Page 28 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6156 C
a } -rA&'ş v î i . . . . . .
Participanţii la dezbaterile din lectivului în care lucrează că cer
cadrul adunării generale a repre Adunări generale aie oamsiiliar «sil cetarea ştiinţifică şi ingineria «teh
zentanţilor oamenilor muncii de la nologică se vor implica mai mult
C.S. Hunedoara n-au repetat re pe circuitul oţelării — laminoare,
zultatele bune pe care le-au obţi Siderurgiştii huncdoreni şi-au evaluat adueîndu-şi mai din plin contribu
nut în anul trecut. Ele se cunosc ţia la identificarea unor noi po PLANUL Şl ANGAJAMENT!
bine. Le-am publicat şi noi nu o sibilităţi şi soluţii, la elaborarea u-
dată în ziar. Toţi au apreciat că nor .tehnologii şi procedee moder
puteau munci mai bine, toţi s-au exigent munca, s-au angajat sâ obfioâ ne în domeniul scoaterii de metal, . ZL-DE2f,DEgApĂDfC
referit, în cuvîntul lor, la greută la creşterea eficienţei întregii ac
ţile şi neajunsurile pe care le-au tivităţi de producere a metalului
mai avut în muncă, au făcut pro la C.S. Hunedoara.
puneri concrete de îmbunătăţire a realizări superioare Alţi vorbitori, între care ing. Măsură ferm© pe
activităţii, au relevat posibilităţile Constantin Noghi, directorul Uzi
existente, s-au angajat. Lucrul a- ne de -fontă suplimentar şi a eco personal tovarăşul NICOLAE nei nr. 6, Nicolae Burtică, şef de
cesta ni s-a părut cel mai impor nomisit circa 6 000 tone de cocs. La CEAUŞES.CU, noi, cei de la O.S.M. echipă la reparaţii siderurgice, ing. recuperarea grabn
tant şi anume că siderurgiştii Hu noi, ca şi la alţii, noul Încă mai n, am început şi vom amplifica losif Tamaş, şef de atelier la la
nedoarei — pilon de nădejde al e- Întâmpină rezistenţa vechiului. In- tehnologiile modeme de elabora minorul de slrmă nr. 2, şi ing. Mi-
conomiei judeţului — nu se mul vingînd mai rapid şi mai curajos re, folosind din plin plăcile termo- bai Grigore, şeful serviciu lui inves
:
ţumesc niciodată cu ceea ce au fă această rezistenţă, promovând mai tzolante şi prafurile exoterme, asi tiţii — au adus în discuţie unele restanţelor
cut, chiar dacă de ani de zile sînt larg tehnologiile moderne de ela gurând la -timp şi în cantităţile carenţe, dar şi posibilităţi privind
fruntaşi pe ţară. Ei tind întotdeau borare, vom reuşi — şi ne anga necesare fierul vechi, refrac reducerea mai substanţială a con (Urmare din pag. 1) care duc la nei
na la mai mult, la mai bine, pentru jăm la asta — să sporim producţia tarelor, celelalte materii pri sumurilor materiale de combusti lui, ca şi angaji
progresul ţării, pentru bunăstarea de fontă, să-i îmbunătăţim calitatea me şi materiale, respeetînd riguros bil convenţional şi energie electri la producţia de cărbune sînt cau au darul să m<
generală. şi să obţinem economii mai sub disciplina muncii, tehnologiile de că, au relevat necesitatea îmbună zate de factori interni, care stau neze acel spiri
Acest puternic şi destoinic colec stanţiale de materiale şi energie lucru. Ne stă în putere să muncim tăţirii activităţii de revizii şi re exclusiv in mina celor care or de acţiune co.nşt
tiv de muncă şi-a depăşit sarcinile electrică" (Ioan Popa, şef de echi mai bine" (Gheorghe Amititeloae, paraţii — printr-o temeinică pregă ganizează, conduc şi muncesc ia menilor din abat
tire prealabilă a acestora, perfec
de plan pe 1976 la toţi indicatorii pă -la secţia a Il-a furnale). şef de atelier la O.S.M. II) ţionarea cadrelor pentru obiective mina Dîlja. Asigurarea forţei de nică.
