Page 36 - Drumul_socialismului_1975_06
P. 36
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6065 © MARŢI, 17 IUNIE 1975
Pag. 6
Sesiunea de examene a studenţilor
BÂULMJRfâT 75
Confruntare exigentă şi de specialitate din judeţ, absolvenţii anilor IV şi V vor păşi pra
A mai rămas o zi. Mîine, în cele 29 de licee de cultură generală
gul examenului de bacalaureat. Emoţia, încrederea, neliniştea, opti
mismul — simţăminte fireşti în preajma unui astfel de eveniment —
pe planul cunoştinţelor sînt încercate de peste 1 800 de absolvenţi hunedoreni.
Pregătirile speciale, organizate in 18 centre din judeţ, s-au în
cheiat. Cele 35 de comisii de examinare au fost formate, preşedinţii
numiţi, clasele pregătite.
La Institutul de subingineri Hu dimpotrivă, le-a dezvoltat capacita Cunosc grupa din timpul anului, Aşadar, mîine dimineaţă începe marea confruntare a maturităţii
nedoara sesiunea de examene a stu tea de înţelegere. Am acţionat pen aştept 'răspunsuri bune de la ea“. de gindire a absolvenţilor, a capacităţii lor de sinteză şi generalizare,
denţilor se apropie de sfirşit. De tru intensificarea studiului indivi La grupa 522, de la disciplina uti a posibilităţilor de a interpreta in mod ştiinţific fenomenele naturii,
aproape o lună, aşezămîntul de în- dual — un studiu ritmic, continuu, lizarea energiei electrice, sosim în evenimentele social-politice, operele literare.
văţămînt de aici cunoaşte atmo l-am determinat la acest studiu clipa cind profesorul examinator Succes deplin, dragi absolvenţi ! Bacalaureatul 75 să fie încunu
sfera specifică exigentelor verificări prin lucrările de control date pe Carol Gostian îndemna pe unul narea strădaniilor voastre în însuşirea cunoştinţelor, a pregătirii pen
pe planul cunoştinţelor acumulate riodic, unde s-au observat cazurile dintre cei 4 studenţi aflaţi la ta tru viaţă !
de studenţi, a muncii depuse de-a de rămînere în urmă şi s-au luat blă să se exprime „mai inginereşte".
lungul anului universitar. Prezenţa măsuri imediate prin consultaţii, Mulţumit da desfăşurarea verifică
bună în sesiune (peste 95 la sută) meditaţii. La acestea se adaugă rii. ne mărturiseşte că, în această
din primele patru săptămîni şi mai condiţiile de studiu şi de viaţă sesiune, studenţii seralişti sînt mai... Ziua aviaţiei
cu seamă rezultatele acestei parti create studenţilor. Şi, în orice îm practici. Şi la grupa 116, anul II
cipări fac dovada seriozităţii cu prejurare am stat de vorbă cu ei, furnale-oţelării, examinatorul —
care întregul colectiv al institutului problema numărul unu a fost pre ing. P. Lăzăruţ — pune accent pe
a pregătit examenele. gătirea lor profesională. exprimarea inginerească, regretînd Sărbătoarea aripilor româneşti
— încă de la deschiderea anului însoţiţi de ing. Toader Ştefan, că „am pierdut“ grupele 217 şi 218
universitar noi am acţionat_ pentru secretarul comitetului de partid pe unde rezultatele la disciplina uti In fiecare an, la 15 iunie, sărbă La monumentul eroului aviaţiei
