Page 34 - Drumul_socialismului_1979_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (i 7*,)4 <
Pag. 2

Un document Adunarea reprezentanţilor personalului didactic din judeţ r ai

de înaltă valoare (Urmare ilin pag. 1) fac practică elevii să devină didactic este un exponent al chciat anul şcolar 1978—1979 s,no Sinteze
»,:io Cal ei (ic
adevărate platforme pilot în înfăptuirii politicii şcolare a cu rezultate bune în pregăti­ io, ou Film s
rea celor peste 1.15 000 de e-
partidului la locul său de
însuşirea unei profesii şi de
teoretică şi practică ţelegerca aprofundată şi apli­ educare în spiritul muncii, de muncă. _____ levi din învăţăinîntul de zi, 10,00 Telex
Compa
carea creatoare a noilor pla­
Kwing.
seral şi fără frecvenţă, atît
largă participare a cadrelor
In încheierea dezbaterilor,
nuri de învăţămînt, a progra­
melor şi manualelor şcolare. didactice şi elevilor la ampla tovarăşii Maria. Mitrofan, se­ pe linia promovabilităţii şi I6.noTelex
16,05Stagiul
(Urmare din pag. I) nizare şi conducere de la Incepînd de la noua programă mişcare de creaţie ştiinţifico- cretar al Comitetului jude­ diminuării rămînerilor in ur­ 10.25/Umani
sfera societăţii la cea a a activităţilor inslrwctiv-cdu- tclinică. ţean de partid şi Virgil No- mă la învăţătură, cît şi a ac­ 16.50Din ţiti
locurilor de muncă. cative din grădiniţe şi termi- Am insistat asupra necesită­ gea, director în Ministerul E- tivităţilor instructiv-cducativc 17.20Artişti
rind după felul în care se nînd cu noua structurare a ţii pregătirii teoretice şi prac­ ducaţiei şi învăţămîntului, au în afară dc clasă şi exlraşco- răni
17,10Consuli
îndeplineşte planul de pro­ Acestui proces de conti­ disciplinelor fundamentale — tice a elevilor pentru că, .du­ subliniat, -pe baza concluzii­ lare. Integrarea şcolară şi 17,55Hochei
ducţie. întreaga activitate nuă perfecţionare îi este matematica, fizica, chimia, pă cum cunoaşteţi, dezvolta­ lor şi neajunsurilor reieşite profesională a răspuns reţelei 18.25Flageul
de partid trebuie concen­ supusă şi înfăptuirea nea­ biologia — în raport cu o- rea cconomico.-socială. într-un din analiza activităţii, măsu­ de învăţămînt şi specificului lui
trată în direcţia soluţionă­ bătută a politicii de cadre biectele de specialitate, cu ritm susţinut a judeţului nos­ rile şi principalele direcţii în economic al judeţului Hune­ 18.501001 ele
10,00 Telejur
rii concrete a problemelor a partidului, ca o condiţie creşterea valorii formative a tru solicită în mai mare mă­ care să se acţioneze în noul doara, peste 80 000 de elevi 19.20Exigem
din industrie, agricultură, de maximă importanţă ştiinţelor sociale şi istoriei, a sură, în viitor, forţă de mun­ an şcolar, pentru înfăptuirea, şi cadre didactice au fost an­ genţi
transporturi, din domeniul pentru afirmarea rolului limbii române în toate veri­ că temeinic pregătită în me­ politicii partidului în dome­ trenaţi în activitatea dc crea­ 19,45Searii (
l-ic al
ştiinţei, a tuturor proble­ conducător al partidului în gile de învăţămînt conţinutul seriile cerute de industria mi­ niul învăţămîntului. ţie ştiinţifico-tehnică, cultu- ţie a
melor legate de realizarea toate domeniile. Trebuie să activităţii didactice comportă nieră, siderurgică, de con­ Adunarea a desemnat re­ ral-artistieă şi sportivă din ca­ gleze
planului la toţi indicatorii. acţionăm mai intens — se drul Festivalului naţional 21,35Telejur
spune în cuvîntare — pen­ modificări importante. O altă strucţii şi agricultură. Aceas-- prezentanţii la Congresul e-
Rămînerile în urmă în- tru creşterea spiritului de direcţie importantă în munca ta impune ca, .începând din ducaţiei şi învăţămîntului şi „Cîntarea României“ şi a
tr-o serie de • domenii, lip­ combativitate şi de exigen­ formativ-educativă este gene­ acest an şcolar, să trecem mâi a aprobat programul de mă­ competiţiei naţionale „Dacia- ÎIM
surile care se mai mani­ ţă al' cadrelor, a spiritului ralizarea noului, introducerea hotărît la consolidarea actua­ suri în vederea perfecţionării da“, obţinîndu-se rezultate bu­
festă în economie cer ca lor revoluţionar. Să asigu­ în procesul inştmctiv-educativ lei reţele de învăţămînt liceal procesului de învăţămînt în ne şi foarte bune.
