Page 38 - Drumul_socialismului_1978_12

i-ag. ar DRUMUL SOCIALISMULUI NK.

VIAŢA PE PARTID
KŞsS|iî mu
l»J ţăran econo
• t * î v v 9 ; - ' * ' . t v . u ' T Ţ . f * 'Ţ^T.v**.*s
Întărirea ordinii şi disciplinei
9,00 Tcleşt
Ia locurile de muncă, problematică Colectivele de oameni ai muncii din 10,00 Kami
tare
«oilul
de primă însemnătate municipiul Hunedoara, angajate ferm 10,00Telex
11,00 Inchit
lui
a organizaţiei de partid în îndeplinirea sarcinilor cincinalului 17,00Telex
17,05'reieşi
17,25Curs
rom».:
Recent o plenară a comi­ sociale. în soluţionarea unor ne străduim să-i ajutăm să-şi 17,15Pa*in'
Stepb.
tetului de partid de la I.M. astfel de probleme complexe însuşească o atitudine socia­ 16,00Repor
Barza a analizat modul în acordăm o atenţie permanen­ listă faţă de muncă. Mai a- (Urinare din pag. 1) tricotaje, colectivele se sibilitatea aplicării unor 16,20Lecţii
cr iilor
care se înfăptuiesc masurile tă nivelului, conţinutului şi e- Ies în perioada de vară, de formează din mers, apar noi metode şi tehnologii IM* Muzic
stabilite de conferinţa pentru ficienfei activităţii cadrelor pildă, cînd a crescut numă­ aţi aprecia în mod deose­ la tot pasul probleme, oa­ de lucru, le perfecţionea­ ÎS ,00 Intre!
dare de seamă şi alegeri cu de conducere din sectoare, rul certificatelor de boală. bit ? menii nu s-au mai con­ ză pe cele existente, lu­ 19,20 1001 9
privire la întărirea spiritului secţii, raioane. Comitetul de Sesizînd faptul, comitetul de — Este de La sine în­ fruntat eu ele şi le mai crează la asimilări de noi 19/10 Tcleji:
13,50La oi
de ordine şi disciplină la partid convoacă periodic partid a întreprins o acţiune ţeles că aş aprecia comu­ bîjbîie. Mai sînt şi neca­ mărci de oţeluri şi tipo- conon
locurile de muncă, ca pîr- consfătuiri de lucru cu aces­ mai largă pentru a stopa fe­ niştii, pe toţi oamenii. O- zuri cu aprovizionarea dimensiuni de laminate. 20,00 Anchi
ghie importantă a îndeplini­ te cadre, în care ne consfă- nomenul. Au fost alcătuite mogenitatea, dîrzenia, for­ tehnico-materială, cu des­ Trebuie să sporim pro­ 20,25SearS.
tuna"
rii sarcinilor de plan. fuim amănunţit pentru a găsi mai multe echipe de comu­ ţa de mobilizare şi de facerea produselor. Cu to­ ducţia de metal în actua­ kespe
De la început subliniem cu soluţiile cele mai bune în nişti, cadre cu munci de răs­ acţiune a organizaţiilor de ţii sîntem însă pe fază şi lele capacităţi de produc­ ţară..
satisfacţie faptul că, printr-o sprijinirea brigăzilor, în so­ pundere care s-au deplasat partid, a colectivelor noas­ nu ne este indiferent cum ţie, prin creşterea produc­ diourl
ne) B.
muncă tenace, susţinută, des­ luţionarea problemelor mai la domiciliul celor în cau­ tre muncitoreşti, maturi­ se soluţionează o stare tivităţii muncii. Se va da 22,15 Telejti
făşurată de organizaţiile grele. Pe de altă parte, mem­ ză. Cu acest prilej s-a con­ tatea lor politică şi pro­ de lucruri sau alta. Ne asaltul pentru punerea iîi- 22,30închini
noastre de partid, acele mă­ brii comitetului de partid re­ statat că nu chiar toţi erau îngrijorează, de exemplu, funcţiune în avans a cup-r lui.