ca verificările din sesiuni să nu ne institut, poposim în sălile de exa laj metalurgic au fost mult supe torim Ziua aviaţiei, ziua temera române, Aurel Vlaicu, au făcut de
aducă surprize nedorite. Una din men. La grupa 126 furnale-oţe- rioare. rilor apărători ai cerului patriei. gardă ostaşi, tineri din detaşa
măsurile luate atunci a fost atra lării, anul I curs seral, unde con Actuala sesiune a institutului hu- Este un prilej de evocare a unor mentele de pregătire pentru apăra
gerea unui număr cit mai mare de fruntările se fac pe planul chimiei nedorean se caracterizează prin su nume ilustre, ca Traian Vuia, Au rea patriei, pionieri. După cere
studenţi în activitatea de cercetare, metalurgice, profesorul examinator perioritatea — în rezultate bune — rel Vlaicu şi Henri Coandă, înflă
unde ei au desfăşurat mai mult o N. Lihgner poartă un dialog (des a studenţilor de la cursurile se căraţi patrioţi care şi-au închinat monie, un grup de eleve de la li
ceul agricol şi şcoala generală din
muncă de cercetare. Aceasta — pre crom) cu studentul N. Rusu. rale. Aici sînt numeroase grupe întreaga lor putere de muncă cu
precizează prof. dr. ing. Anton Sai- „A fost foarte bun la primul su integraliste, la discipline ca: .eco ceririlor înălţimilor, deschizători de Geoagiu au prezentat un emoţio
mac, prorectorul institutului_ — nu biect, de aceea am insistat la a- nomie politică — grupa 626, utilaj noi drumuri în aviaţia mondială, nant montaj literar-muzical, „Ten
i-a făcut să neglijeze învăţătura, cesla — se explică examinatorul. taţia zborului".
metalurgic — grupa 125, tnetalo- ducînd pînă departe faima inven In continuare, la căminul cultu
grafie (225), fizică (226), tehnologie tivităţii şi măiestriei' poporului ral, în faţa unei numeroase asis
carbochimică (421) etc. La grupa nostru, precum şi prilejul trecerii tenţe, colonelul Nicolae Motoroiu,
Leonica Vlad — Brad. Liceu de 326, în confruntarea la economie în revistă a realizărilor contempo din aviaţia militară, a făcut un larg
rane româneşti în domeniul avia
Poşta elevilor specialitate cu profil textil se politică, unde domneşte atmosfera ţiei civile şi militare. expozeu asupra vieţii şi activităţii
preconizează a se construi la Deva, de siguranţă, de cunoaştere, pro Cu ocazia acestui eveniment, du inventatorului şi aviatorului Aurel
în cincinalul viitor. fesorul examinator Ioan Sirbu a- minică dimineaţa, la casa memo- Vlaicu, fiu al meleagurilor hunedo-
Nicoliţa Pave] — Teliuc. Pe preciază că prezenţa bună în se rene, după care artiştii amatori din
Bîngă Cooperativa „Drum nou“ Florin Puf — Hunedoara. Vă siune a studenţilor seralişti „e rială din satul Aurel Vlaicu, sat ce comună au evoluat intr-un reuşit
poartă numele celui ce a fost unul
din Hunedoara funcţionează puteţi înscrie la cursurile serale un semn al maturităţii lor, al gîn- dintre pionierii aviaţiei mondiale, program artistic.