— fizici şi de eficienţă economică, Exigenţi ou ei înşişi şi cu colec Abordînd aceeaşi problemă a muncă necesare (a acelei produc — Cum vedeţi
dar acest colectiv putea raporta re tivele în care lucrează, conştienţi creşterii procentului de scoaterea le siderurgice aflate în construcţie, tive, deoarece efectivul auxiliar îl ţiei actuale la
alizări şi mai bune dacă... „Dacă de cerinţele crescînde de metal ale metalului, maistrul laminator Ioan diminuarea pe toate căile a chel depăşeşte de aproape 5 ori pe ceil conduceţi, tovari
tuielilor de. producţie.
minerii Văii Jiului ne trimiteau economiei naţionale şi de necesita Grigoreanu, de la bduming — se productiv, din abataje !) ; aprovi tru Gpriş ?
ritmic şi de bună calitate cărbune tea sporirii rodniciei propriei ac mifabricate,- a accentuat asupra ne Recunoaşterea deschisă a lipsu zionarea tehnico-materială' cores
le pentru cocs — lucru pe care tivităţi, mai mulţi vorbitori s-au cesităţii îmbunătăţirii continue a rilor şi neajunsurilor, propuneri punzătoare şi evitarea risipei de — în princip
nu-1 fac nici în prezent —, dacă referit la problema capitală pen şarjelor calde, evitării staţionării concrete pentru înlăturarea lor şi lemn şi energie electrică ; folosi disciplină rigura
ne-am fi organizat mai bine mun tru acest an şi pentru întregul cin cuptoarelor adinei cu încărcătură, pentru îmbunătăţirea muncii, anga rea raţională a utilajelor şi repa organizare a m
ca şi am fi gestionat mai exigent flamării la rece a blumurilor, pro jarea unanimă pentru ampli flux al producţie
cărbunele — dar nu avem încă asi cinal a metalurgiei noastre în ge movării unor noi tehnologii de la ficarea succeselor de pînă a- rarea lor de calitate ; respecta aproape df- oam;
rea tehnologiilor de armare ; ordi
gurate cîntareie necesare la benzi, neral : reducerea consumurilor de minare şi asigurarea cu agregatele cum — dată dominantele adu xigenţi cu ei. 1
dacă am fi fost mal exigenţi cu noi metal. „Pentru a ne putea înde şi piesele de schimb necesare — nării generale a reprezentanţilor ne şi disciplină exemplară — iată mult — privind
înşine" (ing. Gheorghe Pavel, di îndeosebi cu cilindrii de laminor. oamenilor muncii de la C.S. Hune pîrghii'le principale care trebuie tehnico-materială
acţionate cu maximă exigenţă şi tehnicii noi —,
rectorul U.C.C.). „Secţia a Il-a fur plini sarcina de scoatere a metalu Lâ rîndul său, fiziciană Elena Kîcă doara. răspundere la mina Dîlja pentru sibilifăţi să se
nale a dat in 1976 peste 30 000 to- lui pe care ne-a trasat-o partidul, a exprimat dorinţa şi hotărîrea co DUMITRU GHEONEA
redresarea producţiei şi încadrarea între ei, la front
în sarcinile de plan. Şi cine să le-a«r folosi pe to
facă acest lucru dacă nu cei care De curînd, în
muncesc aici? Organizaţia de partid
Perfecţionarea producţiei I N V E S T I Ţ I I L E şi consiliul oamenilor muncii, con a oamenilor mui
toii participanţii
ducerile sectoarelor, şefii de bri
(Urmare din pag. 1) nilor, ci prin mecanizarea lucrări găzi, maiştrii, toţi angajaţii ex factori reprezent
lor, prin folosirea raţională, la în ploatării. lectiv mineresc
(Urmare din pact. I) versificării produselor şi valorificării noi şi lucrurile rămin neclare, treaga capacitate, a utilajelor, prin rentele di.n actr
superioare a fibrelor chimice. Ridi rezolvarea lor se amină. De aseme Toate acestea trebuie făcute, nu munca lor, s-ar
căm obiecţia de fond : trebuie ac utilizarea integrală a fondului de
la o creştere a vitezei de avansare nea, .solicităm mai multă înţele timp din partea fiecărui muncitor. doar spuse. Vorbe frumoase, idei munci mai mult,
eu 50 la sută şi la o economie de ţionat cu mai multă operativitate In gere şi colaborare din partea be generoase, gînduri deschise de îm recupera restanţe
Î00 led/ml de suitor. Ideea a fost a declanşarea acţiunilor propuse refe neficiarului nostru — I.V. Calam. Asta ne este hotărîrea, acestea ne bunătăţire a muncii am auzit în producţii peste ]