suri au prins viaţă în bună partizaţi pe organizaţii de bolnavi, şi că foloseau con­ fesională, înalta conştiin­ faptul că din 100 de con­ torului 2 de la oţelăria
.măsură, dînd rezultate cores­ bază se deplasează sisfema- cediul medical pentru a-şi ţă a datoriei şi capacita­ sumuri, pe care le urmă­ electrică nr. 2, ca şi a la­
punzătoare. rezolva diferite probleme per­ tea de a soluţiona din rim operativ, 10 sînt de­ minorului de semifabrica­
mers, operativ şi eficient,
In întreaga activitate de Tnfăptuirea hotârîrii sonale. Aceste cazuri le-am problemele cu care s-au păşite. Nu ne mulţumeşte te. Se fac eforturi pentru
instaurare a unui spirit de pus în discuţia colectivelor mai confruntat. că în celelalte 90 ne în­ corelarea perfectă a tutu­
ordine şi disciplină am por­ de partid — atribut din care fac parte oamenii cadrăm sau avem econo­ ror indicatorilor de plan BUCURE:
nit de la ideea că această esenţial al conducerii respectivi. — Dar în unele între­ mii. — a producţiei nete cu tlioprogratr
problematică este strîns le­ politice Organizaţiile noastre de prinderi mai sînt greutăţi — Vom intra, nu peste productivitatea, a celor­ Radiojuma
presei ; *,1
gată de oameni, de compor­ partid acordă, de asemenea, şi neajunsuri, chiar ne- mult timp, în anul 4 al lalţi indicatori economi- diilor ; 5,00
tamentul lor în muncă, în atenţie sporită cunoaşterii de realizări de plan, alte ca­ cincinalului revoluţiei teh- co-financiari. C.M. Deva 9,05 Răspui
viaţă. Principalul însă este tic, pe baza unui grafic de către mineri şi ceilalţi oameni renţe. nico-ştiinţifice. Cum vă ne ajută în mod corespun­ lor ; 10,00
ca oamenii să fie sprijiniţi control, dînd ajutor concret ai muncii a documentelor de — Sigur. Nu peste tot pregătiţi, ce perspective zător pentru dezvoltarea 10.20 Ali<
efectiv în mu/ică. in legătu­ în organizarea muncii şi a partid şi a legilor ţării, în treburile merg bine, fără se întrevăd ? capacităţilor de produc­ folk ; 10,10
Buletin de
ră cu aceasta, re dovedesc producţiei, pentru ca echipe­ specia! a celor care regle­ necazuri. Sînt probleme — Sarcinile vor fi în ţie la minele Teliuc folcloric; 1
de un real folos discuţiile le de mineri să-şi poată des­ mentează normele şi exigen­ chiar şi în C.S.IL, la continuare sporite. Anul şi Ghelari. Nu peste ră Radio-1
organizate la nivelul între­ făşura activitatea în condi­ ţele muncii. Am dezbătut pe I.M.H. şi la I.C.S.TI. Insă acesta, primii trei ani ai mult timp, munici­ de ştiri ; L
prinderii cu secretarii comi­ ţii bune. Comitetul de partid larg cu toţi oamenii docu­ oamenii ştiu asta şi nu cincinalului vor fi înde­ folclorului
tetelor de partid, cu şefii de apreciază activitatea unor mentele plenarei din martie stau pasivi. Mai mult. In pliniţi cu bine. Dar vom piul va raporta îndeplini­ la 1 la ,3 ;
sectoare şi secţii, iar la ni­ cadre care intervin operativ a C.C. al P.C.R., ale Consfă­ structura economică a avea noi sarcini, ne vom rea planului anual la pro­ rioşilor ; 1(
velul acestora — cu şefii de pentru soluţionarea proble­ tuirii de lucru de la C.C. al municipiului au apărut confrunta cu noi proble­ ducţia industrială, ceea 16.20 Coord<
