ )
1 7
6
vor trăi In eu- Învăţa să apăraţi independenţa lare. Aşa cum s-au mîndrit toa laţiei, să urmărească îndeaproape obştesc notăm cîteva, menţionînd (, Sîntuhalm). ^
(
cînd, stăplniţi de şi suveranitatea patriei socialiste, te contingentele Republicii. In- aplicarea şi respectarea dispoziţii şi unele măsuri luate ca urmare >
că, vor intra pe tot ce am cucerit şi făurit . sub deplinindu-vă cu pasiune şi înal lor în vigoare, a legilor societăţii a lor : La un control efectuat la X „RITMICITATE"
militar, de unde conducerea fermă şi înţeleaptă tă răspundere datoria de ostaşi, noastre. bufetul „Rapid" s-a sugerat, prin- 1 " t
iRăţlle in care au a Partidului Comunist Român. 1a posturile unde vă ordonă ţara, Da Orăştie, activitatea controlu tre altele, că ar fi bine dacă s-ar ) unităţile comerciale de desfa- )
-
a-şi ’ satisface Aceasta este misiunea sacră 'a veţi putea spune oricînd cu lui obştesc s-a îmbunătăţit simţitor cprvi sici ci mînp?irp palcin Onn î amănuntul din. inimici L
■ sub faldurile armatei. Aceasta este şi misiu fruntea sus i „Servesc cu cinste în urma realegerii noilor echipe şi s c a A c ) piui Deva sînt aprovizionate, ca V
f /?t' ; Cooperativa de consum, şi celelalte dta judeţ, în princi- l'
>olul onoarei şi nea voastră, a noului contingent patria, Republica Socialistă Româ a instructajelor făcute acestora de stabileşte sa fie diversificata gama ) pal de către cele trei mari între- 1
. Tinerii vin sub chemat sub arme. De acum sîn- nia l“. către organele locale ale Frontu nranamtolnr /-I o Knooforio in < neîndo»; __ ________ :___________ /... L .
preparatelor de bucătărie prin in-1’ prinderi de comerţ cu ridicata 1'de
I.C.R.T.I., I_______ ....................
u hotărîrea fermă teţi bărbaţi în adevăratul înţeles Peste cîteva zile începeţi dru lui Unităţii Socialiste. S-a fixat, troducerea mesei calde. In acest)— I.C.R.T.I., I.C.R.M. şi J.C.R.A. '
imeinic pentru a al cuvîntului, scutul şi braţul mul onoarei ostăşeşti. Pe acest periodic, cîte o zi cînd au fost mo scop, aici se fac acum amenajări 1 Uneori relaţiile dintre parteneri X*
1 se mai dereglează dar, cu inţe- î
are este căminul înarmat al poporului. drum veţi fi călăuziţi cu dragoste bilizate toate echipele pentru con pentru introducerea unei linii de ţlegerea necesară, ele revin Ja
Intraţi pe porţile cazărmilor cu şi omenie, de comandanţi, de or trol In unităţile ce le au în pri
autoservire. In multe din controa- I normal. In luna mal însă livrări- „
otărîre fermă au o seamă de cunoştinţe formate In ganizaţiile de partid şi U.T.C., de mire, acţiuni soldate cu rezultate lele efectuate prin unităţi corner-X le făcute de două dintre acestei
instruit şi ostaşii cadrul detaşamentelor de pregă tovarăşii voştri din ciclul doi. Ti frumoase. ciale s-au făcut observaţii privind / întreprinderi — I.C.R.T.I. şi a
trecute. S-au for- tire a tineretului pentru apăra neri recruţi ! Acum, cînd păşiţi pe „Aproape jumătate din echipele neridicarea la timp a ambalajelor, ) I.C.R.M. — magazinului Ulpia sli- 1
•i adevăraţi, că- rea patriei, ba şcoala vieţii ostă porţile centrului militar şi apoi existente în oraş sînt formate din lipsuri în aprovizonarea cu unele t deazâ orice calcul al ritmicităţii ‘‘
de patrie, popor şeşti le veţi îmbogăţi şi conso ale unităţilor militare care vă in- produse, expunerea mărfurilor, or-) sau , c *?. ia , r , al ,n ? nei , serviri a
lat elanul şi tăria lida, veţi dobîndi deprinderi noi, tîmpină solemn, vă urăm tradiţio lucrători de la întreprinderea chi PU mîd ‘ «t i livrat
mică — ne spune tovarăşul Iosif dinea, curăţenia şi servirea cum- X£T
a
spre măiestrie, vă veţi căli ca luptători apţi să nalul „Bun venit în rindurile ar Rusu, preşedintele comitetului sin părătorilor. S-au făcut, de aseme- ? mărfuri în valoare de 3,3 Lilf
r
i
n
ele datoriei ostă- îndeplinească orice sarcină, pe matei". dicatului de la I.C.O. Cîteva se nea, unele propuneri şi recoman-) oane lei, iar I.C.R.M. — de 1,S8
îa ei au răspuns orice teren, în orice condiţii de Colonel GHEORGHE STANCU evidenţiază mult prin activitatea dări menite să ducă la o mai bună ţ milioane lei, ca în idtimele cinci '
narea patriei. vreme. Aveţi deci multe, foarte comandantul Centrului militar lor ; sînt cele conduse de mun servire în unităţile de prestări ser- . 1 zile ale lunii să livreze I.C.R.T.I.