inginerului Encdy Bela, iar trans ritor la atragerea angajaţilor la per sînt gîndurile, dar, deocamdată, nu repetate rînduri la mina Dîlja. sprijin va trebui
punerea sa în fapt se datoreşte uniui fecţionarea tehnologiilor (inclusiv Avem, desigur, şi noi lipsurile le putem materializa. Nu avem
colectiv din care fac parte inginerul la experimentarea coloranţilor şi noastre, ne îngrijim să le reme suficiente fronturi de lucru nici Chiar din partea unor factori din colectiv şi Centre
Aurel Marina, maiştrii Gheorghe chimicalelor indigene). Pentru că zi diem, vrem să îmbunătăţim condi pentru oameni nici pentru utilaje, conducerea ' exploatării. Din păca tro.şani, prin spe
Marcu, Boldizsar Zoi l an, artificierul lele trec... ţiile de lucru şi de trai aie oame ducem lipsă de materiale, îndeo te, motivările, recunoaşterea cau ror îndrumare ţ
Roman Petruţ, minerii şefi de bri Cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţi- nilor pe şantierul din Călan, dar sebi de confecţii metalice, solici zelor care generează neajunsuri şi mai hotărîte, ma
gadă Ioan Stroie şi Luca Flutur şi fice, sarcinile de plan pe acest an solicităm mai mult sprijin şi din. tăm urgentarea primirii blindaje
alţi muncitori. La creşterea produc ridică aspecte deosebite in fiecare u- partea organelor superioare, com
tivităţii muncii contribuie şi căru nitate economică din municipiul De petente. Pianul — aşa mobilizator lor pentru caupere şi furnale. La
cioarele autopurtate pentru perfora va privind progresul tehnic. La sfîrşituil anului ne vom prezenta
rea găurilor in abataje — concepute Chişcădaga, de exemplu, colectivul cum este — noi îil vom realiza, cu planul îndeplinit şi depăşit".
de către cadre de la I.C.P.M. Deva este confruntat cu mari greutăţi ri chiar dacă, la această dată, am Demarajul în 1977 fiind anevo
şi exploatarea noastră —, realizarea dicate de stăpînirea tehnologiei. Zil acumulat unele rămîneri în urmă. ios, o serie de lucrări neîncadrîn-
unui dispozitiv pentru încărcarea nic, înlr-un loc sau altul, trebuie re Lucrări de anvergură, la obiec
găurilor lungi cu azotat de amoniu, mediate, corectate anumite deficien tive deosebit de importante pen du-se în graficele de execuţie, se
precum şi alte îmbunătăţiri aduse ţe constructive. Aici este terenul cel tru creşterea producţiei româneşti cuvin cîteva sublinieri. Recupera
tehnologiei şi organizării muncii. mai fertil pentru inovaţii. Şi, totuşi, de metal, se realizează şi pe plat rea rămînerilor în urmă, realiza
La E.M. Deva s-a iniţiat o acţiune in acest început de an nu s-a înre forma C.S. Hunedoara. Ponderea rea la termen a obiectivelor, even
deosebit de Utilă pentru îmbogăţirea gistrat „oficial" nici una pe platfor tual devansarea lor să nu se facă
cunoştinţelor tehnice — ciclul de mă. activităţii o deţine şantierul nr. 1 în dauna calităţii lucrărilor — o-
conferinţe pe tema unităţilor din Unităţile din municipiul Deva be construcţii. Dar treaba nu merge biectiv asupra căruia trebuie ve-
minerit, organizat la Casa de cul neficiază de un numeros şi valo prea bine nici aici. „Aceleaşi pro
tură a municipiului cu participarea ros fond de cadre tehnice. bleme cu proiectele, neeşalonarea ■ gheat cu maximă atenţie. De ase
unor specialişti reputaţi din acest — Avem acţiuni pe linia atragerii realistă a planului pe trimestre, ca menea, este imperios necesar să se
domeniu. Păcat însă că personalul muncitorilor, a cadrelor tehnico-eco- şi unele carenţe de organizare a militeze cu deosebită exigentă şi
lehnico-ingineresc, îndeosebi maiştrii, ncanice la perfecţionarea tehnologii muncii şi folosire judicioasă a în hotărâre pentru reducerea cheltuie
nu participă in totalitate la această lor şi a organizării producţiei şi a lilor materiale şi închiderea orică
