Page 26 - Drumul_socialismului_1979_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2

Minerii de la Barza — în

primele rînduri ale întreceri s COTA SUCCESELOR-ÎN CREŞTERE TEI
s
^ (Urmare din pag. 1) cotaje Petroşani, l.U.M. bilizeze consecvent colec­
Petroşani la maşini şi u- tivele la- muncă ordonată 12,30Telex
Trec minerii spre sala de rilor de la Barza, 12,35Curs
(Urmare din- pag. 1) tilaje miniere. Nu vom şi fructuoasă, să intervi­
apel. Cu chipuri destinse, primă, în fapt, un anga tăţi miniere de aici să-şi intra în cauze, amănunte 12,53Curs
duim. Partidul şi statul discută despre munca lor. ment colectiv, căruia direc­ % depăşească planul la pro­ şi justificări. Pentru că, nă operativ acolo unde 13.15Con et
11.15„Mine
este cazul. Pentru fiecare
ne-au creat condiţii minu- Pe feţe li se citeşte lumina torul întreprinderii, tovară­ ducţia de cărbune, doar obiectiv şi subiectiv, exis­ unitate industrială, pen­ noi“
lare
tnate de viaţă, munca ne satisfacţiei. Eroul Muncii şul ing. Nieolae Lungii, i-a minele Bărbăteni şi Li<ve- tă aşa ceva. Vom sublinia 14,43Stadie
este apreciată la justa ei Socialiste, Gheorghe Iga, adăugat cîteva elemente zeni rămînînd cu restan­ însă necesitatea ca unită­ tru toate colectivele, pen­ sport!
ni-i prezintă de la distanţă. concrete : ţe. Aprecieri deosebite tru fiecare compartiment
valoare, avem un trai îm­ ţile care mai au restanţe productiv, cuvîntarea se­ 15,30Vechi
suri •
belşugat. Noi ce trebuie să Are cuvinte frumoase de­ — Sarcinile noastre sînt pentru colectivele I. M. la producţia fizică să-şi cretarului general al cho si
facem ? Să lucrăm bine, cu spre fiecare. Este şi firesc, mari în 1979, însă colecti­ Lupeni, I.M. Petrila, I.M, înzecească preocupările şi partidului, t o v a r ă ş u l 1C, 10 Agent
pentru că „ei au dus I.M.
grijă, să ne realizăm ritmic Barza pe locul II pe ţară. vul'are forţa necesară pen­ Paroşeni şi I.M. Urieani. eforturile în producţie, să 16,35Ziua
nătăpl
plănui, să dăm ţării cît mai Prin priceperea şi hărnicia tru a le îndeplini exemplar. Au acumulat nereali- , depisteze neîntîrziat cau­ Nieolae Ceauşeseu, la 16,50ClubU
multe resurse minerale de lor. Prin dăruirea lor de zi Cum ? Prin ordine şi dis­ zări şi in luna martie în­ zele care le-au determi­ Consfătuirea cu cadrele 17,40Instan
oare are nevoie. Asta avem ciplină, prin bună , organi­ treprinderea de încălţă­ nat şi să ia măsuri ur­ de conducere din econo­ 17,55Săptâi
şi de noapte în abataje. zare şi înaltă răspundere. minte Hunedoara şi în­ mie, ca şi orientările da­ ternă
de făcut, asta vom face. Prin puterea exemplului Am învăţat din lipsuri. în­ gente în consecinţă. - La te eu prilejul. înmînării 18,10Libia
Inginerul Candin Ştefan, . comuniştilor. Bu, cînd am văţăm din propria expe­ treprinderea de bere Ha­ rîndul lor, întreprinderile unor distincţii întreprin­ 18,30Wlmb)
ţeg, I.M.C. Deva la pa­
film d
şeful raionului- Valea Morii văzut la televizor, cum iu­ rienţă şi din experienţa al­ nouri mari şi la vată mi­ cu rezultate bune nu tre­ derilor fruntaşe în între­ EMI
buie să slăbească ritmul
Veche, ţinu să precizeze: bitul nostru conducător, to­ tora. Trebuie să dăm ţării nerală, „Marmura“ Sime- muncii, dimpotrivă, să ac­ cerea socialistă pe 1978 să 19,201001 d
— Ne bucură că la suc­ varăşul Nieolae Ceauşeseu, mai multe minereuri, mai ria la placaj din marmu­ constituie programe con­ 19.30 Telcju
20,00 Telecn
ţioneze mai dinamic pen­
cesele pe care I.M. Barza înminCază directorului I.M. mult metal. Trebuie să re­ ră, deşi pe trimestru are tru majorarea succeselor 20.30Film i
Je-a obţinut în 1978 ne-am Barza „Ordinul Miuncii“ ducem continuu consumu­ un spor de producţie, de pînă acum. In acest crete, cotidiene, de mun­ telc u
episod
«idus .şi noi contribuţia, ra­ clasa a 11-a pentru locul rile, să conferim eficienţă I.P.L. Deva la uşi-feres- sens, organele şi organi­ că, a căror materializare 21,20 tntllnli
trebuie urmărită pas ou
ionul nostru fiind fruntaş II pe ţară, am trăit un mo­ tot mai ridicată muncii tre, întreprinderea de tri­ zaţiile de partid să mo­ pas. seara
po întreprindere în anul ment de mare tensiune. Ca noastre. Asta ne este dato­ 22,15TelcjU!