»entul anului în multe de învăţat. Şi nu va fi u- a! judeţului Hunedoara citoarea Maria Pop şi tehnicienii vicii pentru populaţie. In toate vofoare de 2,6 milioane, Iar
tâiului înainte de şor. De-a lungul stagiului, la in cazurile amintite, s-a luat la cu-/ de 768 w® leu Fără co "
ă odată cu veni- strucţie, în aplicaţii, în serviciul noştinţă de cele semnalate şi s-au )
> drapel aduceţi de gardă sau pe şantierele eco propus măsuri urgente de remedie- 1
ui fierbinte al nomiei naţionale, veţi intîlni, nu re. I RĂCORITOARE... CALDE
iii noi, intraţi cu o dată, condiţii aspre, greutăţi.
.
de a vă forma Cu elanul şi tinereţea voastră, i ' «fe Spuneam că cele mai multe din-J zi lele cSldllroase au venit . A >
ii__ -a fi de folos cu voinţa de a fi demni de în tre echipe au activitate buna. Mai cum< Jnai mult ca orlchld> Tjico - V
crederea poporului, întrajutorîn- </* ... ■ sînt însă şi unele care nu 'ritoarele au o mare căutare. Dar v
1 care veţi fi re- du-vă tovărăşeşte şi avînd în şi-au justificat încă cu nimic e- 1 tot acum, Fabrica de industriei
xistenţa. Din această cauză unele /locală Deva nu poate satisface fj
aldurile drapelului drumarea comandanţilor, le veţi PMHH unităţi nu au mai fost controlate \ comerţul cu gheaţă. Contractul ţ
îb^’ul onoarei, vi- învinge întotdeauna. Aşa cum s «•:; - “V: r. de multă vreme (la alimentara nr. 1 încheiat între comerţ şi F.I.L. V
, -militare — veţi stă bine ostaşului armatei popu 16, ultimul control a fost efectuat)nu se realizează fiindcă un com- 1
1 || 4 mm UBllh în 19 noiembrie 1974 !). 1 nu / presor de la fabrica de gheaţă
. funcţionează,__ Iar Tehnofng V
La Orăştie activitatea controlului
obştesc este cotată ca bună. n 1 Cluj nu-1 repară. Neînţelegerile
) dintre F.I.L. Deva şi Tehnofrig
ea unui proces toate acestea mai este loc pentru.
perfecţionarea ei. Organelor locale)
ale Frontului Unităţii Socialiste, 1
care coordonează şi îndrumă ac-1 li Semnal
ia se părăgineşte iar banii se tivitatea echipelor de control ob-l
ştesc din oraş, le revine şi în con-/
tinuare sarcina să urmărească m a i )
iese pc drumurile judecăţilor îndeaproape şi permanent modul U-ehuie eliminate cit mai curînd. \
cum îşi desfaşoara
ele munca Ş* ' comerţul doreşte să aibă gheaţă, 4
să ia masuri pentru îmbunătăţirea V un contract neonorat ! V
nu
ei în. viitor. ; l
cerut audienţă la ţia lla anularea controversatului Noul cartier de locuinţe din Deva — mici'oraionul 15 — se impu- „PROMPTITUDINE"
ură bărbia a plîns, act de vânzare — „curge". In do aie prinfcr-o linie arhitectonică modernă, plăcută. DOINA COJOCARU 1 ............~.......... 1
iri surescitări ner- sar s-au adunat peste 3 kg de 1 Corespondenta cu organele de i
ă de 60 de ani şi hârtie, iar în cinci ani împricinaţii \ presă e riguros reglementată ).