activitate. muncii, dar trebuie ca şi comisia tregului potenţial tehnic şi uman ror canale prin care s-ar putea
Ţesătoria do mătase Deva are din municipală a inginerilor şi tehnicie — iată elementele determinante ale «risipi cimentul, fierul-beton, com
nou şi la începutul acestui an ră- nilor să aibă mai multă iniţiativă neîneadrării în graficele fizice de
mineri în urmă la producţia fizică, în probleme de creaţie şi tehnologie, execuţie" — sublinia şeful şantie bustibilul, energia electrică, alte
care nu slnt integral justificate prin iar conducerile unităţilor să recep rului nr. 1, ing. Gheorghe Ivan. materiale. Să se aibă permanent
solicitarea de către centrala de re ţioneze şl să sprijine cu operativitate *Ne vom mobiliza însă mai mult în vedere aplicarea — acolo unde
sort a unor firoduse mai exigente propunerile făcute de inovatori, de — ne va permite de acum şi sta este posibil — a unor soluţii con
calitativ. In Ianuarie şi prima de oamenii muncii — concluziona tova structive -mai simple şi mai efi
cadă a acestei luni nu s-au realizat răşul Florin Nieuiescu, preşedintele rea timpului —, ne vom organiza ciente, folosirea unor materiale în
circa 100 000 metri pătraţi ţesături, comitetului municipal al sindicate mai bine munca pe loturi, forma locuitoare «mai uşoare şi mai iefti
adică producţia pe aproape S zile. lor. ţii, schimburi şi asigurăm că ne ne, prin care să se reducă sensi
La ţesătorie se depun preocupări Aşa după cum se reţine din con vom realiza integral sarcinile de bil costul lucrărilor.
— aşa după cum arătau tovarăşii cluziile recentei şedinţe a Comitetu f«lan“.
Ing. Ştefan ^ Nicodim, director ad lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Şeful lotului nr. 1 din cadrul Toate măsurile, toate preocupă
junct, şi Lucian Gheară, membru al în actuala elapă trebuie acţionat cu şantierului nr. 2 montaj-instalaţii, rile să vizeze insă, în primul rdnd,
comitetului de partid — pentru îm şi mal multă energie pentru mobi Petru Mîţu, a ţinut să adauge: încadrarea în graficele de execuţie,
bunătăţirea calităţii produselor şl s-a lizarea oamenilor muncii, în frunte
Iniţiat o amplă consultare şi mobili cu comuniştii, la valorificarea supe „Ca o sarcină de mare răspundere darea în funcţiune a obiectivelor
zare privind intensificarea — In ca rioară a dotării prin ridicarea cali ce ne revine în acest an este creş la termenele planificate. Con
drul Festivalului naţional de muncă tăţii produselor şl a nivelului tehnic terea substanţială a productivită Cabina centralizată de triere a vagoanel- - ’ cocoaş.
şl creaţie „Cîntarea României" — a şl de eficienţă a întregii producţii ţii muncii. Şi asta nu prin efor structorii s-au angajat. Se aşteap Simeria-triaj. La masa de lucru — formaţi \duşă 6
creaţiei colectivului în domeniul di materiale. turi «fizice suplimentare ale oame tă materializarea angajamentului. tea, fruntaşă pe static. Foi
| ® 8 0 ® 0 ® B ® # 9 @ ® ® 8 0 8 ® 9 ® ® ® ( S I 0 0 0 £ l f l ® ® ® ® 6 ® ® ® ® ® 8 ® a ® 8 0®@®®g9©8®®e®®®8®®®8®©S8@®®®®©fl®®6®iS0O® ( C 5 0 ţ 2 > © © G i e © © 0 & Q C 5 v
Toate forţele satelor mobilizate fi efectuarea Consfătuire de lucru S i f i e urgentată amei
privind pomicultura
lucrărilor di îmbunătăţiri feieiarel - Sâmbătă, 19 februarie a.c., la Sta solariilor pentru leg
ţiunea agricolă din Geoagiu a avut
Adunarea Comitetului judeţean ze aportul însemnat al cooperatori nale pentru scurgerea apei care loc o consfătuire de lucru privind 'Pentru îmbunătăţirea aprovizio cut precizarea că
de partid cu activul din agricul lor losif Iacob, Constantin Stana, mai trebuie întreţinute, precum şi aplicarea tehnologiilor înaintate în nării cu legume a populaţiei din 200 mp solar, la
tură a stabilit — în lumina indi Emil Mura, Petru Cristian, Elena cîteva sute de hectare de • pajişti vederea sporirii producţiei de fruc «judeţul nostru, s-a stabilit — în lu lată şi ceapă s-a .