in perioada ce a mai ră­ răm desfăşurarea unei in­ a unor metode active pentru şi profesional, la îmbunătăţi­ anul şcolar ce va începe în Sîntem conştienţi de ne­ BUCUREŞ’
mas pînă la sfîrşitul anu­ tense activităţi politico-e- susţinerea unor lecţii de înalt rea dotării acestora cu mij­ curînd. ajunsurile care mai există în clioningjiziiiu
lui să se acţioneze eu ma­ .ducative de pregătire a nivel ştiinţific, politic şi edu­ loace de învăţămînt şi utilaje Intr-o atmosferă de puter­ procesul instructiv-educativ din Radiojurnal;
presei; 8,10
ximă răspundere şi hotărî- cadrelor, de ridicare a cu­ cativ. moderne, la atragerea celor nică angajare, participanţii la judeţul nostru, de necesitatea dilJor; -fffio J
re pentru recuperare, pen­ noştinţelor lor profesiona­ Integrarea organică a învă­ mai buni specialişti din pro­ adunarea reprezentanţilor ca­ asigurării saltului calitativ şi d,05 ltăspune
tru ridicarea întregii acti­ le, aducînd in acest sens ţămîntului cu cercetarea şi ducţie în acţiunea de pregă­ drelor didactice au adre­ în acest important domeniu tor; 10,00 B
10,05
Alter
vităţi productive la un ni­ îmbunătăţiri în sistemul producţia reclamă o mai tire temeinică a viitorilor sat o telegramă C.C. al de activitate şi acţionăm cu folk ; 10,40
vel superior calitativ şi de învăţămîntului ' nostru de strînsă legătură între pregăti­ muncitori. P.C.R., tovarăşului NICOLAE răspundere comunistă pentru Buletin ele ?