ite să povestească au făcut nu se mai ştie cîte dru / de lege. Ca semnalele pe calea î
păsul oare a adu muri la Judecătoria şi Tribunalul „Brăţara de aur“ se degradează in aburii alcoolului \ cuvîntului tipărit cei vizaţi au )
la Valea Brad. De. din Deva. De fapt procesul acesta ! obligaţia de a comunica tnăsu- i
Deva îl bate ea se pare că e mai mult al avoca ) rile întreprinse în termen de 10 /
l zile. La scrisorile şi sesizările y
î cinci ani, pentru ţilor şi experţilor celor două părţi. afară, să cumpere de băut şi să Adam Todor, secretar al Corni- I oamenilor muncii remise prin in-
ârui poveste ame- Atît de mult s-au întrecut în elo- .Meseriaş cu mîini de aur, pă se reîntoarcă repede la locul de tetului de partid de la Intreprin- t termediul presei obligaţia la răs- y
mai termine nici cinţă şi exactitatea intervenţiilor, cat că a căzut în patima alcoolu
receşti, bineînţeles, îndrumărilor şi expertizelor îneît lui" — este o expresie care am muncă ? Ideea, nefastă, nu l-a mai derea „Marmura" Simeria, ne-a / Puns e maximum o lună de zile. i •
------------
auzi-t-o In cîteva locuri. In ea se părăsit. Sub paravanul pus în faţa vorbit despre preocuparea ce exis-
aceste obligaţii »
is- ) Am reamintit ------------ -------„—
na instanţei de ju- de fiecare dată celălalt a trebuit exprimă regretul sincer că un om, propriei conştiinţe, „vin repede", a tă In vederea întronării disciplinei 1 deoarece se pare că unii le-au l
să se străduiască nu glumă spre a lăsat gaterul — în plină funcţiu la fiecare loc de muncă : ) uitat. Sînt mai mulţi aceştia, dar 1
i in fruntea lor s« situează i
e văduva Salvina găsi forma prin care ,.să atace". un execelent meseriaş, care con — „Cazurile puţine pe care le-am ) i.j.g.C.l. Din 21 februarie pînă»
inu-u a intervenit o In dorinţa de a arunca o rază fecţionează piese, face lucrări de ne ! — şi a plecat după băutură. avut cu unii care veneau sub in-1 în 23 aprilie a rlmas datoare eu l
înalt nivel calitativ, nu reuşeşte Odată ajuns la bufet, şi-a zis că
)rm căreia S.A. îi de lumină in acest conflict uman n-ar fi rău să ia un coniac pe loc, fluenţa alcoolului la serviciu le-am 1 răspuns la 7 cetăţeni care i s-au '
i dona — (caracte- ne-am deplasat la Valea Brad. să se reţină în faţa paharului. Ur
:onfuz şi contestat) Imobilele şi curtea împricinaţilor mările sînt cunoscute i scade în aşa, rapid. A luat unul şi apoi Ş l“« r«sp^r îf “seslS |
l
pr
r
*
e reprezentind 1/6 arată a paragină. Ei însă se jude mod vizibil capacitatea de muncă, încă două. Apoi le-a pus capac cu tru beţii în timpul serviciului şi .1 si [
nemotivate, la trei ) respective n-a venit nici pînă f
absenţe
cîteva sticle de bere.
sa imobiliară con că mai departe. „I-aţi dat bătrî- mâinile nu mai au aceeaşi sigu • i UUill. ! cum e prea multă ordine In
£i JJU. CM UlUlld ULUIUC IM
ul că I.I. o va aju- nicăi banii care, în actul de care ranţă, moleşeala ia locul energiei, In acest timp gaterul mergea. ansi le-au fost desfăcute eontrac-V subunităţile I.J.G.C.L. îneît con r\
Î.C.L. incit <
tele de muncă. Doi tovarăşi. Alex. / ducerea ducerea sa consideră minor dia-l
ă restul de pămînt vă prevalaţi, se menţionează că ar iar dorinţa de a fi în preajma pa Cineva a observat şi l-a oprit. Ce tele de muncă. Doi tovarăşi, Alex. / consideră minor dia-
S. şi D.P., au fost readuşi pe dru- ) logtU ©u cetăţenii prin inteirme- 1
de bătrîneţele sale. constitui preţul vânzării ?“ — l-am harului e tot mai arzătoare şi, de putea să se întîmple ? Orice. O
>r femeia vârstnică întrebat pe Ion Iancu. „Sigur că aici, încep nemotivatele, retribuţia gravă avarie care l-ar fi scos pen mul cel bun printr-o perseverentă l presei?