cursuri de ucenicie în meseriile ale unui liceu de specialitate dirii profunde a ceea ce înseamnă inginer constructor de avioane, in
de croitor (pentru femei şi băr dacă faceţi dovada că lucraţi în pentru ei pregătirea. Cea mai mare ventator şi pilot român, în prezen
baţi), tîmplar, bijutier etc. Pre producţie în domeniul respectiv. ţa organelor judeţene şi locale de
gătirea practică se face în sec Ştefan Merinţoni — Sîntămăria- parte dintre aceşti studenţi sînt partid şi de stat, a unor militari la închiderea ediţiei
ordonaţi în sistematizarea răspun
ţiile cooperativei, cu care se în Orlea. înscrierile în prima treaptă şi ofiţeri din forţele noastre arma
cheie contractul, iar pregătirea de liceu şi în şcolile profesiona surilor. In ciuda faptului că depun te, în acordurile fanfarei Casei
teoretică la şcolile profesionale le se fac între 15—20 iunie a.c. efort în plus faţă de cei de la zi, pionierilor din Orăştie, au fost de Un frumos spectacol
ale UCECOM din ţară (2 luni La înscriere, elevul trebuie să studenţii seralişti ne-au făcut şi ne puse coroane de flori din partea
pe an). Durata uceniciei este de prezinte o fişă de înscriere (ce fac, în această sesiune, dovada se Consiliului popular al judeţului
3 ani pentru absolvenţii a 8 clase riozităţii muncii, seriozitate de Hunedoara, Consiliului popular co al pionierilor şi
şl 2 ani şi jumătate pentru ab rere) însoţită de adeverinţa me prinsă în practică, în producţie munal Geoagiu, din partea milita
solvenţii a 10 clase. Elevii care dicală. Fişa de înscriere va pur rilor. Pionierii din localitate au de
absolvă în acest an 8 clase au LUCIA LICIU pus jerbe de flori. şcolarilor hunedoreni
însă obligaţia să se înscrie în ta viza directorului şi ştampila
prima treaptă de liceu (teoretic şcolii generale pe care a absol-
sau de specialitate). vit-o. ia faza republicană
^1
de la Ârad
7 onuri false în muzica De la Arad, prin telefon, LUCIA
LICIU transmite : Doar de cîteva
minute s-a încheiat spectacolul
unor localuri publice micilor artişti hunedoreni pre
zenţi pe scena Teatrului de stat
din Arad, în cadrul fazei republi
cane a festivalului cultural-artistic
Repertoriul muzical prezentat în zile, o orchestră nouă, din Cluj- al pionierilor şi şcolarilor, „Româ
localurile publice reprezintă un Napoca, sub conducerea lui Mar nia socialistă, ţara mea de glorii".
agreabil divertisment, contribuind tin Băguţ, cîntă fără contract. Un spectacol de o oră, în care me
Ia crearea unei ambianţe plăcute, Contractul nu poate fi încheiat sagerii hunedoreni au entuzias
de destindere. El trebuie să îmbi deoarece orchestrei nu i s-a apro mat sala, publicul ei mic şi mare.
ne armonios piese muzicale româ bat încă, lista de repertoriu. M.B. Un spectacol care, aproape pe
neşti şi străine de cea mai bună a făcut cinci-şase drumuri pînă la întregul parcurs al desfăşurării
calitate, să fie, în ultima analiză, Comitetul judeţean pentru cultură lui, a fost însoţit de aplauzele
un instrument al • educaţiei cetă şi educaţie socialistă dar a fost spectatorilor.
ţeanului, un veritabil act educa mereu amînat. (Aflăm în ultimul Reprezentanţii pionierilor din
tiv. Recentul Decret al Consiliului moment că sîmbătă, 14 iunie a.c., zece judeţe — Arad, Alba, Bihor,
de Stat, prevederile legale exis în sfîrşit, au primit viza...). Cluj, Hunedoara, Mureş, Maramu
tente, normele impuse de o viaţă La grădina de vară a restau reş, Sălaj, Satu Mare şi Timiş —
civilizată trebuie să determine ca rantului „Metalul" din Hunedoa au venit la Arad, aducînd cu ei
şi în acest domeniu lucrurile să ra, în afară de şeful orchestrei, tot ce au mai frumos în folclo
fie privite cu seriozitate de către Constantin Bulandra, ceilalţi in rul local, ca şi în cîntecele şi
toţi factorii responsabili. strumentişti nu posedă atestatele mmm jocurile şcolare.
