Page 30 - Drumul_socialismului_1979_04
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI NK
I N V E S T I Ţ I I L E Vă răspundem
■â^mmjggţţ
în termen; eoonomloe, do;ealit&te: la întrebare
31114 Dl
Irina Furtlui — Blăjeni. 8,30 Gimn
8,40 Tot i
In situaţia în. care, după
Activitatea din tuna martie trebuie satisfacerea serviciului 9,25 Şoimi
9,35Film
militar, soţul dv. nu se pU :
mai întoarce la unitatea oastl"
amplificată pe toate şantierele de la care a plecat, iar 10,00 Viaţa
11.30 Pentr
aceasta îi desface contrac 11,45Bucui
tul de muncă, nu trebuie 12.30 De st
de construcţii, la toate obiectivele să restituiţi unităţii alo 13,05 Albur
13.00 Telex
caţia primită pe perioada
mor i
14.00 Desen
(Urmare din pag. 1) stagiului militar, dar în 14,25Drum
cazul încadrării în altă C.T.E. Deva — Mintia : La cota 0.m. a grupului nr. 3 lu 13.30Stadii
unitate, pierde acest drept crează şi priceputul operator Marta Ioan Slmion. Iată-1 sur sporii
unităţi restantieke la total investiţii pe primele 3 luni de la prins de fotoreporterul nostru in exerciţiul activităţii. 10,20 Repul
Foto : VIRGIL ONOIU film <
încadrare, iar în următoa 10,35Film
la Lo
S.F.E.T. Deva 32,4 (53,4) I.I.L. Simcria 73 (43 ) rele 6 luni i se acordă în «Iul 4
T'esiUoria tle mătase Deva 73,7 (33,2) . I.I.C. Deva *2,3 (88,9) cuantum de numai 50 la 17.30 Fotba
tiv T
„Vidra“ Orăştie 33,3 (36,4) întreprinderea de confecţii Vulcan 83,8 (183,5) sută. Secretar de partid, preşedinte na (e.
I.E. Haţeg 57 (57,0) Inspectoratul şcolar judeţean 43,2 (51,2) Lăscuţ Bencău — Ha nai —
„Vîscoza“ Lupeni 71,8 (30,7) O.J.C.V.L. Deva 33,8 (32,4) ţeg. In situaţia relatată al consiliului oamenilor muncii priza
I.M.P. Deva 17,8 (30,2) OJ.T. Deva 14,5 în scrisoare, alocaţia este 18,20Stelei
18,40Micul
I.A.S. Stmcria «1,6 (78,1) I.P.A. Deva 28,8 corect stabilită, în raport mici
I.M.C. Deva «7,6 (103,3) „Refractara" Baru 17,5 cu mediul rural în care 19,60 Teleji
I.V. Călan 69 (104 ) Fabrica dc textile neţesute mama copilului, care este Calitatea produselor-sarcină 19.30Ropot
19.30Film
I.R.E. Deva 91,1 (103 ) Vulcau 11,2 titulară de alocaţie, do Premi
Staţiunea de cercetări pomicole lUteţie
Gcoagiu 78,1 (153,3) i.p.L. Deva 88,2 (100,6) miciliază după repartiza merie
I.S.C.I.P. Orăştie 53,1 (120,6) D.G.A.I.A. 73,3 (67,7) rea în muncă. prioritară a întregului colectiv 21,45 Teleji
Virgil Filaşi — Hune
UNITĂŢI „CORIGENTE“ LA CONSTRUCŢII-MONTAJ doara. Perioada stagiului Comitetul de partid al Biroul executiv al C.O.M.
militar efectuat în 1966— I.V. Călan, împreună cu con a analizat, pe baza evidenţe
o. % siliul oamenilor muncii, ac lor de la beneficiari şi. a io ..