raioane, secretarii organiza­ melor ce apar în sectoare P.C.R. din septembrie, cu- industrii noi, întreprin­ me. Metalul şi minereul ce ne vă permite să abor­ 16,10 Noi in
ţiilor de bază şi mai jos, sau. în organizaţiile de bază vîntările secretarului general deri noi, unde acest ele­ de fier vor fi reclamate dăm anul 1979 de pe o zică uşooi'i
pînă la formaţiile de lucru, pe care le coordonează, pen­ al partidului, tovarăşul ment de noutate, de înce­ tot mai mult. Ce vom fa­ platformă solidă, întărin- <le ştiri; 1
în care se analizează zilnic tru perseverenţa cu care ac­ Nicolae Ceauşescu. Conside­ put ne-a dat de lucru. La ce ? Ne pregătim deja de du-ne convingerea că vom te citit, p
Revista rţln,
şi la concret situaţia realiză­ ţionează pentru întărirea or­ răm că este absolut necesar fabrica de încălţăminte, zor. In C.S.H., colectivele obţine noi şi importante rele scrii ;
rii planului, greutăţile ce a- dinii şi disciplinei. Amintim ca minerii, toţi oamenii ca şi la întreprinderea de de specialişti studiază po­ succese. ai cîntecuh
par, acfionîndu-se operativ printre aceştia pe tovarăşii muncii din întreprindere să România —
pentru eliminarea lor. A- loan Avramescu, Nicolae Di- ştie ce obligaţii le revin în conlempora
ria p&minh
ceastă formă are meritul de neş, Petru Bîrna, loan Her- calitate de proprietari, pro­ 21,00 Bulcil
a pune faţă în faţă formaţii­ ţa, Teodor Ursoi, loan Luca, ducători şi beneficiari, cum Cadenţe so
le de lucru cu cadrele care Voicu Iod, Nicolae Tod şi trebuie să acţioneze în ca­ Sntr-o oră
trebuie să le sprijine în în­ alţii. drul sistemului de autocon- stop muzici
deplinirea planului, de a con­ Ne ocupăm îndeaproape ducere muncitorească, cum TZMIŞOA
stata cu operativitate unde de formaţiile de lucru care trebuie gospodărite bunurile lualiuvtea r
şi cum trebuie să se acţio­ întîmpină greutăţi în reali­ materiale şi financiare. nla azi; 1
neze. Sub această formă se zarea sarcinilor de plan. în în prezent, în centrul aten­ muzici uşi
acţionează cu rezultate mai sprijinul acestora trimitem ţiei comitetului de partid stă lumea , ai
bune la sectorul III Musariu, colective formate din mem­ în mod prioritar încheierea în zieă popi
secţia electromecanică, raioa­ brii biroului comitetului de bune condiţii a planului pe Buzcscutşi
nele 90 m, Carpen şi Brădi- partid, ai biroului executiv al 1978 şi finalizarea pregăti­ Bălan; 19,(
cu tinereţe
şo C.O.M şi ai comitetului sin­ rilor condiţiilor pentru desfă­ cepe astă
Comitetul de partid şi bi­ dicatului, cît şi cadre din şurarea în bune condiţii a realizată- c
roul executiv al consiliului serviciile funcţionale, care a- planului pe cel de-al 4-lea studenţi - şl
oamenilor muncii, organiza­ nolizează la faţa locului an al cincinalului. Paralel, ne Jiului.
ţiile de partid din majorita­ greutăţile ce apar, luînd mă­ . ocupăm cu insistenţă pentru
tea secţiilor, sectoarelor şi surile ce se impun. în acest îmbunătăţirea stilului şi me­
raioanelor acţionează perse­ mod om acţionat la sectorul todelor noastre de muncă, Mllfi
verent în direcţia dezvoltării I Musariu, instalaţia de an- urmărind creşterea eficienţei
răspunderii faţă de ritmici­ tezdrobire şi în alte unităţi, acestora.
