Page 30 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 30
Pcicţ. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. G156 O MARŢI, 22 FEBRUARIE 1977
MARE INTERES strădaniile concurenţilor, ale ar^
, PENTRU ÎNTRECERILE tiştilor din formaţiile de montaje
Creaţia tehnico-ş ti în ţifică — rod al Mii de spectatori au urmărit literar-muzicăle, teatru, brigăzi
ARTIŞTILOR AMATORI I
artistice, grupuri vocale, de dans
sâmbătă şi duminică întrecerile tematic şi popular, recitatorii
gîndirii şi muncii avîniate a oamenilor „Cîntarea României*. Astfel, pe solişti ş.a.
scenice din cadrul Festivalului
ÎNTRECEREA ELEVILOR
scena Casei de culturi din Colan, DEVENI A DURAT
au evoluat, în cadrul fazei pe DOUA ZILE I
Manifestare politico-educativă, ţiile de bază în care sînt orien înainte de termen ; întocmirea
cultural-artistică şi economico- tate preocupările energeticienilor unor bilanţuri energetice la a- consilii inter cooperatiste, forma La Casa da cultură din Deva)
ţii de artişti amatori din locali
socială de amploare fără prece de la Mintia în acest an, în în gregatele auxiliare principale, în tăţile Boşorod, Bretea Română şi elevii din liceele municipiului
dent, Festivalul naţional „Cînta- tregul cincinal al revoluţiei teh- urma cărora vom lua măsurile satele aparţinătoare Călanului; s-au întrecut timp de două zile
(sîmbătă şi duminică), fiecare li
rea României" atrage pe imensa nico-ştiinţifice. corespunzătoare de reducere a la Casa de cultură din Orăştie ceu prezeniînd în scenă aproape
scenă- a muncii şi creaţiei mili Festivalul naţional „Cîntarea consumurilor proprii tehnologice ; şi-au prezentat repertoriul artiş
oane de participanţi. Este o ine României", fiind o , grandioasă asimilarea de noi repere de piese tii din. comunele Turdaş, Mărti- un spectacol complet ! Pînă la
galabilă sărbătoare a hărniciei şi sărbătoare a muncii, este deci şi de schimb, confecţionate în ate naşti, Beriu, Orăştioara de Sus şi aflarea deciziei juriului, consem
dăruirii în muncă, este un mi o sărbătoare a creaţiei, a afir lierele proprii ; îmbunătăţirea Romos; la Hunedoara s-au în năm frumoasa şi masiva prezenţă
nunat prilej de îmbogăţire şi di mării priceperii şi hărniciei în tehnologiilor de exploatare, con trecut echipele din Lalese, Lunca in concurs a echipelor şi artiş
versificare a vieţii spirituale a tehnică, în ştiinţă, în toate do fecţionarea şi dotarea formaţiilor Cernii, Topliţa, Ghelar, Peştişu tilor liceelor industriale. In con
cluzie, rivalităţile inerente unei
întregii ţări, de manifestare ple meniile unde oamenii muncesc, de reparaţii cu scule şi dispoziti Mic, Răcăştie, Boş şi Zlaş.ti (Nu asemenea întreceri au dus la un
nară a geniului creator al talen creează, construiesc. Tocmai dea- ve de înaltă productivitate, în s-au prezentat In concurs forma rezultat demn de consemnat : a-
tatului nostru popor. ceea, la termocentrala noastră, vederea reducerii cu cel puţin 2 ţiile din Bunila, Cerbăl şi Te-
Parte integrantă de importanţă comitetul de partid, consiliul oa zile a duratei de staţionare în liuc...) ; pe scena Casei de cul plauze la scenă deschisă pentru
' deosebită în cadrul Festivalului menilor muncii şi comitetul sin reparaţii a agregatelor energe tură din Haţeg, in cadrul unei recitalul elevilor.