1
UM.CX.F. Deva 107,l' (54,7) tehnice Petroşani 100,2 (80,4) 1967 constituie vechime în ţionează sistematic, într-o observaţiilor specialiştilor A,05
I.C. Orăştie J00,G (42,5) Direcţia judeţeană de drumuri muncă şi se are în vede colaborare strînsu, activă, noştri, comportarea cilindri gluari
I.E. Deva 102 (84,9) re la calculul drepturilor 19.00Cădiră
întreprinderea dc produse electro- şi poduri Deva 100,3 (92,3) în direcţia realizării şi de lor în exploatare. In urma 19.20 ioni <
de concediu de odihnă, păşirii planului, creşterii e- analizei au fost stabilite mă 19,30Teleji
ajutorului pentru incapa ficienţei producţiei si ridi surile necesare pentru lichi 20.00 l’anor
REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ cării calitative a întregii ac darea cauzelor interne care 20,25Roma
citate temporară de mun tivităţi productive. determină calitatea ne cores dark“
DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII că şi altor drepturi ce se In dezbaterea organizată punzătoare a unor cilindri. 21.20 Mai u
calculează în raport de de ziarul „Drumul socialis De asemenea, în fiecare „o- 21,40Teleji
w„ o/„ vechimea totală în muncă. mului“ m-as referi astăzi nu- perativă“ săptămînală cu sc-
0. 1.F.P.C.A. 114 O.G.A. Deva 50,8 Această perioadă nu se
Şantierul dc drumuri si poduri I.R.E. Deva (şantierul de montaj) 88,1
Deva 103,1 Grupul de şantiere include însă în calculul Dezbatere
1. C.S. Hunedoara 100,8 cnergoconstrucfia Deva-Mlntia 84,9 vechimii neîntrerupte în
aceeaşi unitate, în func
I.C.M.M. Petroşani 100,8 Trustul de construcţii Deva 85,3
Grupul dc şantiere energomontaj i Şantierul T.C.M.M. Deva 53 ţie de care se acordă spo mai la una din laturile ac cretarii comitetelor de partid BUCURE
„Transilvania" Mintia 100,2 Grupul de şantiere Riu Marc- rul de vechime. tivităţii organelor colective si ai organizaţiilor de bază, ţin de ştii
G.S.e.P.I. Deva 90,8 Rctezat 51,7 Constantin Braţ — Ru de conducere — preocuparea se analizează problema ca nai; 7,30 R
Radioprogi
da, Brad. Pe perioada cît pentru creşterea calităţii lităţii producţiei, concret în 9,30 Mags
fiecare secţie şi atelier in
UNITATI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT nu aţi lucrat, 1—22 ia producţiei. parte. 12.00 De tc
Subliniez de la bun înce
13.00 Rădic
PLANUL Di-: MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE nuarie 1979, nu aveţi put că, deşi avem rezultate Un rol important în direc crorevista
drept nici la retribuţie, burle pe linia calităţii, totuşi ţia creşterii calităţii îl are Unda vest
nici la alocaţia de stat nu sîntem încă pe deplin „Comisia pentru problemele Hori a Şerl
I.C. Qrăştie 70,9 U.J.C.C. Deva 87,7 pentru copii. mulţumiţi de performanţele calităţii producţiei şi eficienţei ţii sal ; 14
I.F.E.T. Deva 61,9 „Vîscoza" Lupeni 53,3 Gheorgbe Hărăguş — ce le obţinem la unele din economice“ din cadrul C.O.M. tcrprcţi ai
iar ; 15,00
Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva iii I.I.L. Slmeria 82 Buceş, Mihăileni. Catego tre utilajele şi piesele pe Dar, cu regret, trebuie să ţllor ; 10,0'
I.A.S. Haţeg 86,2 U.J.C.M. Deva 6,9 riile de calificare se a- care le executam. Este vor arăt că, deşi a obţinut une c4 ; 18,30 î
ba în special de cilindrii de
le rezultate, activitatea co
toţi ; 20,00
—J cordă personalului califi laminor şi de o gamă de u- misiei nu se ridică la nive Noi iuregi
populara ;
cat prin una din forme tilaje de turnare (lingotiere). lul exigenţelor actuale. Va lodilior; 2
Pe baza sarcinilor reieşite trebui să insistăm ca mem
Filiala Hunedoara a Uniu SIMPOZION ÎNCHINAT tinescu, Cornel Meixner, Vic le prevăzute de lege, în din cuvîntarea tovarăşului brii acesteia să desfăşoare o Romanţe «
22.00 ltad
nii societăţilor dc ştiinţe me tor Vilceanu, Cornel Ţinţă- funcţie de condiţiile sta Nicolae Ceausescu la Consfă activitate mai susţinută, în Panoramic
dicale în eoiaborare cn Di ZILEI MONDIALE A rcanu, Voicu Scbcşan, Elena bilite in art. 22 din Le tuirea cu cadrele de condu sensul iniţierii unor studii Ring dc d:
recţia sanitară şi Colegiul sănătăţii l'lorca, Andrei Firieă, Tiberiu gea nr. 12/1971. cere din economie am întoc care să urmărească creşte de ştiri ; 0
Judeţean al medicilor şl far Dragotă, Mihai FUip, Fiorian rea calităţii, eficienţă eco muzical n<
maciştilor a organizat la sa „Deontologia — principii de Dulea, Leonid Crocos, Gbcor- Susana Fuca — Ohaba mit un plan de acţiune al nomică sporită, să propună
natoriul din Brad, cu ocazia bază în ştiinţa şi practica ghe Herban, Andrei Hoaţă, Sibişel. între timp, situa comitetului de partid şi al măsuri concrete de elimina
