Page 38 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 38
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PftlMĂYARĂ Ce se cere şi ce unelte agricole
i Televiziune
Erieiarei cerealelor de toamnă — şi seminţe oferă producătorilor DUMINICA, 11 APRILIE
magazinele săteşti 8.00 Admiterea în invăţă-
lucrare hotărîtoare pentru recolta acestui an mîntul superior tehnic
şi agricol (consultaţii)
8,40 Omul şi sănătatea
Ne aflăm în perioada putul împăiem .cerealelor, rece provoacă fitotoxici- Magazinele comerciale din mediul rural sînt da 9.00 De strajă patriei
9,30 Bucuriile muzicii
cînd trebuie să s-e treacă timp în care buruienile tate asupra plantelor de toare să pună la dispoziţia producătorilor agricoli 10.00 Viaţa satului
în fiecare unitate cu toate sînt în fază de reozetă. cultură. o gamă variată de unelte necesare executării lucrări 11.45 Lumea copiilor
13.00 Telex
forţele la erbieidarea griu Sarea de dimetil amină Realizarea erbicidării cul lor în grădini, vii şi livezi, seminţe de legume, pre 13,05 Album duminical
lui, secarei şi orzului de se aplica la o temperatu turilor de toamnă într-un cum şi alte materiale necesare gospodăriilor ţără 17.00 Film în serial : „Mi
toamnă. în unele unităţi ră ceva mai ridicată de timp cî-t mai scurt, de ma neşti, în ancheta întreprinsă prin rîteva imitaţi co- , siunea". Premieră pe Mugur*
sînt
urmărit
am
ţară. Episodul 1
din consiliile unice agro minimum 15 grade Cel- ximum 6—7 zile, în fie merciale cooperaţiei de modul cum achiziţii aprovizionate 18.20 Din ţările socialiste
unităţile
des
şi
producţie,
industriale Geoagiu, Sime- sius, pentru a avea efec care unitate, necesită o 18,40 Micul ecran pentru Yssîrad
ria, Călan, Ilia şi altele, tul dorit, iar Icedinul for bună organizare şi desfă facerea mărfurilor cu uneltele şi seminţele solicitate. cei mici
lucrarea a fost declanşată. te poate fi aplicat şi la o şurare a întregii acţiuni. 19.00 Telejurnal documente Infrunzsr
Memoria
19.20
Dotarea tehnică a S.M..A. temperatură de 8 grade Nici o maşină de erbicidat SÎNT MULTE, cu desăvârşire din • maga lor : „Ştefan cel Mare
permite ca erbieidarea să Celsîus, cu tendinţă de nu trebuie să fie intro DAR NU DE TOATE zinul din centrul civic al in istoria naţională şi
fie făcută intr-un timp creştere. Nu se vor aplica dusă în lucru pînă nu comunei Sălaşu de Sus. 19.45 universală" României — Nu rouă căzută diî
Cîntarea
scurt şi la un nivel calita erbieide cînd bate vântul s-au efectuat de către spe în magazinul specializat Lipsesc din unitate, de a- municipiul Bucureşti este sudoarea de
tiv superior. Sortimentul şi cînd plantele sînt ume cialistul din unitate, verifi în desfacerea uneltelor a- semenea, stropitorile, fierul 21.00 Film artistic : „Jan limpide i
de erbieide ce se utilizează de de rouă sau de apa din cările de funcţionalitate. O gricole şi seminţelor din lat pentru căruţe, furci, darmul Ia plimbare". Doar trudă înflorit
co
—
TV.