wecut şi evidenţiat, pe pri­ toţi minerii noştri, cred. ria. Avem planuri concrete REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE
mul trimestru a.c. Noi am Ne dăm ou toţii seama că de măsuri în toate aceste SORTIMENTE PE PRIMUL TRIMESTRU 1979
reuşit în . 1978 randamente acest loc onorează şi obli­ domenii, pe care ne stră­ JRAI
fără precedent la Barza : gă. Dar minerii de la Bar­ duim să le înfăptuim rit­ UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE
de la 2—3 tone/post (prin za ştiu să răspundă preţui­ mic, normal, în toate amă­ C.S. HUNEDOARA BUCUBEŞ
“■o
metode de lucru clasice), la rii de care se bucură din nuntele. Credem că rezul­ — cocs 101,5 I.M. HUNEDOARA dioprogrami
— fier In minereu
12 tone/post (prin metode partea partidului. I-am au­ tatele din primul trimes­ — fontă 101,8 „MARMURA“ SIMERIA 100,5 Radiojurnal
de mare productivitate). zit pe. mulţi spunînd : la a- tru a.c. confirmă angaja­ — oţel 100,9 — placaj din marmură 102.5 presei ; 8,10
nu!, ortaci — locul I. Ar rea şi puterea colectivului. diilor ; 9,00
;
Vom continua în aceste di­ fi minunat“. din care aliat şi aliat. superior 112,8 — dale mozaicate 117.5 9,05 Audicn
recţii — căi sigure de spo­ Cuvintele tovarăşului Dar mai sînt şi lipsuri, ne­ laminate 101,0 I.M.C. DEVA Buletin d
— utilaje pentru metalurgie
Revista litc;
rire a producţiei de metal. Gheorghe Iga, secretar, ad- ajunsuri, greutăţi, greşeli. I.V. CALAN 104,4 — panouri mari 72 Legendă şi
— produse din B.C.A. armat
De fapt, pe trimestrul I a.c. Cu ele luptăm. Trebuie să — fontă 101,8 lettn dc şti
junct al comitetului de le învingem. Pentru că a- 105.3 — produse din vată minerală 100,4 cultural ;
ne-am depăşit planul cu partid pe I.M. Barza, vin vem oameni minunaţi la — semicocs 107.4 — materiale de construcţii din „U“ ; XI,3!
5—10 Ia sută la producţia din sufletele minerilor co­ Barza. Iar ci îşi cunosc bi­ — .maşini pentru metalurgie 115.9 mase plastice 100.7 radio-tv. ;
— cărămizi refractare
de minereu şi metal. munişti, ale tuturor mine­ ne datoria. — utilaje pentru turnare 100.5 I.C. ORAŞTIE 100.7 ştiri ; 12,03
100.9
— corpuri de încălzit din fontă
folclorului
UNITĂŢI APARŢINĂTOARE DIRECT — produse din mase plastice 102,4 Medalion cc
DE CM. DEVA I.F.E.T. DEVA Dc la 1 la
dian-elub ;
NOTA „Considerăm — zinc în concentrate 102,3 — cherestea total 102,7 nai ; 16,15
— cupru în concentrate 101,6 — buşteni 100,5 18.00 Orele
— plumb în concentrate 90,6 — lemn de mină 116,7 sănătăţii ; i
cazul rezolvat" (!?) •— utilaje miniere 95 — lemn pentru celuloză 79.8 cintecc de v
I.M, BARZA ' ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE Iodii concer
Mai multe femei de la în­ — zinc în concentrate 100,4 HUNEDOARA in România
treprinderea tic tricotaje Hu­ — cupru în concentrate JOO — tricotaje 103,6 sonore ; 22,
nedoara ni s-au adresat cu ru­ — plumb in concentrate 100 ŢESATORIA DE MATASE DEVA 24.00 Buletin
gămintea de a le ajuta să-şi I.E. DEVA — ţesături 100 6.00 Non st<
primească drepturile de depla­ — energie electrică 104,9 turn.