Tot faze municipala s-au des
naţional „Cîntarea României", ac dicatului acordă o atenţie deose tice. La rezolvarea acestor pro faza orăşeneşti, s-au întrecut ar făşurat la Petroşani şi Hunedoa
tivitatea de creaţie ştiinţifică şi bită activităţii de creaţie tehni bleme, la activitatea de creaţie tiştii amatori aparţinînd coope ra. La Petroşani întrecerea a
tehnică se desfăşoară cu intensi că — imperativ indispensabil al tehnică a întreprinderii sînt an rativelor „Retezatul“ şi „Haţega- fost. rezervată formaţiilor corale,
tate sporită în toate unităţile e- progresului, al rodniciei muncii. na“, cooperaţiei de consum, aba
conomice. La Centrala termoe Popularizarea şi generalizarea grenaţi şi se evidenţiază un mare tor şi formaţiile casei de cul fanfarelor şi recitatorilor aparţi-
nind de aşezămintele culturala
număr de cadre, din rîndul căro
lectrică Mintia se manifestă zi experienţei pozitive, stimularea ra i-aş menţiona pe maiştrii tură. In cadrul acestor ample sindicale din Valea Jiului, iar cea
de zi un interes major în acest mişcării de invenţii şi inovaţii, spectacole-concurs, publicul a
da la Hunedoara celor 18 brigăzi
domeniu. Preocupările susţinute principali Mircea Fîrtat şi Ioan răsplătit cu meritate aplauze artistice din municipiu.
ale muncitorilor, tehnicienilor, evidenţierea realizărilor deosebite Jula, pe muncitorii Petru Popa,
maiştrilor şi inginerilor vizează şi a autorilor lor — toate au in Eugen Alb, Alexandru Munteanu
rezolvarea unor probleme impor fluenţe de mare efect economic şi mulţi alţii. I-aş mal putea a-
tante pentru bunul mers al ac privind buna funcţionare a agre dăuga pe Ioan Mîrza şi Gheor-
gatelor şi instalaţiilor, creşterea
tivităţii, asigurarea funcţionării productivităţii muncii, reducerea ghe Mîndruţă — inovatori ale
Instalaţiilor şi agregatelor în de consumurilor specifice, automati căror creaţii au fost aplicate cu
rezultate- deosebite în producţie.
plină siguranţă şi cu randamen zarea producţiei, eficienţa econo
te superioare, îndeplinirea şi de mică a întreprinderii. Cu asemenea preocupări teh
păşirea sarcinilor de plan. Prin nice, cu oameni pasionaţi de
eforturi de gîndire şi inteligenţă S-ar putea da multe exemple muncă şi de autoperfecţionare
tehnică, specialiştii noştri efec care atestă priceperea şi dăruirea profesională, cu gîndul unanim,'
în muncă ale energeticienilor,
tuează în permanenţă o exigen sincer de a lucra mal mult şi
tă profilaxie tehnologică, pentru talentul lor tehnic creator, înal mai bine se prezintă energeti-
depistarea din timp a punctelor ta răspundere patriotică ce-i ca
slabe din instalaţii, luind măsu racterizează. Mă voi limita nu cienii de la Mintia pe marea sce
rile corespunzătoare. îmbunătă mai la cîteva activităţi principa nă a Festivalului naţional al cul
ţirea tehnologiilor de exploatare,'• le pe care colectivul nostru şi turii, muncii avântate şi creaţiei
asigurarea formaţiilor de repara le-a înscris pe agendă în acest tehnico-ştiinţifice „Cîntarea Ro
ţii cu S.D.V.-urile necesare — an, urmând să Ie finalizeze pînă mâniei".
realizate în atelierele întreprin Ia data cînd Festivalul naţional
derii —, perfecţionarea fluxurilor „Cîntarea României" va atinge Ing. MIRCEA BREAZ
productive, asimilarea unor pie amplitudinea maximă : efectua
se de schimb care pînă nu de rea paralelului la grupul nr. 5, preşedintele comisiei inginerilor şi
mult se importau — iată direc de 210 MW, cu o lună de zile tehnicienilor de la C.T.E. Mintia
Dansurile populare hunedorene se iwicuri de o calda apreciere duu
partea publicului.
