Page 33 - Drumul_socialismului_1978_12
P. 33
ANUL XX7S.
NR. G 5G3
DUMINICA,
10 DECEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT :
NICOLAE CEAUŞESCU
Expunere la Sesiunea solemnă comună a
AL JUDEJULUI HUNEDOARA Comitetului Central al Partidului Comunist Ro
mân, Consiliului Naţional al Frontului Unităţii
Socialiste şi Marii Adunări Naţionale consacrată
lari a avut lo-c sesiunea apreciat realismul lor, posi acumulat o experienţă valo
Consiliului popular al jude- bilităţile mari care există în roasă în realizarea şi depă sărbătoririi a şase decenii de la făurirea sta
fit'jr Hunedoara. La lucrări toate unităţile economice şirea sarcinilor de picta, — tului naţional unitar român —1 decembrie 1978.
-
-ţ-rf- care au fost precedate de pentru realizarea sarcinilor experienţă care va trebui
^riinţe de lucru ale comisii- ce le revin, au scos în evi folosită din plin în îndepli
îdr permanente — au parti denţă, în spirit critic şi auto nirea planului şi angajamen
cipat, alături de deputaţi, critic, neajunsurile ce se mai telor în anul viitor — vorbi Ultimul trimestru — etapă
preşedinţi şi vicepreşedinţi manifestă şi au făcut pro torul a făcut o amplă ana hotărîtoare pentru realizarea
ai consiliilor populare muni puneri valoroase pentru ac liză a modului cum au acţio
cipale, orăşeneşti şi comu tivitatea de viitor, in spiri nat consiliile populare, colec - planului şi a angajamentelor .
nale, cadre de conducere din tul obiectivelor ce decurg tivele de oameni ai muncii •v'i- 'i
întreprinderi şi instituţii, ac din Legea pentru adoptarea în acest an pentru înfăptui
tivişti de partid şi de stat. Planului naţional unic de rea sarcinilor economice ca
Lucrările sesiunii au fost dezvoltare economică şi so re le-au revenit. Au fost sub Au îndeplinit sarcinile de plan pe acest an
deschise de tovarăşul Teo cială pe anul 1979, din Legea liniate eforturile depuse de
dor Haş, prim-secrefar al Co pentru adoptarea Bugetului numeroase întreprinderi ca
mitetului judeţean Hunedoara de sfat pe anul 1979, a sar re, în 11 luni din ace-st an, EXPLOATAREA de metal şi laminate, side-
al P.C.R., preşedintele Comi cinilor izvorîte din liofărîri- au obţinut realizări bune şi MINIERĂ DEVA rurgişfii hunedoreni înregis
tetului executiv al Consiliului le plenarelor C.C. al P.C.R. chiar foarte bune şi, totoda trează deosebite succese ,şi
popular judeţean. tă, au fost criticate neajun Asigurînd lună de lună un in ce priveşte o-norarea e-
care au avut loc anul a- ritm progresiv de înfăptuire xemplară a obligaţiilor con
Sesiunea a dezbâflit pro
iectul de hatărîre pentru a-"' cesta, din indicaţiile secre surile care s-au manifestat în a principalilor indicatori ai tractuale faţă de beneficia
unele unităţi, neajunsuri care,
doptarea pianului de dez tarului genera! al partidului, activităţii de producţie, mine rii de peste hotare. în acest
voltare economito-sccialâ în tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dacă ar fi fost eliminate la rii de la E.M. Deva au reuşit context, ei au raportat deja
profil teritorial al judeţului toţi cei care au luat cuvîntul timp, rezultatele or fi putut să depăşească pînă în pre îndeplinirea înainte de ter
Hunedoara pe anul 1979, au exprimat voinţa fermă a să fie cu mult mai bune. zent valoarea producţiei ne men a planului anual la
colectivelor de oameni ai Referindu-se la obiective te planificate cu 16 milioane producţia destinată exportu
proiectul de hofărîre pentru lei. Odată cu aceasta, ei au
adoptarea bugetului local pe muncii de a pregăti în cele le planului de dezvoltare e- îndeplinit înainte de termen lui, în condiţiile ridicării pa
conomico-socială în profil te
anul 1979 şi a ascultat o in mai bune condiţii producţia şi sarcinile revenite pe în rametrilor calitativi şi diver
formare privind realizarea şi investiţiile anului viitor, ritorial pe anul viitor, vor tregul an 1978. Perseverînd sificării gamei sortimentale a
sarcinilor din programul de de a realiza în mod exem bitorul a arătat că csceste-a pe linia ridicării continue a produselor exportate în pes-u
20 de ţări.