TIMIŞOAR
sare .şi de cazare in Oradea, ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE
pe perioada l—16 septembrie I.M. PETRILA PETROŞANI lltatca radio
1978, unde au urmat un curs — cărbune brut 107,4 — tricotaje 100 uzi; 18,15 IV
de collTicarc de scurtă durată. I.M. LUPENI I.M.M.R. SIMERIA românească
taţilor conic
Scrisoarea a fost trimisă la — cărbune brut 106,3 — osii montate 106,3 Mărturii con
I.T. Hunedoara, spre rezolvare, I.M. PAROŞENI
dar răspunsul primit la re­ — cărbune brut 101,2. I.P.L. DEVA Acorduri dc
dacţie este necorespunzător. Ni I.M. UR1CANI — uşi-ierestre 92,1 că — rnedali
ÎS
zăvescu;
se spune că întreprinderea — mobilier din lemn 101,6 doscop sono
„Mioriţa“ din Oradea nu răs­ — cărbune brut 101 I.R.I.U.M. PETROŞANI
punde la telexurile I.T. Hu­ I.M. DILJA
nedoara, iar problema privind — cărbune brut 100,4 — maşini şi utilaje miniere 100.6
cheltuielile de cazare cade in I.M. VULCAN I.F.A. „VISCOZA“ LUPENI
competenţa întreprinderii „Tri­ — cărbune brut 100 — fire de vîscoză 100 Liîiüî
coul roşu“ . Araci. i.m;"ţebea
La altă scrisoare, semnată de I.P.I.L.F. HAŢEG
un grup de femei şcolarizate — cărbune brut 100 — conserve din legume 166 DEVA: Ne
Ia Sibiu pentru I.T. Hunedoa­ dar (Patria'
ra, şi care nu sînt încadrate UNITĂŢI REST A NŢ 1ERE LA PRODUCŢIA FIZICA, SORTIMENTALA cială (Ar
conform contractului de mun­ RA : D'
că, conducerea I.T. Hunedoara (F I a c ă
ne răspunde in două feluri. I.L. DEVA ŢAMINTE HUNEDOARA proa -A.
Intr-un 10c al'lrmă că incepind — ciment 77,4 le I—II (
eu data de l IV 1979 vor fi în­ l.U.M. PETROŞANI — încălţăminte 73,8 PETROŞANI
cadrate citc 7 absolvente pe — maşini si utilaje miniere 96 ÎNTREPRINDEREA DE BERE HAŢEG tăcerii (Unir
zl, in ordinea mediilor şi a —' seriile I-II
comportării avute în timpul ÎNTREPRINDEREA DE ÎNCAL- — bere * 3S,4 Gustul şi et
şcolarizării, urmind ca pînă la (Republica) ;
V 1979 să fie încadrate-toate REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALA INDUSTRIALA tectiv pârtiei
solventele, iar in alt loc pre- Cintă pentru
cază că : „Am început emi- ALE ALTOR UNITATI DIN JUDEŢ toresc); VOJ
“a formelor de încadrare in amintirilor -
7ă incepind cu data de % (Muncitoresc]
Al 1979, după aceleaşi crite- „REFRACTARA“ BARU 108,2 I.P.N.C. ORAŞTIE 107.1 Vlad Ţepe.ş
i iar la 1IV 1979 toate absol­ I.P.I.C.C.F. DEVA 111.4 I.M. ORAŞTIE 108 (Minerul) ; A
ventele vor fi Încadrate în u- I.M.P. DEVA 100,2 „PLAFAR" ORAŞTIE 100.1 nimalul (Mur
nitatea noastră“. Şi încheie : TJ.J.C.M. DEVA 103,3 I.V.V. DEVA 100,8 CÂNI : Dli
„Considerăm cazul rezolvat". nâ (7 Nolcm
Deocamdată insă el este nc- Fabrica de tricotaje Hunedoara. Tinăra tricotleră Ana F.P.N.C. MINTIA 102.5 U.J.C.C. DEVA 90,8 Acel blesten
rezolrat. Care este data rea­ Tăslăoanu execută tricotaje de o foarte bună calitate. dat (Steau:
lă a rezolvării Iul 7 ! Foto : VIRGIL ONOIU HAŞTIE :
(Patria) ;
dulă a ¡i.Ka
(Flacăra) „ G
Diamantele r
Dăunăzi, cunoscînd < că suri ara prevăzut acest lu­ flori, dar de fructe cu si­ audă de noi. Toţi zic că au I-II (Casa dc
„Săptămîna pomicultura“ cru. Ne-am luat şi tin an­ guranţă — zic eu, alte treburi mai importan­ Localităţile hunedorene ŢEG : Septet
— ultima din martie — se gajament suplimentar. Ce — Aş, de unde atîta bi­ te. Aşa no tratează ei pe iar); BRAZI
încheiase, am purtat un am stabilit e ca şi făcut la nefacere pe capul nostru — noi ăştia „răzleţii“. Asta-i padă a Iul. O.