Ce fel de repertoriu muzical se de muzicanţi. Nu găsim nici lista Spectacolul pionierilor şl şcola
prezintă în localurile publice din cu repertoriul muzical aprobată Desene pe asfalt cn temă p.c.I. Aspect de la una din cele 26 de rilor hunedoreni, a încălzit inimile
Deva şi Hunedoara, cine prezintă de organul de specialitate. La res întreceri pe această temă ale pionierilor. tuturor celor prezenţi. Autorii lui
acest repertoriu, cum se aprobă taurantul „Ciuperca", orchestranţii Foto : VIRGIL ONOIU au fost copiii din Petrila şi Hăş-
dău, din Lupeni şi Bulzeştii de
au toţi atestate eliberate de A.T.M.,
funcţionarea orchestrelor, cine
dar nu şi lista cu repertoriul mu
controlează calitatea înregistrărilor zical. Aceeaşi situaţie o întîlnim Sus, din Deva şi Almaş-S.âlişte,
din Orăştie, Hunedoara şl Sulighe-
muzicale — sînt întrebări la care
-rat fT fiii:IM'4JL $ *
am încercat să le aflăm răspuns şi la restaurantul „Corvinul". Nu Hi J? ™ et eu ' te, care] într-un închegat specta
parcurgînd în săptămîna care a mai la „Gambrinus" şi „Rusca" 1 ^ u ir col muzical-coregrafic, au împletit
•trecut un şir de unităţi de ali orchestrele lui Gheorghe Iosip şi mm cu talent crîmpeie din tezaurul
Hor ia Făgără.şanu sînt în concor
folcloric cu joaca şi bucuriile co
mentaţie publică. In raidul nostru danţă cu legea. pilăriei de azi.
am fost însoţiţi, la Deva, de prof. SALON LITERAR-ARTISTIC SCHIMBURI CULTURALE La faza republicană a concursu
Silviu Setei, instructor la Comite Se ştie că fără atestatele elibe lui, pionierii hunedoreni s-au pre
tul judeţean pentru cultură şi e- rate pe bază de examen de că Sîmbătă seara, în sala mica a In. cadrul schimburilor culturale zentat cu fruntea sus. Se reîntorc
tre A.T.M. (Asociaţia oamenilor
ducaţie socialistă, iar la Hunedoa Clubului „Siderurgistul" din 'Hu dintre judeţul nostru şi judeţul acasă aducînd cu ei bucuria de a
ra, de prof. Florin Izdrăilă, pre de artă din instituţiile teatrale şi nedoara, a avut loc un salon li- Caraş-Severin, duminică, cunoscu fi reprezentat cu cinste cîntecul
şedintele comitetului municipal muzicale), nu pot fi angajaţi in terar-artistic cu participarea unui tul cor din Dobra, grupul vocal şi jocul hunedorean.
pentru cultură şi educaţie socia terpreţi vocali sau instrumentişti grup de scriitori din Bucureşti şi din Roşcani şl rapsodul popular
☆ r
listă. în localurile publice. Şi nici o an membri ai cenaclului „Flacăra" Miron Goleşie au prezentat două Duminică, în sala „Arta" din
gajare, fie ea şi temporară, cum
In cadrul complexului Cafe-bar se practică în sezonul estival, nu din Hunedoara. Cu acest prilej au reuşite spectacole la Casa de cul Deva, pionierii hunedoreni, mem
din Deva, funcţionează o disco se poate efectua fără ca reperto citit din creaţiile lor. Florin Cos- tură din Caransebeş şi căminul bri ai formaţiilor selecţionate la
tecă deservită de Nicolae Şuvai- riul şi calitatea interpretării să tinescu, redactor la revista „Con cultural din comuna Marga. faza judeţeană şi care âu repre
temporanul", Dorin Tudoran, re
mă. Pînă la data vizitei noastre, fie aprobate de către organele de dactor la revista „Luceafărul", zentat judeţul nostru la faza re
nimeni nu s-a interesat «de reper specialitate. Şi totuşi, prevederile Eugen Seceleanu şi Victor Niţă, VERNISAJ publicană de la Arad a Festiva
toriul discotecii. Benzile de mag legale sînt ocolite de către unii redactori la revista „Flacăra", Ni lului cultural-artistic al pionierilor
netofon „le-am înregistrat de la responsabili ai unităţilor de ali colae Dragoş, redactorul şef al re In prezenţa unui numeros pu şi şcolarilor, ^România socialistă,
un băiat din Simeria", altele „de mentaţie publică, de către con vistei „Luceafărul", precum şi poe blic, sîmbătă seara, la Galeriile de ţara mea de. glorii", au oferit în
la nişte bucureşteni"... întreaga ducerile I.C.S.A.P. şi O.J.T. Tot ţii Ioana Diaconescu, Teodor Balş artă ale fondului plastic din faţa unei numeroase asistenţe, un
aparatură îi aparţine lui N. Ş. odată, nici organele culturale lo şi Mircea Dinescu. Din partea gaz Deva, a avut loc vernisajul expo spectacol, de gală care s-a bucu
Barul „Dacia". Dintr-o încăpe cale, nici Comitetul judeţean pen delor au citit poeţii Iv Martino- ziţiei de acuarele aparţinînd pic rat de un binemeritat succes.
