Page 29 - Drumul_socialismului_1979_09

Proletari din toate ţările, uniţi-va î
ANUL XXXI

NR. 6 793

DUMINICĂ,
9 SEPTEMBRIE
1979

4 pagini — 30 bani

DOCUMENTELE CONGRESULUI AL Xll-LEA
AL PARTIDULUI - ÎN DEZBATEREA
IN ZIARUL
COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR
DE AZI :

@ Cronica evenimente­
lor săptămînii

© Ritmuri hunetlorenc |
(pagină)
© O fetiţă povesteşte
Convorbire cu dr. ing. ILÏE GHIŢĂ,
director adjunct al I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva © Avancronica la fotbal

— Aciua la clapa de dez­ precum', şi pentru dezvoltarea © Mozaic duminical
voltare a ţârii, a economici bazei energetice, menite să întreprinderea de industrializare a laptelui Simcria. Aspect din secţia de produsa
ci in ritmuri accelerate, pune asigure în perspectivă inde­ dietetice. Foto : V. ONOIU
in ¡a(a specialiştilor din do­ pendenta economică deplină
meniul cercetării ştiinţifice a ţării noastre. în condiţiile
sarcini de marc importanţă şi lumii contemporane, cînd cer­
complexitate, menite să ajute cetarea şi gîndirea ştiinţifică ¡N INTÎMPINAREA CONGRESULUI A L Xli-LEA AL PARTIDULUI 22 HECTARE
mai substanţial creşterea pro­ înregistrează progrese uriaşe, DE... FLORI
ducţiei materiale. Vă rugăm, devenind un factor esenţial
tovarăşe director, să vă refe­ al modernizării forţelor de SUCCESE Dl PRESTIGIU II imCEREI SOCIALIST*
Locuitorii Petrilci au fă­
riţi pe scurt la aceste sar­ producţie şi accelerării pro­ cut din înfrumuseţarea o-
cini. gresului economic şi social, 2 500 TONE care, de la începutul a- minatului zilei, s-au eco- î raşului prin zone verzi şi
flori o pasiune. Mulţi mi­
— Grandios program dc elaborarea unor asemenea DE CĂRBUNE nufui, are un plus de nomisit numai în ultima ţ neri sc regăsesc, Ia ziuă,
acţiune — proiectul dc Di­ programe devine o necesita­ PESTE PLAN peste 20 000 tone cărbu­ vreme peste 135 000 kWh l ca gospodari neîntrecuţi în
rective ale Congresului al te imperioasă pentru ţara ne şi sectorul III cu pes­ energie electrică. / jurul blocurilor ce au înti­
nerit oraşul şi au sporit
Xll-lea al P.C.R. — prefigu­ noastră. în acest contest, una în întâmpinarea Congre­ te 7 000 tone. La rîndul confortul. Prin grija edili­
rează cu claritate, la scara din sarcinile principale ale sului al Xll-lea al parti­ său, sectorul de investiţii 2S DE LOCOMOTIVE l lor şi a cetăţenilor, spati­
Întregii naţiuni, viitorul stră­ programului cercetării rezul­ dului, minerii din Lupeni are avansuri însemnate la REPARATE } ile verzi şi florile sc în­
lucit al patriei noastre, pro­ tă din necesitatea unui avans îşi amplifică eforturile în lucrările miniere de des­ PESTE PLAN \ mulţesc de la o zi la alta.
pulsând România socialistă în- permanent al cercetării ştiin­ muncă, obţinând constant chidere şi montaj a uti­ Acum ele numără 22 hec­
tare. Şi drumul spre fru­
tr-o etapă nouă, superioară a ţifice în soluţionarea proble­ depăşiri ale producţiei de lajelor în subteran. Printr-o mai bună or- \ mos e deschis !
dezvoltării sale economice şi melor economici naţionale, cărbune. De la 1 august ganizare a muncii pe ce- i
1
sociale. Intre prevederile de astfel încât întreaga dezvol­ şi pînă la zi, ei au extras REDUC NORMELE le două schimburi, la V
bază ale directivelor se în­ tare a societăţii să sc bazeze supli men tar prevederilor DE CONSUM depoul de locomotive
scriu accentuarea afirmării pe temeliile ştiinţei şi. tehni­ de plan mai mult de 2 500 Diesel din cadrul uzinei i
revoluţiei tebnico-ştiintificc şi cii celei mai avansate. tone de cărbune cocsifi- Sub directa conducere 7 — C.S. Hunedoara s-au i
realizarea unei noi calităţi în — Care slut principalele cabil de bună calitate. Ce­ şi îndrumare a organelor reparat în plus de la în- | 1 mk mM