un testament prin i-am dat !“ — afirmă el. Dar în mai mică. Şirul neplăcerilor este tru un timp din producţie sau un muncă depusă de secţiile din care /
1 I.I. şi restul de confruntare cu bătrînioa replica e încheiat în familie, care resimte accident de muncă. fac parte. Vom acorda o mare a-) CAPSE PERICULOASE
recizînd expres a- alta. „Eu am act de cumpărare. cel mai mult şocul. Iată unde poate duce abuzul de tenţie largii popularizări a Deere-1 sectorul H al minei Vul-
a întreţinerii şi Dacă poţi desfiinţa actul, dove P. Ştefan a lucrat pînă la înce alcool, indisciplina. In cazul de tului nr. 120. In dezbaterile din î In , ean, In firida de la orizontul ţ
rîneţii sale. In lo- deşti că ai dreptate, dacă nu...“. putul, lunii mai a.c. la „Marmura" mai sus, o gravă abatere de la grupele sindicale, Ia gazeta de pe- l T 355, s-au descoperit ascunse a- u
şi respectului Insă, După părerea noastră, şi instan Simeria, In secţia prelucrare, ca disciplina de producţie, în care se rete şi satirică, în discuţiile in- / 40 do capse detonante.,)
rezit bruscată, jlg- ţa s-a complicat inutil în această mecanic gaterist. Mulţi ani a mun pot vedea consecinţele nefaste ale dividuale cu comuniştii cît şi în)? raape ! Isprava pare x să fie a unul arti-«
nevoită să doarmă cauză care nu mai e doar conflic cit conştiincios, era un bun mun abuzului de alcool. adunările generale ale organizaţi- l ficier neidentificat incă. Dar!
5apt pentru care a tul dintre doi oameni, întrucît în citor. Dar, în ultimul timp, îşi Dată fiind abaterea gravă săvîr- ilor de bază, vom trata problemele ’ un de procedeu nesăbuWÎ 1
iut desfiinţarea tes- cinci ani ea a consumat enorm făcuse un obicei de a veni la ser şită, de Ştefan Pop, conducerea În ce le ridică educarea morală, com- > poate duce Ia o adevărată ca-1
.bia atunci, susţine din timpul unor instituţii ale so viciu „afumat". Alteori, făcea ce treprinderii a luat măsura desfa portamentul în societate şi in fa-\ tastrofă. De ce conducerea secto-f
., a aflat că de fapt cietăţii menite să reglementeze făcea şi cu ajutorul altor „prie cerii contractului de muncă. Acum milie. Faţă de orice caz de beţie, I rului nu exercită un control rl-1
încheiase şi pe ca- raporturile dintre oameni. S-a teni" mai trăgea cîte una mică Şt. Pop este în concediu medical. abateri in producţie sau faţă de cei ) guros ^ asupra activităţii artiflcl- y
donaţie (ea neşti- complicat prin admiterea a tot chiar în timpul serviciului. Azi care sînt depistaţi sub influenţa i erlIor 7 /
de fapt un act de felul de pretenţii, fără a sesiza că un pahar, mîine două şi aşa a de Discutăm cu soţia sa, Maria, şi alcoolului în timpul orelor, de pro- / 1
are prin care Ion de fapt ele reprezintă puncte de maistrul Florea Vlad. Ne-au vor gram vom lua o atitudine hotă- ) „8-TURl ^
>rietar pe jumătate vedere deloc dezinteresate ale u- venit obişnuinţă ca şi lingă ga bit despre el că a fost un bun rită". / t
muncitor, un bun soţ. In ultima
te 1/6 din pămînt. nor avocaţi oare au asistat de-a ter, nu numai la o masă în res vreme, paharul 1-a ademenit tot „ , , , . . . . . , ! Autobuzele de pe linia 8 pen-*
Este datoria comitetelor de par- > ru Micro 15 Deva continuă să J
taurant, să se cinstească cu bău
t
’.it nevoiţi să lo- lungul anilor pe împricinaţi. tură. Ceilalţi muncitori, maistrul mai mult. Din retribuţia frumoasă tid din toate unităţile, a organi-X facă „8-turi" în transportul că- )
- C\
zaţiilor U.T.C. şi a comitetelor sin-/ lătorilor. In cursul săpţămînil /
casă, în aceeaşi Cu piesele aflate în prezent la care o realiza, 2 000—2 200 lei pe zaţiilor U.T.C. şi a comitetelor sin-1 lătorilor.
. Evident cel dosar credem că se poate face în Florea Vlad i-au atras atenţia de dicale să acorde toată atenţia des-) trecute, au sosit la redacţie zeci y
dicale să acorde toată atenţia des-) trecu'
’
rebuie să se dea la sfîrşit lumină în acest proces-ma- mai multe ori. P. S. îşi continua lună, mulţi bani îi bea. Uneori II făşurârii unei susţinute munci po-i de s - sesizări pe această „temă"./
litico-educative în rîndul tuturor.