1877 - 1 9 7 7 La Casa de cultură Haţeg
Centenarul «dependenţei de stat a Rsmâniei
Activitate permanentă; diwersificati
Sprijinul hunedorenilor centă a desfăşurării marelui Fes verse teme : politică, etică, istorie, primul rînd această permanenţă,
Ne găsim în perioada eferves
tival -naţional „Cîntarea României". ateism ; sînt cuprinse activităţile faptul că afişul casei conţine zil
nic ceva, o acţiune, o activitate
din cele patru cercuri — filatelie,
în războiul de independenţă - Dacă latura artisticăv spectacolele arte plastice, ra-diotehnică- şi croi cultural-artistică. Este drept, unele
de toate genurile, concursurile sce
torie, ale cenaclului literar „Şar-
expuneri sau conferinţe se căra
nice s-au amplificat, să vedem în mis", serile de dans pentru tineret repetă-lună de lună, nu au ceea ce
Cucerirea independenţei de stat cesul său a fost reluat de Tabla ce constă activitatea obişnuită a u- organizate în colaborare cu orgar se numeşte „priză la publie‘1, apoi
obiectiv comun al întregii na regească din Tîrgu Mureş, avoca nui aşezămînt de cultură. nizaţiile U.T.C. din oraş, precum cenaclul literar î-ncă n-a reuşit
ţiuni, unul dintre cele mai impor tul Hossu Longin a continuat să-şi Casa de cultură din Haţeg. O u- şi activitatea unui ansamblu ar să-şi transforme numele în renu
tante evenimente din istoria mo desfăşoare activitatea. niversitate cultura,l-ştiinţifică cu 12 tistic închegat, compus din peste me, serile pentru tineret, din lip
dernă a României, condiţie majoră La Orăştie, activa avocatul dr. cursuri, o bibliotecă cu 30 000 de 130 de artişti amatori şi formaţii cu sa de spaţiy, au loc într-o odaie
în lupta pentru încheierea proce Avram Tincu, la domiciliul căruia volume şi cu sute de cititori stator tradiţie (corul va împlini în cu ş.a., dar toate acestea sînt lacune
sului de formare a statului naţio se întruneau românii din oraş şi nici, -un punct muzeistic frecventat rând vîrsta de 90 de ani), ansam remediabile dacă vor fi tratate ou
nal unitar român — reprezintă mo împrejurimi. In vara anului 1877, mai ales de turişti, un club, care blu care prezintă cu regularitate atenţia cuveni-tă. Pozitivă rămâne
mentul manifestării plenare a spi fruntaşul român din Orăştie, ales după o întrerupere de un an îşi va spectacole în zonă. insă permanenţa activităţii spiri
ritului de solidaritate al tuturor deputat în parlamentul Ungariei, începe activitatea în această să-p- Cu alte cuvinte, cetăţeanul ora tuale.
românilor pentru cauza naţională. în semn de protest faţă de politica tămînă. Dar să răsfoim planul lu şului, în postura de spectator sau La aceasta se adaugă, în al doi
Spre deosebire de epocile ante forului legislativ de ia Pesta în nar de manifestări. participant, poate întîlni aici ac lea rînd, şi modul în care a fost
rioare, cînd solidaritatea români problema naţională şi de solida Sînt prevăzute aici peste 30 de tivităţi pe gustul său. rezolvată problema lipsei de spa
lor din Imperiul habsburgic ou ritate cu România, a trimis — manifestări — expuneri, conferinţe, Ceea ce este însă de apreciat în ţiu : cele mai multe dintre mani
fraţii de dincolo de Carpaţi îm după uzanţa de epocă — actul cre- dezbateri, simpozioane s.a. — De di activitatea aşezământului este în festări au fost mutate în... incinta
brăca, în general, haina sprijinului denţional, însoţit de o scrisoare în unor fabrici, şcoli, instituţii sau
moral şi politic, în preajma şi în limba română. La 17 iulie 1877, cămine culturale (Silvaşu de Suc,.