Ion Chilean, Dumitru Pre-
zilei de 7 aprilie — Ziua medicală". Au fost prezentate dan, Eugen Todoran, Vasile ţia dv. a fost rezolvată C.O.M., în care au fost în re a neajunsurilor, precum
mondială a sănătăţii — un referate de către medicii The- Lungu, Mihai Cliirmigiu şi favorabil. scrise — şi s-a trecut deja şi ca fiecare tovarăş să ma
interesant simpozion pe tema odor Bădău, Ovtdiu Constau- farmacistul Andrei Labud. la realizarea lor — nume nifeste mai multă iniţiativă,
roase măsuri. Prima măsură
DEVA: I
luată, a fost să urmărim în mai mult dinamism in acti c!ar (Patri;
vitatea desfăşurată în cadrul
deaproape îmbunătăţirea ca
Br&ipul de caotme „Sideryrgistul“ lităţii pe întreg fluxul teh comisiei, să nu aştepte să i ci ala (Ar
nologic, începînd chiar de la se spună ce trebuie să facă. RA : De
(Flacăra);
din Hunedoara la al treilea materia primă. S-a acţionat ducţiei, al calităţii, în spe Un" pod p
In sprijinul creşterii pro
energic şi pe linia întăririi
seriile I-IJ
loc I pe ţară controlului pe faze de pro cial, desfăşurăm şi o susţi PETROŞA1
tăcerii (Ur
nută activitate de propagan
ducţie pentru respectarea în
tocmai a procesului tehnolo dă, folosind cele mai varia — seriile I
Gustul şl
(Urmare din pag. 1) colectivului de muncă de gic. te forme şi metode, începînd (Republica;
aici aprecieri unanime, cît O altă direcţie în care ac de la propaganda audio-vi- leetiv part.
şi depăşirea planului la zi ţionăm este aceea a extin zuală şi discuţiile în cadrul Urgia (Mu
nul pe primele trei tei i eu 30 000 lei. O notă bună derii procedeului turnării de formaţiilor de lucru, pînă Ia ŞAN : Lan
este depăşit cu 10 000 lei. pentru Susana Scurt şi Ma fontă cu grafit granular. includerea în învăţămintul sSatilo 1-17
' "NEA ’ ‘
de partid a. unor teme adec--
La unitatea nr. 18, con riana. Andrişan. Ne-am propus ca, pînă la vate, ,
dusă de Silvia Secăreanu Dintre bufete, putem re sfîrşitul trimestrului, 35 la Sîntem conştienţi că nu
— o harnică gospodină şi marca pe cel din incinta suta din cantitatea de fontă mai dacă vom acţiona per . ... (M
turnată să fie fontă cu gra
bună organizatoare a mun centrului de proiectări, oa fit granular. Va creşte ast manent, cu hotărîre, la toate CÂNI : IA
cii — ne-a întâmpinat o a- re poartă numărul 29, con fel durata de funcţionare a nivelurile şi asupra tuturor tică — se:
devărată afluenţă de oa dus de comunista Alma lingotierelor. Pentru ridica factorilor care determină la lcmbric) ;
blestemat
meni : 350 de abonaţi şi Paraschiv şi unde sarcina rea calităţii cilindrilor de tura calitativă a muncii, vom (Steaua roi
peste 300 care au servit de plan la zi e depăşită laminor şi mărirea rezisten reuşi să obţinem rezultatele ZA: Ghini<
minuturi. cu 20 000 lei. ţei lor în exploatare, ne-am dorite. ORĂŞTIE 1
(Faina) ;
Buna servire, cît şi pre Cînd oamenii caută ser propus să trecem la turna dută a
rea acestora prin procedeul
paratele proprii gătite aici viciile cantinei, şi le găsesc „duplex". Am prevăzut ca IOAN M. POPA (Flacăra) ;
secretarul
— chifteluţe, şniţele sau bune şi prompte, rezulta cel puţin 70 la sută din ci comitetului de partid, Diamantele
I-II (Casa
specialitatea casei, ..tocăni tele nu lipsesc. Ca şi acest C.S. Hunedoara. Io timpul mesei, la microcantina de la lindri să fie turnaţi prin a- preşedintele C.O.M. ŢEG : sep
ţă cu mămăliguţă“, aduc al -treilea loc 1 pe ţară. oţeiării. Foto : ANTON ZEFIR cest procedeu. ‘ I.V. Călan Iar); BRA;
padă a iul
Aurul lui
riile I-II (<
Mă voi în
Sala mare a casei de cul că afacerea celor 3 iese la (11 Iunie) j
tură era arhiplină — ca şi Oprobriul unui oraş întreg lumină, iar valoarea furtului into Ue ti
holurile acesteia, unde erau îi face pe oamenii din Că ILIA : D
instalate difuzoare. în Că lan să rămînă uluiţi: 262 000 (Lumina) ;
lan nu avusese loc de mult lei... pioară sau
un proces la faţa locului, şi şi dreapta sancţiune a legii In faţa asistenţei ridicate rul) ; GHI
de foarte multă vreme un in picioare, într-o tăcere roasa (Mui
procese la baza căruia să fi specifică unor asemenea mo
stat o pagubă in avutul ob gestionară la o parte şi cu na în sectar. Adevărul pe de porţelan şi cristal, iulie 1978, Elisabeta Dugaci, mente, preşedintele comple
ştesc de o atit de mare va voce mieroasă a rugat-o : era că Eugenia Teodo- luate — tot pe bază de lim- revizoare la I.C.S.M., face un tului de judecată rosteşte
loare. Prezenţa masivă a lo „Fii matale drăguţă şi dă-mi sia Cugerean nu muncea ni- bă dulce — pe credit din inventar, dar nu găseşte de- sentinţa : .