re răzbate o muzică din categoria tru cultură şi educaţie socialistă vici, Eugen Evu, Neculai Chirica torului Veress Pal din Cluj-Na-
aşa-zisă „turbată". Doi tineri — nu realizează un control sistematic şi Valeriu Bârgău. poca.
ulterior vom afla că unul dintre şi eficient. Chiar şi în cazul exis După lectură, a evoluat grupul BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE SERBAREA „ABSOLVENŢILOR"
melomani este lucrător la „Izvo tenţei unei liste de repertoriu, ci de muzică folk „Pietre de hotar"
rul veseliei" — şi-au conectat pro ne trebuie să verifice periodic res al cenaclului hunedorean. Duminică dupâ-amiază, două Joi 12 iunie, copiii de la grădi
priul casetofon ia reţeaua electri pectarea ei ? Duminică dimineaţa, scriitorii brigăzi ştiinţifice din Deva au niţa cu cămin nr. G din Deva,
că a barului şi ascultă transpor Este cazul ca factorii vizaţi şi bucureşteni au fost oaspeţii iubi participat la întîtniri cu cetăţenii toate grupele, „s-au produş" , în
taţi cacofonia muzicală. Din aceas amintiţi în rîndurile de mai sus torilor de literatură din oraşul localităţilor Ruşor şi Şerel (co faţa părinţilor cu poezii, cîntece,
tă cauză, magnetofonul „oficial" a să întreprindă măsuri urgente Brad. muna Pui). dansuri de o gingăşie proprie vîr-
fost oprit pentru „răcire". Dar „o- pentru aplicarea întocmai a pre stei lor. A. fost şerbarea lor de
ficialul", ce muzică difuzează ? INTILNIRI CU SCRIITORI LANSARE DE CARTE sfîrşit de an. Asemenea serbări
Bineînţeles, nu cea înregistrată şi vederilor legale privind difuzarea DE LIMBĂ GERMANĂ Astăzi, la orele 18, la librăria au fost mulţe în ‘judeţ. Dar cea
pieselor muzicale în localurile pu
primită mai de mult de la O.J.T., blice. Nu ne poate fi indiferent „Mihai Eminescu" din Deva va a- a copiilor de la nr. 6 avea o
ci o înregistrare efectuată de cine cîntă, ce cîntă şi cum cîntă. Joi şi vineri, la Batiz şi Plune- vea loc lansarea volumului de ver semnificaţie î grupa mare, prima
responsabila localului, Maria Mi- Podiumul orchestrei din localul doara, scriitorii de limbă germa suri „Vocile" al poetului Lucian „cu studii complete",^ din viaţa
hai, de la surse pe care nu am Valea, In prezenţa autorului. Pre de numai trei ani .a căminului se
nă Franz Storch şi Eike Gerhardt,
reuşit să le depistăm. public nu poate fi considerat ca ,s-au întîlnit cu cititorii de naţio zentarea va II făcută de scriito despărţea astfel de educatoarele
un difuzor de subproduse muzi
_ La restaurantul „Sarmis" întîl- cale 1 nalitate germană. Dialogul s-a rul Corneliu Sturzu, de la Editura care le-au vegheat cu dragoste
nim o situaţie paradoxală ! de opt C. DROZD bucurat de un deosebit succes. „Junimea". creşterea şi educaţia.