eficienţă. în această opţiu­ rea teoretică şi cea practică Organizaţiile de partid •— CEAUŞESCU, în care se transpunerea în viaţă a ines­ folcloric; 11,
ne este vizată nemijlocit partid. a elevilor. Aceştia trebuie a arătat vorbitorul — trebuie spune între altele : „Vă ra­ timabilelor indicaţii pe care ra Kadio-TX
de ştiri; 12,i
activitatea organelor şi or­ ■ O , pîrghie importantă înarmaţi nu numai cu cunoş­ să acţioneze cu mai multă ho- portăm, mult stimate tovarăşe dumneavoastră, mult stimate zitori, mari
ganizaţiilor de partid, sti­ chemată să participe mai tinţele de bază ale discipline­ tărîre în direcţia întăririi răs­ secretar general, că slujitorii tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la 1 Ui
Serioşilor;
lul şi metodele de muncă activ la mobilizarea şi u- lor fundamentale dar şi cu punderii în muncă, a discipli­ şcolii hunedorene, angajaţi le-aţi dat slujitorilor şcolii şi nai; 10,20 <
ale acestora. Secretarul ge­ nirea eforturilor în direc­ deprinderile necesare însuşirii nei şi ordinii în toate unităţi­ plenar — alături de minerii, la recenta consfătuire de lucru dornice; 17,(
neral al partidului a cri­ ţia înfăptuirii Programului unei profesiuni. Alături de le de învăţămînt, pentru a siderurgiştii, energcticienii şi cu primii secretari şi secreta­ ştiri; 17,05
ticat cu asprime unele ca­ partidului o reprezintă ac­ disciplinele fundamentale, ce­ imprima un spirit nou, revo­ constructorii dc pe aceste în­ rii ' comitetelor judeţene dc cînt, patria
mele
eteri
renţe ale muncii organiza­ tivitatea ideologică şi poli- le de specialitate trebuie să-şi luţionar, în întreaga activita­ tinerite meleaguri româneşti partid privind îmbunătăţirea 18,00 Orele
torice, între care munca în lico-educativă, care să fie pregătirii politico-ideologiec a liive sonore:
salturi, abandonarea unor pătrunsă de un profund aducă o mai marc contribuţie te de instrucţie şi educaţie. — în înfăptuirea hotăririlor cadrelor didactice, a tuturor — peisaj in<l
în pregătirea profesională a e-
Congresului al XI-Iea şi ale
Nu trebuie să uităm nici un
acţiuni înainte de finaliza­ caracter revoluţionar, com­ levilor. Atelierele şcolare, uni­ moment că educaţia este un Congresului educaţiei politice acelora care fac educaţia ti­ pornai ; 20,3(
mîntului roi
re, dispersarea forţelor, bativ, pentru cultivarea în Buletin de
lipsa unui control perma­ rîndul comuniştilor, al în­ tăţile de producţie în care act politic, că fiecare cadru şi al culturii socialiste, au îu- nerei generaţii a patriei". clenţe sonori
nent şi exigent, superficia­ tregii naţiuni a concepţiei tr-o oră ; .
litatea, inconsistenţa unor ştiinţifice despre lume şi muzicale; 1
vStop muzica
acţiuni de organizare efec­ viaţă, a materialismului Priorităţi în agricultură
tivă şi : temeinică pentru dialectic şi istorie, pentru
înfăptuirea hotăririlor de formarea omului nou con­ Sfeclă de zahăr. Trebuie Arături, pregătirea terenu­ CM!
partid şi' a legilor ţării, structor al socialismului şi urgentată recoltarea mecani­ lui şi însăminţări. O proble­
slabul spirit de răspundă- comunismului. Această vas­ că şi manuală, folosiridu-sc la mă centrală, dc cea mai maţe
1 re, ordine şi * disciplină în tă activitate are încă une-, maximum toate forţele de ca­ responsabilitate, este asigura­ DEVA : j?
muncă. - le lacune. în primul tind, re dispun satele. O atenţie rea recoltei anului viitor. A- (Patria); A<.
(Arta); GriV
Una. dintre caracteristi- . propaganda nu este în su­ deosebită trebuie dată curăţi­ eeasta impune intensificarea In lumea ti!
' cile esenţiale ale Cuvîntă- ficientă măsură legată de rii şi decoletării rădăcinilor muncii la executarea . arături­ dată ; HUN!
rii 1 tovarăşului Nicolae înfăptuirea planurilor de pentru eliminarea pierderilor. lor, pregătirea terenului şi în- cule cuceri
(Flacăra) ; i
Ceauşescu este nu numai dezvoltare economico-scr- La bazele de recepţie să "se sămînţâreâ culturilor în con­ tor (Arta) ;
dezvăluirea . curajoasă a cială. Mai există încă fe­ livreze numai sfeclă dc zahăr formitate . cu programele şţa- structoriil);.
lipsurilor şi neajunsurilor, nomene de formalism şi corespunzătoare. bilite la nivelul consiliilor ti­ Prietenii cop!