caţiilor desprinse din eurvîntarea Renete, Victor Lung, Trandafir naturale care aşteaptă interven te în acest an. La consfătuire au mina indicaţiilor date de secreta silă. în preocupa
secretarului general al partidului, Burza, Marioara Mariş şi al altor ţia cooperatorilor. Dacă ţinem sea participat preşedinţi şi ingineri rul general al partidului, tovarăşul C.A.P. stă extinde
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la cetăţeni la efectuarea lucrării a- ma de volumul de lucrări de îm şefi din cooperativele agricole ou Nicodae Ceauşescu, la Consfătuirea încă 100 mp.
Consfătuirea de lucru de la C.C. mintite. bunătăţiri funciare rămase de e- sector pomicol dezvoltat, şefi de de lucru de ia C.C. al P.C.R. din
al P.C.R. din 27—28 decembrie Din dialogul purtat cu tovarăşul fect-uat, trebuie subliniat că numai ferme pomicole din C.A.P., şefi ai 27-28 decembrie 1976 — sarcina ca Convingîndu-se
1976 — ca în acest an să fie efec Constantin Timaru, vicepreşedin prin mobilizările de duminică nu secţiilor de mecanizare care efec în acest an să se extindă cu 10 ridicată a sistemul
legumelor în spat
tuat un volum sporit de lucrări tele^ Consiliului popular comunal se vor putea finaliza la timp ac tuează lucrări în livezi, specialişti hectare sistemul de cultivare a le ne-a relatat tovar;
de îmbunătăţiri funciare, care tre Băcia, am reţinut că Ia coopera ţiunile stabilite. Iată de ce se im de la staţiunea agricolă, I.A.S., Di gumelor în solarii.
man, şeful Comp)
buie să se concretizeze în creşte tiva agricolă din această localitate pune o grijă sporită din partea recţia judeţeană pentru agricultură Ţinînd seama de avantajele ce le me şi fructe Oră
rea suprafeţei arabile cu 500 hec s-au făcut canale pe 4 000 ml, efec- comitetului comunal de partid şi industrie alimentară, Banca a- oferă cultivarea legumelor în spa mulţi cetăţeni ne
tare, amenajarea şi reamenajarea tuîndu-se înlăturarea excesului de pentru a imprima un caracter per gricolă. ţii protejate precum şi de necesi
nul în construirea
a 3 000 ha în vederea irigării, com umiditate de pe o suprafaţă de 43 manent acţiunilor respective. în cadrul consfătuirii s-a făcut tatea de a contribui la asigurarea exemplu, Tudor 1
baterea eroziunii solului pe 3 800 hectare. De asemenea, importante Un volum însemnat de luorări o analiză a rezultatelor înregis unei mai bune aprovizionări a tie, a contractat
ha, eliminarea excesului de umi forţe au fost mobilizate la curăţa la evacuarea apelor de pe culturi trate în anul trecut în pomicultura
ditate de pe 2 600 ha, afînarea a- rea pajiştilor naturale, lucrare rea şi la curăţatul pajiştilor «naturale Hudeţului nostru, dar cercetătorii populaţiei cu legume proaspete pe acest an legume
o perioadă cît mal lungă din an, 14 000 lei de pe 5(
dîncă pe 12 000 ha, aplicarea mă lizată, pe 160 ha din 423 stabilite, pe la staţiune au prezentat, pe
surilor agrofitotehnice şi antiero- iar defrişările de vegetaţie lemnoa s-a înregistrat duminică si în coo bază de diapozitive şi demonstraţii la C.A.P. Aurel Vlaicu, Boşorod, neficiind de un a\
Geoagiu, Ruşi, Sîntandrei şi în al
La fel au pro<
zionale pe 34 000 ha şi efectuarea să sînt materializate pe 21 ha fi perativele agricole din comuna Gu- ra etice în livadă, noile tehno-
unor lucrări în complex pe 50 000 neţe, situate în lunca Streiului. rasada. >gii ce trebuie aplicate în livezile te unităţi s-au întreprins măsuri cători din orc