timpul confruntării decisive pen preşedintele parlamentului maghiar Nălaţi, Silvaşu de Jos). De pildă,
tru cucerirea independenţei de stat ■ »i-a restituit scrisoarea, cerîndu-i (fin cele 12 cursuri ale universită
a României acţiunile de solidari s-o înlocuiască cu una în limba ţii eul-tural-ştiinţifice, doar unul
tate au dobîndit valenţe noi, de maghiară". La refuzul patriotului- singur are ioc ia sediul casei de
venind atotcuprinzătoare. In noile român, în şedinţa din 1 octombrie cultură. „Activităţile pe care le or
condiţii, aceste acţiuni s-au mate 1877, parlamentul a „hotărî-t că a- ganizăm la locul de muncă al oa
rializat nu numai sub forma spri cesta să nu fie primit în rându menilor — ne spunea directorul
jinului moral şi politic, ci şi prin rile deputaţilor, luîndu-i-se drep casei de cultură — s-a-u do
participarea directă la război prin tul de a puteu fi ales deputat pe vedit o experienţă bună pen
voluntari — combatanţi şi perso timp de trei ani în viitor". tru noi, de cele mai multe
nal medical, ajutor material şi fi Deşi urmăriţi şi persecutaţi de ori ,ele fiind mai reuşite decît ce
nanciar exprimat în sume băneşti autorităţi, intelectualii români din le organizate la sediu, unde avem
şi ofrande, destinate ostaşilor ră Hunedoara au continuat să orga de regulă un public divers. Orga-
niţi şi familiilor acestora, după nizeze întruniri şi adunări în sco nizînd manifestări la unităţi eco
cum şi pe plan diplomatic în sco pul sprijinirii luptei de indepen nomice, In şcoli sau instituţii tema
pul recunoaşterii independenţei şi denţă din 1877—1878. poate fi mai judicios aleasă, deli
suveranităţii statale. Victoria de la Plevna a prilejuit mitată şi tratată".
1
In contextul evenimentelor ace o serie de întruniri ce ş-au ţinut In concluzie, cu toate că în a-
lor ani hotărîtori pentru destinele în locuinţele conducătorilor locali ceastă perioadă se acordă o mare
întregii naţiuni, românii din stră ai mişcării naţionale a românilor. atenţie întrecerilor artistice din
vechiul ţinut al Hunedoarei, ală Casa şi biroul avocaţial al dr. A- cadrul festivalului „Cîntarea Româ
turi de românii din provinciile a- vram Tincu din Orăştie, a lui niei", este îmbucurător faptul că nu
flate sub ocupaţie străină, cu toate Francisc Hossu Longin din Deva, se creează acele pauze, motivate de
măsurile restrictive luate de auto a lui Romul Crainic din Dobra pregătirea pentru concurs, nu se
rităţi, au venit în ajutorul Româ sînt doar cîteva din locurile unde neglijează deloc activităţile obiş
niei Şi umăr la umăr, românii s-au desfăşurat asemenea întru nuite, curente ale casei de cultură.
hunedoreni şi-au unit eforturile cu niri.