niren); Şatră
combaterea lor de pe po­ superficialitate, de tolerare Legumele. în toate unită­ pice agroindustriale. Calciu.', -lui,'
ziţii exigente, în deplină a manifestărilor negative ţile cultivatoare dc legume se Furajele. în toate unităţile publica); I.U
concordanţă cu cerinţele - Jn .muncă.. şi. societate... . impune intensificarea acţiunii se impune urgentarea recoltă­ Capricorn un
(Cultural); T
etapei revoluţionare pe ca­ Prin marea bogăţie de . de.recoltare 5* livrare, conform rii şi înşilozării furajelor, "în­ de la balcon
graficelor, a recoltei de to-
re o străbatem, ci mai a- idei şi experienţe ale parti­ mate (roşii şi gogonele), ar- cheierea coasei la linurile na­ VULCAN: \
(Muncitoresc;
les spiritul său constructiv, dului, prin abordarea dia­ " clei,' vinete, castraveţi, varză, turale şi Ia cele cultivate., ac­ Hereulc ni«
de căutare a unor noi so­ lectică a fenomenelor ca şi fasole, ceapă şi rădăcinoăse. celerarea transportului şi de­ (Minerul); V
luţii, forme' şi mijloace prin caracterul său des­ pozitării" nutreţurilor. prinzi o s
(Muncitoresc
pentru perfecţionarea con­ chis, combativ şi analitic, Cartofii. Avîndu-se în ve­ SA : Forţă
tinuu a cadrului de orga­ Cuvîntarea t o v a r ă ş u l u i dere că tuberculii au ajuns (Muncitoreşe
nizare, pentru înfăptuirea Nicolae Ceauşescu la Con­ la maturitate în unităţile din log peste a:
sfătuirea de lucru de la aproape toate zonele judeţu­ şic); OKAŞT
neabătută a politicii inter­ C.C. al P.C.R. din 5—7 lui, în această săptămînă tre­ Araturi la cunoaşte pe
ne şi externe a partidului. septembrie se constituie buie să se treacă din plin, cu triaje Expl
De la un capăt la altul intr-un document de înal­ toate forţele umane şi meca­ F.gce (Flacâr
BA.. : Plutea
Cuvântarea este străbătută tă valoare teoretică şi prac­ lumina (u •; 11 AŢE
de grija permanentă a tică, ea impunînd tuturor nice, la recoltarea cartofilor. fe.^'itrn spr
partidului pentru afirmarea organelor şi organizaţiilor O grijă deosebită să fie a- farurilor iar) ; 1.511 A EI
tot mai puternică a rolu­ de part-id un studiu atent cordată curăţirii tuberculilor limpede şi
CALAN : Să
lui său de forţă conducă­ şi minuţios, trăgîndu-se de impurităţi şi sortării lor (Urmare din pag. 1) Coţilor copţi
pe categorii. Producţia să nu
toare a societăţii — cheză­ tură); SIME1
concluziile ce se degajă din rămînă în grămezi pe cînlp, Sintandrei au realizat în săp- (Mureşul);
şia împlinirii idealului co­ ea şi acţionîndu-se cu fer- Preparaţin cărbunelui Coroeşti. Echipa de lăcătuşi, con­ ci să fie transportată cu ma­ iămîna trecută 50 ha de a- de dragoste,
munist în România. Aici mitate pentru înfăptuirea dusă de Iuliu Luca, din cadrul atelierului de prelucrări ximum de urgenţă, depozita­ răturd şi au însămînţat 30 ha- mina); TEL
sînt vizate o multitudine în practică a învăţăminte­ mecanice, lucrează la montarea tuiui subansamblu destinat tă şi păstrată în cele mai bu­ cu plante furajere. Este demn (Minerul).