Aurul lui Mi
dialog imaginar cu preşe­ noi, nu ca la alţii. m-a contrazis el. realitatea. Dacă mă poate (Urmare din pag. 1) ml şanţuri pentru scurgerea riile I-II (Cat
dintele unui C.A.P., pe — Parcă anul trecut l-aţi — Cum aşa ? combate cineva, să-mi cadă apei) iar în satul Cerişor SIMERIA :
tema mai sus amintită. încheiat cu nişte nereali- toate frunzele, omizile şi SOIMUS s-au transportat şi împrăş­ cere (Mureşu
torul Poenar
tiat 30 tone piatră pe dru­
— Care este bilanţul ac­ zări la fructe... — Ne vedeţi pe noi ceva rapănul de pe mine ! murile din sat. La aceste ac­ TELIUC : Ari
Numărul cetăţenilor din
ţiunilor întreprinse pînă — Condiţiile naturale, mai arătoşi că sîntem mai N-am putut face o con­ satele comunei, care au par­ ţiuni un aport deosebit l-au clor (Mineru
acum în livezi ? bată-le vina, ne-au făcut ia şosea, în ochii oameni­ fruntare între cei doi in­ ticipat în această primăvară avut cetăţenii: Dragomir ■F—qasaga
— Păi să socotim. figura, altfel nu aveam va­ lor. Varul ăsta ce ne mai terlocutori imaginari, deoa­ la acţiunile de gospodărire si Bobora, Aron Băl, Nieolae
După ce-şi' consultă pro­ se pentru depozitare... ţine în viaţă. rece (avea dreptate prunul- înfrumuseţare, se ridică pî­ Muşa, Gaşpar Costa, Gheor­ iBiOTC
itMBSB
priul carneţel cu fel şi fel nă acum la aproape 800. Au ghe Rădoatie, Miron Po-
de notiţe, interlocutorul a şef) preşedintele era ooupat fost curăţate şanţurile de povici, Petru Paveloni, Sil­ Rezultatele
conchis : Foileton cu alte acţiuni urgente. pe marginea şoselei naţio­ via Muşa, Maria Drăgan, 6 aprilie 1979
Extr. I : 5
I-am lăsat totuşi acestuia
Ambrosie Muşa şi alţii. (Mi­
nale, iar în faţa cooperati­
•— Puteţi nota : pruni cu­ din urmă pe masă o plîn- vei de consum s-au amena­ ron Sălăşan, primarul co­ 7, 39, 27, 73,
Extr. a II-
răţaţi 1 849 (aici a dat de­ gere a prunului-şef în ca­ jat frumoase rondouri cu munei Lelese). IO. 111. 38. 57.
talii cu lux de amănunte, Controversa preşedintelui re, între altele, acesta îi fiori. De asemenea, pînă a- Fond dc ci
inclusiv brigada şi denu­ cerea să mai ia legătura cu cum au fost văruiţi pomii, VALIŞOARA 873 390 lei.