ha pajişti naturale. Mai rămîne însă de efectuat trans într-o altă unitate, la C.A.P. E itensive şi superintesive, privind energice pentru extinderea' sola- Deşi fieca
Duminică a fost o zi favorabilă portul lemnelor şi rădăcinilor ce Turdaş, am întâlnit cîteva zeci de îtreţinerea plantaţiilor, fertiliza riilor şi folosirea lor eficientă. din cadrul O
efectuării lucrărilor de scurgere a s-au scos de pe terenurile amelio cooperatori lucrînd la curăţatul Pă rea şi protecţia plantelor. De ase Pînă la sfîrşitul acestei luni — tist Călan
apelor de pe terenurile unde aces rate, precum şi de întreţinut cana şunii şi la înlocuirea sîrmei de pe menea, a fost prezentat planul de ne spunea inginerul şef al C.A.P. doar la cele
tea mai băltesc, curăţării păşuni lele de desecare. stîlpii de tarlalizare. Ei au lucrat măsuri cuprinzând acţiunile ce vor Sîntandrei,. Ioan Igna — unitatea Streiului şi P
lor şi fîneţelor, amenajării şi ’rea- în comuna Mărtineşti — respectiv sub conducerea brigadierilor Eli- ţi întrepripnse pentru moderniza va recolta şi valorifica salata de pentru utiT
menaiării suprafeţelor ce vor fi la C.A.P. Jeledinţi, Dineu Mare, sabeta Kis şi Petru Lazăr. Am no rea plantaţiilor, ridicarea potenţia pe cei 1 000 mp solar, urmînd ca aşteaptă co
irigate, decolmatării canalelor din Dineu Mic şi Mărtineşti — s-au să tat şricîteva nume i Avram Murar, lului productiv al patrimoniului apoi să fie repicate răsaduri, du taţi ? întrec-
sistemele de desecare etc. pat 500 ml canale pentru evacua Simion Dudaş, Gheorghe Muntean, pomicol în judeţul nostru, extinde pă care se vor produce roşii în puns şi în
Cooperatorii din brigăzile Burjuc rea apelor care bălteau pe teren. Vinţe Ladislau, Avram Bota. La rea livezilor şi valorificarea efici ciclul al doilea de producţie. In siiiului intei
şi Glodgbileşti au săpat 700 ml Duminică, cîteva zeci de coopera cooperativa agricolă vecină, res entă a producţiei de fructe. Dezba scopul extinderii culturilor prote re, pînă acu-,..,
şanţuri pentru scurgerea- apel de tori, între care am ' notat pe Ni pectiv la Spini, nu s-a schiţat nici jate ou încă 3 000 mp s-a procurat un gest pentru pro
pe o suprafaţă de 33 hectare, care colae Bodea, Nicolae Lăzărescu. un gest la îmbunătăţiri funciare. terile ce au avut loc au eviden materialul necesar şi se va trece la lor în acest sisicrr
este ocupată cu grîu, evitînd ast Ifrat Rîureanu, Ioan Berceanu şi. Nu s-a făcut nici un fel de mo ţiat experienţa pozitivă a unităţi construcţia tunelelor. Aici vor fi impune cu acuita
fel diminuarea sau compromiterea alţii, au participat la curăţatul pă bilizare la acţiunile de desecare, lor agricole fruntaşe, au relevat cultivate sortimente de legume cu ţiile de partid de
recoltei de pe terenul respectiv. şunilor. Tehniciană Maria Susan de curăţare a pajiştilor sau la rentabilitate ridicată ca : gulioare, tervină energic ş
Adjunctul secretarului comitetului nu avea însă motive să se declare transportul materialului lemnos însemnatele rezerve existente pen scopul impulsiona;
comunal de partid, tovarăşul mulţumită de stadiul rezultatelor rezultat de la săparea mecanizată tru ridicarea gradului de rentabili ardei iute şi roşii. Inginerul şef al acest sector de pre
Noaghi Ioan, a tinut să evidenţie obţinute, existiad peste 2 000 ml ca a canalelor de desecare. tate a livezilor. C.A.P. Ruşi, Ioan Matei, ne-a fă