Premieră
în acest an cuprinde: Sa precipitaţii. cerinţă esenţială pentru a Dobra — aşa cum ne-a pluguri, coase. La ora ac producţie franco-it.a- izvor îngîndurat,
rea de di metil amină, Ice- Un alt element care a- nu avea necazuri cu în- spus Avram Miclea, res tuală lipsesc şi multe sor liană mugure visînd înfi
din forte, Dosamix şi Illo- sigură reuşita îl constituie fundarea duzelor este asi ponsabilul unităţii şi cum timente de seminţe de le 22,25. Telejurnal ® Sport u-
muzicii
22.35
Studioul
xan. produse ce au fost a- aplicarea dozelor optime. gurarea cu apă curată şi am constatat la faţa locu gume. şoare. Poetul îmbrăcat în
sigurate la nivelul necesa Pe baza experienţei uni filtrarea acesteia la ali lui — se găsesc multe din LUNI, 12 APRILIE cu
rului. Aplicarea corectă a tăţilor şi a cercetărilor mentarea maşinii. uneltele agricole solicitate O DECIZIE 15.00 Emisiunea in limba iese in lume
acestor erbieide, ţinând efectuate, în condiţiile ju Se impune, pentru a rea de cetăţeni :. săpăligi, sape, NU POATE ŢINE maghiară dînd oamenilor bi
cont de epoca .şi doza op deţului nostru se reco liza o lucrare de calitate greble, furci pentru scos LOCUL UNELTELOR 17,50 1001 de seri
timă, condiţiile climaterice mandă ca Sarea de dimetil şi evitarea eventualelor sfeclă, lopeţi, fiare pentru Biroul executiv al Con 18.00 lui închiderea programu Se apleacă lingă
şi tehnice de aplicare, con amină să fie aplicată în greşeli care pot apare sub plug, potcoave, furci pen siliului popular din Bretea 20.00 Telejurnal
tribuie hotărîtor la reuşita cantitate de 1,5—2,5 1/ha, formă de benzi între două tru fîn, foarfeci pentru vie Română a emis, încă în 20,30 Orizont tehnico-ştiinţi- si-i sărută veşnici.
acestei acţiuni de comba Icedinul forte 1,7—2 1/ha, treceri de maşini sau la şi pomi, nicovale pentru noiembrie 1981, o decizie fic NASTASIA I
tere a buruienilor, impli Dosamixul 2 1/ha, iar Illo- capete, să se folosească bătut coase ş.a. Lipsesc prin care stabilea unel 20,55 Pentru curtea şi gră
dina dumneavoastră
cit la obţinerea unor pro xanul 2—2,5 1/ha. La sta jaloane pentru dirijarea însă o seamă de articole tele agricole care trebuie 21.00 Interpreţi ai cintecu-
ducţii sporite, în condiţii bilirea dozei optime fie maşinilor. Pe. timpul lu absolut necesare cum sînt: aduse şi puse la dispozi lui popular !l©gi@
Memoria
documente
de economicitate ridicată. care specialist se va orien crului mecanizatorii şi pile pentru ascuţit ferăs- ţia populaţiei de către 21,15 lor : „Ştefan cel Mare
Unul din elementele care ta după apariţia buruieni ceilalţi lucrători vor res traie, pluguri, grape, semă cooperativa de producţie, în istoria naţională şi
condiţionează o bună dis lor predominante, gradul pecta interdicţiile impuse nători de porumb cu trac achiziţii şi desfacerea măr 21.35 universală" foileton: „La de Apr
Roman
trugere a buruienilor îl de îmburuienare, dezvolta privind băutul, fumatul ţiune animală, stropitori, furilor prin unităţile sale. Barraca" — episodul 5 Miroase a zbor de
constituie alegerea momen rea buruienilor şi condiţii sau mâncarea, .pentru a calele. De asemenea, se so — Am avut ceva unelte, 22.20 Telejurnal.