şi organizaţiilor de partid, cepului anului 28 de lo- | \
toate domeniile de activitate. direcţii de acţiune ale colec­ le mai bune rezultate le
O cxnrcsic elocventă a aten­ tivului 1.C.I.T.P.L.C.1.M, De­ au sectoarele IV şi VI, iar colectivul de muncă de comotive. în prezent, ală- l
ţiei deosebite pe care condu­ va, ce sc desprind din aceste dintre brigăzi se eviden­ la l.M.M.R. Simeria ob­ turi de depou se lucrea- SPECTACOL,
cerea partidului şi statului programe de cercetare şi in­ ţiază cele conduse de Con­ ţine rezultate remarcabi­ ză intens la construirea j LA LOCUL DE MUNCA
nostru o acordă dezvoltării ginerie tehnologică ? stantin Lupulescu, Ioan le în reducerea normelor unui punct de alimenta- l
ştiinţei şi tehnicii o consti­ — Industria extractivă în Sălăgean, Valentin Tofa- de consum, la energia e- re-spălare-revizie a loco- : ? Continuind o frumoasă
tuie ansamblul dc măsuri a- general, precum şi cercetăto­ nă, ICacso Ioan şi alţii. lectrică. Prin defalcarea motivelor, obiectiv care I tradiţie încetăţenită în ac­
ciontate din iniţiativa secreta­ rii şi proiectanţii din acest ÎN FRUNTE — zilnică a cantităţii de e- va ¿vea şi rolul de a re- * tivitatea clubului sindicate­
din
Simcria,
lor
recent,
rului gcnei'al al partidului, domeniu au sarcini specifice, SECTOARELE IV, III ŞI nergie electrică pe locuri cupera uleiurile uzate, i artiştii amatori (taraful şi
de muncă, evitarea mer­
pentru a fi refolosile. O- >
tovarăşul N¡colac Ccauşescu, importante, mobilizatoare. Iar CEL DE INVESTIŢII sului în gol a maşinilor biectivul se va da în fo- * soliştii de muzică popu­
lară) au prezentat un reu­
privind îmbunătăţirea organi­ dacă ne gîndim ce pondere Destoinicul colectiv de şi utilajelor sau cu sar­ losinţă pînă la sfîrşitul I şit spectacol la sala de apel
zării Consiliului Naţional însemnată arc această indus­ la mina Petrila obţine zi cină redusă a motoarelor, acestei luni. Colectivul ; a Staţiei Simeria-triaj,
pentru Ştiinţă şi Tehnologic trie în judeţul nostru, devine de zi succese de presti­ transformatoarelor elec­ de muncă al depoului, a- \ spectacol dedicat fruntaşi­
şi elaborarea programclor-di- clar pentru oricine că giu în întrecerea socia­ trice şi a generatoarelor vîndu-i mereu în frunte l lor în producţie din aceas­
tă mare unitate feroviară.
rectivă dc lungă durată pen­ se impune să ne sporim listă minerească, atît la de sudură, curăţirea pe­ pe comunişti, a recupe- ?
tru dezvoltarea cercetării Convorbire realizată dc extracţia de cărbune, cît riodică a luminatoarelor rat şi însemnate cantităţi }
ştiinţifice şi introducerea pro­ DUMITRU GHEONEA şi la investiţii. La loc de şi ferestrelor, în vederea de piese de schimb din I PRIMELE TIPURI
gresului tehnic în toate ra­ frunte se află sectorul IV, mai bunei folosiri a ilu- cupru, aluminiu şi altele, i DE MOBILA
murile economiei naţionale, (Continuare în pag. a 2-a) După cum aflăm dc Ia
tovarăşul inginer Cornel
Marcu, directorul Fabricii
de mobilă din Petrila, au
fost stabilite tipurile de mo­
bilă corp pe care le va pro­
duce noua unitate. Primul
va fi o cameră combinată
tip „Suzi“, apoi rînd pe
rind vor intra în fabrica­
ţie de serie alte tipuri :
„Mureşul“, „Deva“, „Sa­
turn“ şi altele. Aşadar,
peste puţină vreme ne vom
putea procura mobilă fa­
bricată în Valea Jiului, la
Petrila.
Panoramă din Oraşul Nou Calan. VIRGIL ONOIU
Curînd sc va trece şi momentul de faţă în uncie
în judeţul nostru la însămîn- unităţi agricole socialiste ?
ţarea orzului şi a griului. A- O situaţie bună sc întîl-
ceasîa impune intensificarea neşte pe această linie la