tatea producţiei, pentru în­ care o perioadă au avut DEVA : F
cadrarea în cheltuielile de greutăţi . în realizarea sarci­ GHEORGHE IGA Autobaza Brad. La banda de revizii tehnice a fost înfiinţat un stand pentru piesele (Patria) ; <
un măgar
necesare înlocuirii curente la autobuze. Prin acest procedeu, reviziile tehnice periodice s-au
producţie, îmbunătăţirea a- nilor. secretar adjunct scurtat mult, piesele de schimb fiind mereu ia indemînă. revoluţiona
provizionării, precum şi pen­ în munca cu oamenii folo­ al comitetului de partid In fotografie, revizorul tehnic Petru Popa şi mecanicul auto Nicolae Şina, care mun­ NEDOARA
tru soluţionarea problemelor sim şi alte forme, prin care de la I.M. Barza cesc la acest punct de lucru. Foto : VIRGIL ONOIU ra) ; Trans
— seriile l
roz (Const
TURNEUL ANSAMBLULUI TROŞANI:
6022 kg porumb boabe la hectar se pot obţine ARTISTIC DIN ZENITA nirea) ; E<
roiu (7 Noi
(R.S.F. IUGOSLAVIA)
IN JUDEJUL NOSTRU (Republica)
luonisţulţ (
lucrînd bine pămlntui, dîndu-i îngrăşăminte, tămină, ansamblul artistic (Muucitorei
Incepind din această săp-
O fată ar
al siderurgiştilor din Zeniţa rienţă pe probleme privind (Muncitoarei
vânturile' li
antrenarea copiilor in acti­
folosind sămlnţă de calitate (R.S.F. iugoslavia) între­ vitatea cercurilor tehnico- Renii) ; Pi
in circ (Mv
prinde un turneu în jude­
acţiunile
la
ţul nostru. Oaspeţii vor pre­ aplicative şi Organizat la NOASA i i
competitive.
Creşterea producţiei de celelalte verigi, respectării Pentru a reduce volu­ produs la mai puţin de zenta spectacole — cîntece. casele pionierilor şi şoimi­ tura de ip:
resc) ; BR.
cereale reprezintă obiecti­ epocii de semănat, fertiliză­ mul lucrărilor şi costul 410 lei. Ca urmare a ob­ dansuri populare, obiceiuri lor patriei din Lugoj, Timi­ toarce la-, E
vul central stabilit în do­ rii şi folosirii hibrizilor care producţiei, concomitent cu ţinerii unor producţii spo­ folclorice ş.a. - la Hune­ şoara şi Arad, schimbul de şic) ; ORA
rea (Patria
meniul agriculturii de Con­ în condiţiile microclimatu­ semănatul s-a erbicidat cul­ rite, unitatea noastră a li­ doara (marţi, orele 18, la experienţă a răspuns cu pei de ba
gresul al Xl-lea al parti­ lui unităţii noastre au asi­ tura pe întreaga suprafaţă, vrat la fondul de stat 312 clubul uSiderurgistul"), succes sarcinilor de pregă­ GEOAGIU-
dului. Subordonînd toate gurat o coacere uniformă utilizînd cîte 6 kg Pitezin tone porumb boabe, reve­ miercuri la Deva şi joi la tire a conducătorilor de ac­ specială <C
eforturile înfăptuirii exem­ şi recolte sporite. Semăna­ substanţă comercială la nind ca producţie marfă Ghelari. tivităţi. HAŢEG :d 1
BRAZI : iT
plare a acestui deziderat, tul l-am încheiat în cinci hectar. Hibrizii cultivaţi au peste 2 200 kg la hectar. şi al sper;
în ultimii trei ani unitatea zile, nedepăşind data de 20 fost numai din grupa 200, Venitul net înregistrat pe MUNCA POLITICA LANSARE DE CARTE Un om ci
noastră, cooperativa agrico­ tona de produs este de Şl CULTURAL-EDUCATIVÂ cultură) |
lă din Rapoltu Mare, a rea­ Un tezaur îndemîna tuturor peste 900 lei, ceea ce în­ CU FILMUL Ieri seara, la librăria „Mi- rinţele tir
(Mureşul). ;
lizat producţii medii de seamnă mai mult de 5 400 hai Eminescu" din Deva, a cerea prost
peste 5 000 kg porumb boa­ colectivelor de muncă lei la hectar. Astăzi, Casa de cultură avut loc lansarea romanului TELIUC
be la hectar, recolta obţi­ ........ ...................,.....**>■>»............................................................Pentru aportul la depă­ din Petroşani găzduieşte „Ana, stăpîna măgarului", se tace ni
nută în acest an fiind de EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR şirea producţiei, mecaniza­ consfătuirea „Munca poli­ apărută, recent, la Editura nerul).