• ori spiritele se a- raton care a înveninat atît de mult obiceiul. Ca să nu fie mirosit că dădea soţiei bani dar alteori mai litico-educative în rîndul tuturor l 1 InW " una din zile — ca o în- ţ
şi cerea de la ea. Totul a culmi
a neregulilor din săp- l
icest timp, procesul relaţiile dintre doi oameni. a tras la măsea, mînca ceapă, us nat cu abaterea gravă săvirşită la oamenilor muncii pentru respec-) cununare - primul „8", care tre- 1
1
obiect ieşirea din turoi. Dar iată că într-o zi nu s-a începutul lunii mai. Va găsi pu tarea disciplinei, organizarea mai 1 tămînă plece din Micro 15 Ia |
1 buia să
elor doi şi preten ION CIOCLEI mulţumit că de dimineaţă a gus tere Şt. Pop să revină acelaşi om cu folos a petrecerii timpului li-) o?efe 5,307 s-a urnit din staţie
cu folos a petrecerii tim.]
tat un păhărel. Supraveghind ga ber, a unei vieţi raţionale. \ abia în jurul orei G,00. Zeci de
terul, un gînd pusese stăpînire pe care a fost ? O întrebare la care I muncitori şi funcţionari, nave-
le materialelor publicate el. Ce ar fi să se strecoare cumva numai el va putea da răspuns. SABIN CERBU ) tişti în localităţile din apropie :V
(re, au întîrzlat sau au lipsit
1 chiar de la serviciu din pricina )
i acestui prim „8". La dispecerat, ‘ ;:S
lartameiîtefe statului să fie 1 unde s-a cerut sprijin imediat.
I _ pauză. Aici coordonarea în-
/ cepe la ora...7 (!).
echitabil, celor în drept" TINTARII N-AU PLECAT...
oastră cu titlul de la jumătatea lunii viitoare. In ca t In urmă cu cîlţiva ani, în spa- l
vizate unele cazuri zurile in care, indiferent de situa I tele blocului X 4 de pe B-dul M. ■
;hitabilă a fondului ţia din contract, vom descoperi că ) Viteazu, nr. 3, din Hunedoara ţ
i s-au demolat barăci şi două pa- ,
ate de stat în mu- spaţiul e folosit inechitabil, vom ) viiioane. In locul acestor clădiri y
teproducem, în rin- interveni cu măsuri repartizînd ( au rămas grămezi de pămînt. ca- i
iază, răspunsul Co- spafiul respectiv unor familii în / re au fost „nivelate" de buldo- I
itiv al Consiliului dreptăţite la el, iar celor ce-l deţin X zer. Aşa s-au nivelat de bine, X
pal, sub semnătura în prezent excedentar le vom o- /că în gropile formate sînt ade- ,
n-vicepreşedinte Ion feri garsoniere sau spaţii corespun X vărate băltoace cu apă care pe )
zătoare cerinţelor lor reale. l lingă faptul că emană un miros i
•ă intervenţia ziaru- Pentru a evita pe viitor aseme ) groaznic sînt şi locul preferat al )
1 numeroşilor ţânţari. Aceştia ne i
lemă ca aceasta, a nea situaţii, am dispus I.J.G.C.L. ) vizitează pe toţi locatarii şi nu- i
folosit şi repartizat ca la încheierea contractului de în X mai noi ştim cît necaz avem de l
proprietate de stat, chiriere să se verifice minuţios,
1 şi in conformita- pa bază de acte, situaţia fiecărei / pe urma lor. La rubrica „Sem- .
X nai" s-a mai scris. Nimeni însă ţ
‘.ticii şi echităţii so- persoane trecute în contract. Acolo i nu a intervenit cu măsuri prom- /
unde se va dovedi că întreprinde ) pte. poate E.G.C.L. Hunedoara va 1
i situaţiile analizate rile sau instituţiile au făcut pro 1 întreprinde de data aceasta ma- r
ţtat, prin comparti- puneri nejustificate, acestea vor /suri concrete. FĂRCAS — f
ati’v al I.J.G.C.L., o fi respinse şi li se va pretinde să (| Hunedoara). \
de verificare a si- — ...Şi acum după atlta „muncă",
prezinte propuneri de angajaţi în REPORTER |
apartament proprie- — Mal beau o „dublă" şi-apoi o incă una mică !
■n municipiu. Lu- dreptăţiţi să primească apartament să vedeţi ce poftă de lucru o să — ...Spunea că are dureri de cap
j cheia aproximativ din fondul de stat". am .... şi că azi noapte n-a dormit (!?)... Desene de V. M1HMI>ESCU