aprovizionare a populaţiei plar partea ce le revine din sînt mobilizatoare, dar posi I ntrepri n-dorea „Vidra" productivităţii muncii, care
pe perioada foamnă-iarnă. planul de dezvoltare econo- bil de realizat de către fie Orăştie, secţia confecţii- în primele 11 luni a fost TIPOGRAFIA DEVA
în cadrul dezbaterilor au mico-socială în profil teri care colectiv, in acest sens, vînat. In foto : cusă- superioară nivelului planificat
torial al judeţului pe anul au fost relevate pe larg toarea Maria Bodnar.
luat cuvînful tovarăşii : Aurel Ea execută numai lu cu 5 la sută, colectivul de Ieri dimineaţă a raportat
Lăpuşcâ, Clement Negruţ, 1979. sarcinile care stau în faţa la E.M. Deva va realiza, îndeplinirea sarcinilor da
Sabin Faur, Alexandru Voi- Sesiunea a aprobat hofă- consiliilor populare, unităţi crări de bună calitate. peste pla-nul anului 1978, o plan pe acest an şi Tipo
culescu, loan Fulea, Loghin rîrile privind adoptarea pla lor economice, a tuturor oa Datorită atenţiei şi producţie industrială în va grafia din Deva. Pînă la 31
Dineş, Zamfira Keşeriu, Du nului în profil teritorio! şi a menilor . muncii din judeţ, răspunderii cu care lu loare de cca 16 milioane lei. decembrie a.c., muncitorii
mitru Bucur, Mircea Silves bugetului local pe anul 1979. pentru pregătirea şi începe crează, lună de lună tipografi din Deva vor rea
tru, Vasile Maiincenco, Ioana In încheierea lucrărilor se rea în cele mai bune condi este declarată fruntaşă SIDERURGISTII liza suplimentar sarcinilor
Mesoroş, Dumitru Bogdan, siunii a luat cuvîntul tova ţii a activităţii productive în în muncă, se bucură HUNEDORENI — de plan anuale o producţie
loan Păstrăv, Adrian Gru- răşul Teodor Haş. 1979. de aprecierea şi stima LA PRODUCŢIA de 2 milioane lei. De re-
iescu. După ce a arătat că în A fost subliniată necesita tovarăşilor din secţie. marcoî că a fost îndeplinit
Vorbitorii, referindu-se la judeţ există o bună bază tea intensificării eforturilor Foto : V. Onoiu PENTRU EXPORT înainte de termen şi anga
prevederile planului în profil materială, că multe colecti în pas cu importantele jamentul anual şi pe cei trei
teritorial pe anul 1979, au ve de oameni ai muncii au (Continuare în pag. a 2-a) sporuri obţinute la producţia ani ai cincinalului.
OAMENI Al MUNCII DIN JUDEŢUL lete tle odihnă în staţiunile
Sinaia, Predeal, Tuşiiad, Buş
teni, llorsee, istorie, Manga
lia şi altele. De bilete la tra
HUNEDOARA! tament au beneficiat alţi 2 soi
oameni ai muncii <lln Hu
nedoara, care au fost oas
peţii staţiunilor Amara, Fe-
Să dovedim un înalt VERNISAJ iix. Căciulata, CăiiniăneşU,
şi
Hercuiane
Băile
altele.
Mi mc după-amiază, La o- (ABON CĂTA, ziarist cola
rele 17,00, 1a Casa tic cuUu- borator) .