cuitorilor oraşului avea Işt un mic împrumut“.' P.M, tăieri, ca şi soţul ei dealt- magazinul condus de P.M. cît o lipsă de 9 000 şi ceva — în numele legii... con
origine, desigur, şi curiozita n-a stat pe gînduri: a vîrît de lei, infimă faţă de valoa damnă pe Piroşca Mateica
tea, dar şi dorinţa de a ve rnîna în sertarul cu bani şi rea la care ajunsese delapi ia 13 ani închisoare... pe Eu
dea bum legea, ca de fieca a dat. Era o sumă mică. Du darea. Culmea este că P.M.
re dată. triumfă, iar cei pă o vreme, vizitatoarea şi-a se dovedeşte „darnică“ pe genia Teodosia Cugerean la
13 ani închisoare... pe Viorel
care o încalcă îşi primesc făcut din nou apariţia, dar punşa statului şi cu alţi oa
pedeapsa meritată. nu să restituie împrumutul, fel. Avea 3 copii şi nici vor Cîncl suma împrumuturilor meni, unii chiar gestionari Cugerean la 12 ani închisoa
re.
Dar să relatăm cum au a- ci să ceară altul. La un bă să dispună de avere la ajunge la peste o sută de sau vînzători în comerţ. So
juns cei trei inculpaţi în moment dat, Piroşca M. a Orăştie, nu cotiza nici la mii, şefa „menajului“ le spu ţii Cugerean rămîneau însă ...Procesul se încheiase de
faţa instanţei, a oprobriului întrebat-o pe cea pe care o ne soţilor Cugerean : „Nu vă în continuare principalii ei mult, dar mulţi din cei ce
opiniei publice din oraşul „alimenta“ cu dărnicie din C.A.R., nici la Banca de cre mai dau nici un împrumut „clienţi“. Ajunses« să-i fie asistaseră la el au rămas în
în care trăiau. în 1977, Pi încasările unităţii: „Cînd. îmi dit.' în schimb, cum a putut şi nici pe credit pînă nu-mi frică de ei şi de şantajul lor jurul Casei de cultură şi,
roşca Mateica este numită restituiţi banii şi de unde ?“. observa toată lumea, cei restituiţi datoria“. „Nu ? în aşa măsură că, atunci cînd trecînd printre grupuri, am
— după 30 de ani de mun „Nu-ţi face griji, drăguţă, că doi umblau eleganţi, trăiau s-au indignat cei doi. Bine, îi vedea intrînd în unitate, auzit de mai multe ori zi-
că în comerţ — gestionara eu şi bărbatul meu avem a- pe picior mare. Ba la un drăguţo, atunci mergem la pur şi simplu încremenea. cîndu-se :
— Pedepsele sînt grele, dar
magazinului „Menaj“ din o- vere ia Orăştie, o să scoatem moment dat i-a apucat şi miliţie şi spunem că ai fu meritate.
raşul vechi. Nu la multă bani de la C.A.R. şi de la pofta năşitului, iar din ca rat“. Şantajul şi-a atins sco Ştia că. se afundă mereu, — Cel ce fac asemenea
ştia că cei doi nu-i vor pu
vreme, pe uşa unităţii a in Banca de •credit“. P. Matei pul meselor de la nunţi îi pul şi P.M. în loc să-l de tea înapoia banii pentru că fapte ruşinoase, aşa păţesc !
trat Eugenia Teodosia Cugc- ca a crezut în vorbele min fericeau pe miri cu mii şi maşte, i-a căzut victimă. n-aveau de unde, şi totuşi,
îean care a chemat-o pe cinoase şi a vîrît iarăşi mî mii de lei si cu daruri scum- La un moment dat, prin nu se putea oori. Dar iată TRAIAN BONBOR