activităţii la executarea ară­ C.A.P. Romos, unde se lu­
turilor şi pregătirea terenu­ Ü Bsiterassfscarea actm&âfiâ Sa araturi şi Sa pregătirea terenului crează intens la însilozarea
lui în ccie mai bune con- porumbului de pe cele 16 ha
diţiuni agrotehnice. Obţine­ pentru însâmînfâri Ü Mobilizarea forţelor fa stríragerea şi cultivate în acest scop. For­
rea unor recolte sporite în a- maţia care munceşte aici a
nul viitor impune asigurarea depozitarea furajelor însilozat pînă acum 400 din
unui bun pat germinativ, pre­ cele 600 tone planificate, e-
cum şi seminţe din soiurile respunzător. Dar dacă la ducţie proprie şi prin schimb. stoc existent la unităţi : 77 nul (Geoagiu 60 ha, Aurel xistînd posibilităţi de depă­
cele mai productive. Sc con­ C.A.P. Rişca, Brad, Ribiţa, Trebuie însă intensificată ac­ tone. La executarea arături­ Vlaicu 20 ha, Vaidei 10 ha, şire a planului. Tot aici s-au
stată că în unele unităţi a- Tebea şi ferma I.A.S. s-au ţiunea de condiţionare şi a- lor sînt repartizate 21 dc Romoşel 20 ha, iar ferma transportat şi depozitat în
ccstor probleme nu li sc a- făcut arături pe aproape toa­ sigurarea stocului de semin­ tractoare şi 10 discuri care I.A.S. de la Aurel Vlaicu a clăi aproape 400 tone dc fî-
cordă atenţia cuvenită. Bună­ te suprafeţele ce le-au avut ţe necesar prin preluarea pot realiza zilnic o suprafaţă însămînţat 50 ha loliurn şi 25 nuri, iar acum se lucrează la
oară, în unităţile Consiliului disponibile, la alte unităţi, cantităţilor repartizate de la d« 65 şi respectiv 60 ha. A- ha lucerna). strîngerca nutreţului de pe
din partea unor consilii dc baza din Orăştie.
unic agroindustrial Brad, a- ceste mijloace satisfac cerin­ © Asigurarea necesarului ultimele 11 ha dc fineţe na­
răturilc nu sc execută în rit­ conducere şi ingineri şefi n-a în unităţile consiliului ţele. Se impun însă două de furaje, atît cantitativ cît turale. La C.A.P. Vaidei însă,
mul planificat. Pînă acum existat preocupare şi interes. Geoagiu, din cele aproape condiţii : asigurarea frontului şi sortimental, pentru întreg datorită lipsei dc preocupa­
această lucrare s-a făcut pe Aşa sc şi explică dc ce, din 2 000 ha dc arături, s-au de lucru şi folosirea utilaje­ efectivul şi speciile dc anima­ re şi interes din partea pre­
numai circa 400 ha din cele cele 110 ha de însămînţat cu realizat doar 040 ha, ceea ce lor la capacitatea maximă. La le constituie o problemă dc şedintelui — tovarăşa Aure­
1 359 ha care urmează a fi iarbă loliurn, s-au însămîntat pentru perioada actuală este executarea arăturilor sînt ră­ prim ordin ce trebuie să stea lia Dobrcanu — şi a ingi­
însămînţate în această toam­ numai 35 ha, unele G.A.P., ca nesatisfăcător. Bună sc pre­ mase în urmă C.A.P. Komo- în atenţia şi' preocupările ac­ nerului şef — tovarăşul Con­
cele din Zdrapţi, Lunca, Vaţa zintă situaţia în ceea ce pri­ şel, Pişchinţi, Vaidei şi Cig- tuale ale consiliilor de con­ stantin Petec —, majoritatea
nă. Aceasta din cauză că cele veşte administrarea îngrăşă­ mău.
30 de tractoare repartizate u- de Jos şi Birtin nercalizîn- mintelor chimice. Pînă acum ducere — preşedinţilor, ingi­ furajelor se află pe cîmp. Din
nităţilor nu sînt folosite la du-şi sarcinile dc plan. au fost fertilizate 860 ha, ur- în ce priveşte însămînţa- nerilor şefi, şefilor de fermă
rea loliumului, lucrurile se
întreaga capacitate, neasigu- în ce priveşte sămînţa, a- mînd ca în accas'ă săptămînă prezintă foarte bine. Toate şi brigadierilor dc la toate N. BADIU
rîndu-li-se front de lucru co­ ceasta este asigurată din pro­ să sc administreze întregul unităţile şi-au realizat pla­ unităţile agricole socialiste. (Continuare în pag, a 2-a)
Cum se prezintă situaţia în