spirit patriotic ră clin Deva va avea loc PREMIERĂ DE GALĂ
vernisaj ui expoziţiei judeţe
ne de pictură, grafică şi Mîine, luni, la orele 18,06,
sculptură. Prezintă lucrări la cinematograful „7 Noiem
' ECONOMISIND artiştii plastici hitWdoroni brie* clin Petroşani, va avea
membri ai filialei U. A. P. loc premiera de gală a nou
Deva- Pct roş ani. lui film românesc „Ecateri-
ENERGIA ELECTRICA LA ODIHNĂ na Teodoroiu*, producţie a
Casei de filme Unu. Va fi
Şl TRATAMENT prezent un grup de realiza
tori. Seara, la Institutul de
Anin acesta, 1 113 hunedo- mine din Petroşani, filmul va
I.P.L. DEVA, secţia mobilă Haţeg. In fotografie : frezorul
© Economisirea energiei electrice este în reni — siderurgicii, construc fi preceda* de un montaj 11- Axente Gherdeanu, la locul său de muncă. EI execută numai
interesul fiecăruia, ai întregii noastre societăţi. tori, mineri — au primit bi terar-cinematografic. lucrări de bună calitate, depăşindu-şi lună de lună sarcinile
tle plan.
@ Luaţi atitudine hotărîtă împotriva oricăror
tendinţe de risipă, de nesocotire a intereselor „Vă adresăm pe această — Şi dumneavoastră ?
generale ale economiei naţionale. | cale un apel călduros, un Orfani cu părinţi — Am făcut curăţenie J
> adevărat S.O.S., pentru a prin blocuri, o vreme, dar .
I ajuta doi copii nenorociţi, cred că m-au scos de a- J
J chinuiţi intr-un mod care în viaţă colo, fiindcă am fost bol- <
j depăşeşte orice imaginaţie", navă şi n-am anunţat pe I
* Aşa îşi încep scrisoarea tri dă, căci, cum ne spuneau virteau pe lingă picioare. nimeni. s
misă recent redacţiei un cele două interlocutoare, — Unde ? Scrisoarea continuă : ,,Cei l
, grup de locatari ai blocu- locatarii ce stau aici nu — Nu mi-a spus. Cred că doi copii suferă de foame, *
lui 12, scara I, din cartie prea obişnuiesc aşa ceva. la Riu de Mori, la părinţii nu le are nimeni grija , , . . *
rul Dacia — Deva, scrisoa- In slîrşit, uşa s-a dat in lui. fiindcă părinţii lor se piim- I
I > re care, prin dramatismul lături şi am pătruns înăun ,,Nu ştim din ce trăieşte bă cu alte treburi". '
* situaţiei ce o prezenta, ne-a — Din ce trăiţi ?
I determinat să răspundem — Avem o mătuşă pen- -
I cu maximă operativitate sali- OPINIA PUBLICĂ ÎN ACŢIUNE sionară care ne mai ajută j
' citării, „Ceea ce se întimplă .. <,\ rfffct'.'Vf: 1 * Cri-pKţfifşibp; cu bani. ,
{ în familia Preda - na spu- .iTITORILpR, ASTĂZI SCRIEM,;;.p — Cită pensie are molii- j
s nea Dana Laiăr, una din şa ? I
ii ţ semnatarii scrisorii — e tru. Ceea ce am văzut e familia Preda — glăsuieşle — Vreo 600 de lei. j
Zice mai departe seri- |
, de-a dreptul ieşit din co de nedescris : în aparta scrisoarea - avind in ve
■■ mun". „Vecinii noştri au ment nu era nimic altceva dere că nici unul din pă soarea : „Lui Liviu Preda '
* doi copii — a completat decît două paturi, o masă rinţi nu lucrează. Familia nu-i place să lucreze. Astă j
i | Sabo Raveca. Unul de 3 şi nişte lăzi. are insă datorii mari la vară vindea mure in pia- -
'/ ţă . |
m
I ani, celălalt de un an şi — Soţul meu nu e acasă chirie, la întreţinere".
î opt luni de care nu au nici - ne-a spus Rodica Preda. - Soţul dumneavoastră — V-a dat saţul bani in ‘
Exemple ca cel din desenul de mat stis se în- ( un pic de grijă". De vreo săptămmă a ple unde lucrează ? casă ? |
' tîlncsc, din păcate. INTERVENIŢI FROMPT şi liotâ- V A fost nevoie să insistăm cat. Nicăieri. A muncit în TRAIAN BONDOR
rît pentru evitarea oricărei forme de risipă a energiei | muk la uşa apartamentului Doi copil mărunţi, unul mal m-ulte lacuri, dar s-a
electrice 1 . - ' ar. 79, ca să ni se deschi- abia ştia să umble, i se in- lăsat. ' (Continuare în pag. a 3-a)