de forme actuale de orga­ lor ce se desprind. automatizării fluxului productiv din cadrul întreprinderii. ne condiţii. de remarcat că la C.A.P. Ra-
Foto: ŞTEFAN NEMECSEK
poltu Mare, alături dc meca­
'“1 nizatorii Ioan Mert, Nicolae
I în 1951, în ¡mediala a- cea din 1952. Mecanizarea cile de mobilă, frize pentru treprinderea „Vidra“ Orăş­ pentru copii, cu 60 dc 1 Cordea, Ion Stănilă, Acs
\ propiere a gării oraşului O- a continuat în mai multe parchet, ambalaje, diverse tie. locuri, o microcantină, 44 Francisc, se aflau la volanul Steaua —
t răştia sc afla un gater pen- etape. Astăzi, prin utilaje semifabricate perilru mobi­ Spuneam că această me­ de apartamente. Atît prin tractoarelor şi lucrau la arat Dinnmo
1 t.ru tăiat buşteni. Acesta a- noi, prin auloutilare, majori­ lă. îmbinarea preocupărilor tamorfoză nu s-a petrecut rezultatele muncii, cît şi Luca Oancea, şeful secţiei dc Politehnica ti
Sportul slu
ţ sigura lemn pentru diversa tatea proceselor dc produc­ pentru diversificarea pro­ peste noapte. Tot ce s-a în­ prin comportarea demnă în mecanizare, şi Cornel Tără- S.C. Bacău
L întreprinderi sau pentru ţie sînt mecanizate. Un e- ducţiei cu cele pentru va­ făptuit aste rodul muncii şi familie şi societate, se re­ poaiică, inginerul şef al coo­ Jiul Petro;
? particulari. Astăzi, într-un xemplu: la depozitare, lorificarea superioară a re­ inteligenţei celor peste 400 marcă gaterislul Florin perativei. De asemenea, la Viitorul Scoi
F.C.M. Gali
! perimetru cu mult mai ma- unde înainte lucrau 60 de surselor secundare au avut. de oameni ai muncii de Acurmidoaie, desenatorul ferma I.A.S. Haţeg din Bre­ „U“ Craiova
ţ re, sc află aici sectorul de ţapinari, acum lucrează 14 ca rezidlal un nou produs: aici. Priceperea şi hărnicia Constantin Andrecscu, sor- tea Strei în numai două nopţi Politehnica
industrializare a lemnului tat.orul Oliver Pojoni, cir- s-au făcut 70 ha de arătură. F.C. Baia ăl
Chim. Hm.
I Orăştie. Vechea fabrică de cularisla Maria Popenksuc, Lucrind în schimburi prelun­ A.S.A. Tg. IV
ţ cherestea „11 Iunie“ a cu- tâmplarul Spiridon Lcliuca, gite, mecanizatorii Sabin Ciu- Olimpia S.)
ţ iioscut, în cele aproape trei mulţi alţii. pe, Constantin Tase şi Stere Gloria Buzău
F.C. Argeş
i decenii care au\ trecut dc la ti dan valoare Dumitreanu au arat 21 ha Ia C.S. Tirgovis
\ intrarea în funcţiune, pro- Că este loc pentru mai ferma I.A.S. Simeria din Pe,ş- ..U- Cluj-b
( funde transformări. Creşte- mult şi mai bine o ilus­ tişu Mare. între mecanizato­ F.C. Brăila -
F.C. Consta
1 rilc nu s-au petrecut peste oameni în două schimburi. locatara destinată confec­ lor au făcut ea numele trează frământările şi cău­ rii care se evidenţiază în exe­ Strungul Ara
) noapte. Era nevoie de uli- Si fiindcă am amintit dc ţionării de plăci, fibrolem- Sectorului dc industrializa­ tările permanente ale oame­ cutarea arăturilor pe timp n.T. Arad
i laje, de tehnologii, noi, de auloutilare, sTi prezentăm şi noase. Ce beneficii aduce re a lemnului Orăştie să nilor de aici. Se prevede ca de noapte mai amintim pe înfrăţirea Or.