fraţii de pe ambele versante ale Printre numeroşii voluntari par
Carpaţilor, iar sprijinul acestora ticipanţi la războiul din 1877—1878
a contribuit la împlinirea aspi se numără foşti militari în arma O „Săptămîna ştiinţifică". Ieri v'x : .-şrYW
raţiei seculare comune, indepen ta austro-ungară, medici, farma a început la Brad prima ediţie
denţa de stat a României. cişti, tineri intelectuali, muncitori a „Săptămînii ştiinţifice". Mani carnet cultural '
Documentele de epocă atestă e- şi ţărani. Deşi nu se cunoaşte nici festarea, ce are loc sub genericul
xistenţa unei puternice mişcări de numărul şi nici numele acestora, „Ştiinţa în slujba omului", va
solidaritate a românilor hunedo totuşi documentele vremii păstrea cuprinde expuneri, sirrţpozioane, aer condiţionat. Şi încă un „a- sub genericul „Poemul Griviţei",
reni cu fraţii de dincolo de Car- ză unele date. Din rîndurile celor sesiuni de comunicări şi refera mănunt" : ia lucrările de finisare au fost organizate, seri literare. ©
paţi, care se accentuează începînd ce s-au înrolat în cadrul armatei te, întîlniri cu oameni de ştiin a lucrat o echipă de la l.C.S.H. „Luna cărţii la sate". In cea de
din 187G. Unui din conducătorii a- române, „minaţi de dorul să aju ţă, dezbateri ş.a. © Filatelie. La condusă de Eroul Muncii Socia a treia săptămînă a „Lunii cărţii
cestei mişcări a fost tînărul avo te şi ei la mîntuirea României Braşov, în cadrul concursului in- liste, Constantin Diaconescu. © la sate", dintre evenimente con
cat stagiar Francisc Hossu Longin scumpe de sub jugul Semilunii" a terjudeţean „Independenţa în fi Expoziţie. La Galeriile fondului semnăm întâlnirile cu cititorii la
din Deva, organizatorul şi anima făcut parte şi tînărul liceean Ciu- latelie". elevii D. Blendea din plastic din Deva s-a deschis sîm care au participat scriitorii Ra
torul acţiunilor de solidaritate cu ceanu, din Orăştie. Deva şi I. Epure din Petroşani bătă o expoziţie de rame apar du Ciobanu, Traia>n Filimon şi re
România. Acuzat de agitaţie ostilă Fără a se cunoaşte detalii pri s-au clasat pe primul loc I © ţinînd lui Ioan D. Cincu din De dactorul Editurii Eminescu, Bog
statului austro-ungar, el a fost vitoare la faptele de arme ale vo va. ® Manifestări dedicate Zilei dan Bădulescu, în localităţile
dat în judecată, la .29 septembrie luntarilor hunedoreni, contribuţia Un nou cinematograf. Miercuri ceferiştilor. In cadrul . acţiunii Geoagiu, Romos, Ilia şi Dobra. •
187G, cînd organele de poliţie i-au lor de sînge se înscrie în efortul seara, in cartierul „Dacia" din Procese cinematografice. La Si-
făcut percheziţie domiciliară. Ne general al poporului român, con Hunedoara a avut loc festivitatea „Colocvii de istorie", la Orăştie meria şi Toteşti s-au desfăşurat
mulţumit de sentinţa- Judecătoriei cretizat prin lupta zecilor de mii inaugurării noului cinematograf s-a desfăşurat un simpozion cu
din Deva, procurorul Horvâth Si- de curcani şi dorobanţi pe eîmpu- „Flacăra". Edificiul are 500 de tema „Mărturii documentare pri interesante procese cinematogra
mion a cerut recercetarea cazului, rile de bătălie de la sud de Du locuri, ecran transonor cinema vind luptele ceferiştilor şi petro fice pe marginea filmului artis
acuzîndu-1 că „a fost cunoscut în năre. scop, aparate de proiecţie pe 35 liştilor din februarie 1933", dar tic românesc „Ilustrate cu flori
Arad_ ca roman fanatic, (cu) idei Prof. PAUL ABRUDAN mm. de fabricaţie românească. la Sînlandfei, Ilia, Pui şi Buceş, de cîmp".
adevărat daco-române“. Deşi pro- Sibiu