mirea terenului unde se terenul, să-şi verifice si­ s-a săpat în jurul lor, au Şi in comuna Vălişoara se
află), alţi 1 350 fertilizaţi, eu prunul-şef tuaţiile şi să-i mobilizeze fost curăţate văile — a Bo- acordă în această perioadă
alţi 2.12 văruiţi, alţi 480 pe cooperatori la acţiune. holtului şi a Fornădiei. Ac­ o atenţie deosebită lucrărilor
ţiunile sînt şi aici în plină
plantaţi, stropiţi — 4 813. Doar au recolta viitoare in desfăşurare, cetăţenii Şoimu- de gospodărire şi înfrumuse­
Timpul
prt
Aici n-am socotit şi pe cei Văzînd ce pasiune de in­ — Nu crezi că eşti cam şului vrînd să-şi facă comu­ ţare, mare parte din comu­ 7 aprilie 1979 :
faţă. Dacă asemenea plân­
din livezile organizate. vidiat are acest om pentru nerecunoscător ? geri găsesc preşedinţii na mereu mai’ frumoasă şi nă fiind străbătută dc şo­ bilă cu cei
— înseamnă că aţi cam cifre şi intuind că interlo­ — Dimpotrivă, sînt... mo­ curată. seaua naţională Deva—Brad, noros. Vor că
depăşit planul — îmi dau cutorul suferă de boala c- dest. Duceţi-vă mai pe C.A.P. din comunele Bur- LELESE un căutat traseu turistic. porare care 1:
sura peste 15
Pînă acum, aici au fost cu­
c>u cu părerea. deal, prin livezile vecine jue, Rapoltu Mare, Mărti- răţate şi reparate gardurile 24 de ore, ii
în aceste zile de primăva­
— Evident că da... xagerării. am vrut să fac să vedeţi ce răpănoşi şi neşti, Lăpugiu de Jos, Bre­ ră, locuitorii comunei Le­ de la şosea, şanţurile şi po­ se vor semn:
electrice.
— Scontaţi şi o recoltă un mie sondaj să mă con? spinoşi sînt confraţii mei. tea Română, Pui, sau mai lese, sub îndrumarea birou­ deţele şi au fost întreţinute Vîntul va s
bună. nu ving direct şi personal de N-au mai văzut o creangă ştiu care, eu n-am nici o rilor organizaţiilor de bază drumurile comunale. Zilele cu intensifică
— Mai încape îndoială ! aceste adevărate perfor­ uscată tăiată de ani de zi­ vină. Ştiu ei ce au de fă­ şi a deputaţilor, au partici­ trecute, s-a început văruirea durată din si
vest
pomilor şi parapeţilor, ac­
— Dar ou. contractele la manţe în materie. le. Cu sapa n-a mai clat cut pentru ca la toamnă pat în număr mare la acţiu­ ţiune care va continua ime­ Temperatura
nile de gospodărire şi înfru­
fructe cum staţi ? Mergînd prin livadă, am nimeni în jurul lor cam să fie o mare criză de ca­ museţare a localităţilor. Ast­ diat ce timpul va permite. fl cuprinsă
grade iar rm
— Aici cam stăm. Chiar avut norocul să mă opresc de la plantare. îngrăşămin- pacităţi de depozitare a fel, cetăţenii din satele Le­ La lucrările executate în a- 12 şi 17 grade
aşa este. Ştiţi, noi ne con­ chiar lingă prunul-şef. îl tele nici nu ştiu cum arată, fructelor. De n-ar mai fi lese şi Sohodol au reparat ceastă primăvară au partici­ La munte :
ducem după zicala: „Toam­ iau 1a fix. în schimb toamna, la recol­ invocate capriciile naturii, drumul Lelese — Crăciunea- pat peste 280 cetăţeni din bilă cu cer n
na se numără bobocii“. Oa­ — După atîtea îngrijiri tat, se înghesuie întreaga bineînţeles. sa pe o distanţă de 6 km, comună, precum şi elevii rar va ninge,
Şcolii generale din Vălişoa­
aici transportîndu-se şi îm-
sufla moderat
menii mai au reţineri, dar ce vi s-au acordat în aceas­ comună pe noi. Ne-ar lua prăştiindu-se peste 50 tone ra, care „au luat în primire“, vest cu raiale
cred că depăşim şî aici tă primăvară, o să vi se • şi cinei coji dacă am avea. Pentru conformitate piatră. în acelaşi timp, în pentru întreţinere, parcările km/oră.
sarcinile. în planul de mă­ rupă crengile, poate nu de Acum nimeni nu vrea să T, DOBRICEANU satul Lelese, s-au săpat 200 de pe traseul turistic.