F.C. Bihor
, forţă de muncă. La numai cîtfva din produsele inte­ acest produs reiese cu uşu­ fie cunoscut în întreaga ţa­ în acest an să fie pusă în Evi Petru, Ion Lazăr, Petru Industria Sir
) u.. an de la intrarea în ligenţei tehnice şi hărniciei rinţă dacă amintim că to­ ră, ba, mai mult, să fie res­ funcţiune o nouă şi moder­ Breteanu, Ion Covăceanu dc C.F.It. Cluj-
funcţiune, vechiul gater a oamenilor de aici: bandă na dc resturi lemnoase era pectat dc parteneri din nă secţie pentru valorifica­ la C.A.P. Bobîlna, Pavcl Vi- Fond dc ei
( fost' înlocuit cu două gate- pentru transportul frizelor, vîndută cu 150 lei, iar a- U.R.S.S. (principalul bene­ rea superioară a masei lem­ nerean, Gavrilă Berţi, Nicolae lei.
noase — secţia de semifa­
t re noi, de mare randament, alimentator transversal cu cum preţul unei tone de to- ficiar extern), R.D. Germa­ li Bălţatu, Varga Martin şi
\ s-a trecut, la introducerea lanţ pentru buşteni, ridică­ călitră pentru P.A.L. şi nă, R.P. Ungară, Italia, bricate şi lăzi. Continuă Vasile Bcnţa de la C.A.P. Si­
1 unui proces nou de prelu- tor pentru cherestea, gater P.F.L. sc ridică la 2S0 lei. R.F.G., din multe alte cercetările în vederea gă­ meria, Ion Barbu, Lorinţ Io-
/ crare a cherestelei. Anii de 36 (oii şi alíele. Toate Şi rumeguşul, acest iminent ţări. sirii de noi soluţii pentru sif şi Aurel Oprea de la Bă-
1 1957 şi 1962 cunosc pune- asesten determină îmbună­ produs al tăierii lemnului, în frunte eu comuniştii, extinderea mecanizării. Toa­ cia. Ion Aruncuteanu şi Emil Timpul' pn
l rea în funcţiune a altor tăţirea calităţii produse­ Cunoaşte o mai bună utili­ oamenii muncii din unitate te acestea nu fac decât să Dara de la Totia, Iosif Pop ziua de li sc|
i două gatere de mare pro- lor, creşterea productivită­ zare. Selecţionat prin insta­ depun eforturi stăruitoare sporească prestigiul şi apre­ şi Ion Lunca de la Tîmpa. mea rămlne l
ceţoasă, cu .
t ductivitate. A început o e- ţii muncii, uşurarea condi­ laţiile cxhausloarc el este în vederea ridicării ştache­ cierile pe care le merită din în toate consiliile, avîndu-se Vintiil va su
ţ tapă intensă de perfccţio- ţiilor de muncă. acum valorificat ca materie tei calităţii producţiei ' şi plin cei ce-şi desfăşoară ac­ în vedere eficienţa acestui sis­ slab. Tempe
i nare a proceselor tehnolo- In momentul de faţă la primă pentru combinatele şi implicit a calităţii vieţii. tivitatea în cadrul S.I.L. tem de lucru, trebuie să sc cuprinse in'trt
noaptea, iaţ
/ gicc. La sfîrşitul anului S.I.L. Orăştie se produce întreprinderile de prelucra­ Prin acţiuni de muncă pa­ Orăştie. acţioneze cu toată răspunde­ şi 27 gradel
\ 1962 producţia fabricii .se cherestea (în principal che­ rea lemnului sau pentru triotică, prin propriile for­ rea pentru folosirea la arat, Ceaţă iocal
Timpul pri
(ţ dublase în comparaţie cu restea de fag) pentru fabri- spălarea blănurilor la fii­ ţe ci au construit ttn cămin MIRCEA DIACONU în schimburi prelungite şi pe zilele de 12 şi
timpul nopţii, a întregului Vremea rămi
parc de tractoare. si secetoasă.