6 022 kg la aceeaşi unitate torii (care au lucrat în a- tică şi cultural-educativâ cu „Cartea românească". Lan­
de suprafaţă. cord global) au fost stimu­ filmul in centrele muncito­ sarea, care a avut loc în
Experienţa de producţie aprilie, deoarece am asigu­ ponderea revenind hibri­ laţi, revenindu-le peste reşti miniereOrganizată prezenţa autorului — Tudor
a unităţii noastre a eviden­ rat din vreme frontul ne­ dului dublu 220. • Datorită 12 000 lei drept retribuţie de Biroul executiv al Con­ Manta —, a prilejuit o plă­
ţiat faptul că soarta recol­ cesar de lucru pentru me­ efectului obţinut prin erbi- suplimentară. Merită lau­ siliului oamenilor muncii cută intifnire a scriitorului
tei este hotărîtor condiţio­ canizatori. Ca urmare, po­ cidare, în afara celor două de îndeosebi mecanizato­ din Centrala România-film, cu iubitorii cărţii, precum şi Timpul i
nată de asigurarea unui ra­ rumbul a ajuns la maturi­ praşile mecanice nu a mai rul. Romulus Toader, care la consfătuirea de la Petro­ o seară de autografe. 12 dccembj
tiv caldă <
port optim între toţi facto­ tate pe întreaga suprafaţă .fost nevoie să facem alte a efectuat atît semănatul, şani, participă reprezentanţi Izolat vor
rii din tehnologia specifi­ şi l-am recoltat numai pen­ lucrări manuale de între­ cît şi prăşitul mecanic. oi reţelei cinematografice TRECERE )N REVISTĂ ţii slabe
că acestei culturi, respec­ tru boabe. încă de la se­ ţinere. Recoltarea s-a făcut Bazîndu-ne pe experien­ din judeţele Alba, Gorj,. ploaie şi
tiv de pregătirea şi fertili­ mănat am asigurat o den­ de către cooperatori în ţa dobîndită, în anul viitor Harghita, Hunedoara şi Duminică, la căminul tul izolat
zarea terenului, folosirea sitate " <3e 55 000—57 000 baza angajamentelor înche­ vom spori cu 50 de hectare Maramureş. cultural din Luncoiu de Ies polei. VInt
derat din
celor mai productivi hi­ plante la hectar. iate pentru aplicarea acor­ suprafaţa afectată culturii SCHIMB DE EXPERIENŢĂ a' avut loc o trecere in re­ ra va £1 i
brizi, efectuarea la timp şi Fertilizarea a fost efec­ dului global. porumbului, acesta fiind vistă a formaţiilor artistice între —6 i
de calitate a semănatului tuată odată cu pregătirea Urmînd îndeaproape a- una dintre plantele cu deo­ Conducătorii de activi­ din raza comunei. Printre ziua într
şi lucrărilor de întreţinere, terenului, aplicînd în me­ plicareă la timp şi de cali­ sebită importanţă pentru tăţi de la Casa pionierilor iormaţiile participante la Ceaţă loca:
evitarea pierderilor la re­ die cîte 200 kg îngrăşămin­ tate a lucrărilor cuprinse economia naţională şi cu o şi şoimilor patriei din Deva spectacol şi-a făcut debu­ La munţi
coltare. Ţinind seama de te complexe substanţă acti­ în tehnologia culturii po­ eficienţă economică ridi­ şi reprezentanţi ai acestor tul cu acest prilej formaţia caldă cu i
cădea nlm
influenţa fiecărui factor a- vă la hectar. Incorporarea rumbului, am reuşit, pe cată. centre metodice din Hune­ artistică de ţigani din Vîntul va
supra recoltei, în acest an îngrăşămintelor în sol s-a seama creşterii nivelului CORNEL TĂRĂPOANCĂ doara şi Haţeg au partici­ Luncoiu de Jos, instruită de fale de 60-'
am acordat maximă aten­ realizat prin discuirile a- recoltei medii la hectar, să inginer şef pat la un schimb de expe­ învăţătorul Emil Do se. zăpada.
ţie, fără a neglija însă nici plicate înainte de semănat. reducem costul pe tona de la C.A.P. Rapoltu Mare