tului optim de aplicare, le climaterice. Depăşirea evita intoxicaţiile. De a- licită, dar nu se află în cu cîtăva vreme în urmă, Cer.iH e o pădure
care trebuie stabilit în dozei recomandate în do semenea, lucrătorii trebuie magazin seminţe de ceapă, dar s-au vîndut. Am avut de
funcţie de stadiul de dez rinţa de a realiza o dis să fie echipaţi cu oche spanac, morcovi, salată, şi seminţe — ne-a spus NUnebua s Iată, April poate
voltare a plantelor do cul trugere totală a buruieni lari, mănuşi şi haine de pătrunjel şi altele. Inter Ioan Todoroiu, preşedin KfcfcMddSBBBBBBBBIBBBlBfiflBl mî
tură şi de dezvoltarea bu lor, fără a ţine cont de protecţie. venţii pentru procurarea a- tele cooperativei. DEVA ; Vulcanul (Pa Ochii şi aninat în
ruienilor. La erbicidat tre spectrul de combatere a Dr. ing. MIHAI GUTĂ cestor articole s-au făcut, La ora actuală însă, in tria) ; Non stop (Arta) ; 1
buie să se lucreze în pe produsului respectiv, ca şi inspector şef dar nu au fost onorate co magazinul universal din HUNEDOARA : Iubirea are
multe feţe (Flacăra); O lu
rioada cuprinsă între în aplicarea în perioada împă- al Inspectoratului judeţean menzile întocmite. centrul de comună nu se me fără cer (Siderurgis- Azi aş vrea să r:
ceputul înfrăţirii şi înce ierii, trebuie evitată, deoa pentru protecţia plantelor află în vînzare decît pa tul) ; Piedone în Egipt c;
ÎNTRE CERERE tru hîrleţe. Ar fi trecut şi (Arta) 4 Mondo uman-o Capătul iernii. Sa
ŞI OI ERTĂ GOLURILE acestea, dar sînt făcute ca (Constructorul) ; PETRO
:
de
SÎNT MARI din topor, grele, cu brăţa ŞANI seriile Legătura (Unirea) sînge ; Să ascult cum se
—
I-II
Multe unelte agricole se ra sudată, dificil de mî- Hangar 18 f7 Noiembrie) ; răzvi
află şi la magazinul sătesc nuit. S-au făcut numeroa LUPENI.• întoarcere la Magnolii mari vă
dinţii
din Lăpuşnic. Dar între se solicitări şi intervenţii, dragostea Echipajul — (Cultu
seriile
ral)
;
ceea ce se -oferă şi ceea ce s-au primit şi promisiuni, I-JI (Muncitoresc) ; VUL IONEL AM.
se cere sînt mari goluri. dar nu şi unelte agricole. CAN : Escadronul husari
(Luceafărul);
Lipsesc cazmalele, săpăli- O decizie — pricit ar fi ea lor zburători lumea este
LONEA:
Toată
gile, plantatoarele de le de bună — dacă nu este a mea — seriile 1-11 (Mi Viata lite
gume, foarfecele de pomi şi înfăptuită nu poate în nerul) 4 PETRILA : Osta f
Vista
şi de vie, stropitorile, fie locui uneltele agricole.- ticii de la ; Bella ANINOA- O COLOCVIU DI
(Muncitoresc)
rul lat pentru căruţe (ra- Aprovizionarea unităţi SA : Procurorul acuză Cenaclul literar „Rac
furi), potcoavele, plugurile, lor de desfacere din me (Muncitoresc) ; URICANi: din Călan a realizs
maşinile de semănat, gra diul rural cu unelte agri Campionii (K e t e z a t u 1) ; de cultură a sindic
localitate, un apreci;
nu
pele, ţesalele, caielele. Sto cole şi seminţe trebuie să BRAD: Tridentul roşie) răs ; de poezie, prilejuit
punde
(Steaua
cul de seminţe s-a epuizat stea permanent în atenţia GURABARZA : Trecăloa- tarea noului volum
.şi nu s-au adus alte can conducerii XJnilinii judeţe rca (Minerul) ; ORAŞ- „Cuvinte magice" ;
tităţi. ne a cooperativelor de TIE : Probleme personale giiel Dumbrăvcanu,
Editura „Dacia". i
la
împuşcături
(Patria);
producţie, achiziţii şi des poliţia secretă (Flacăra); prezenţa autorului,
FIARELE PENTRU PLUG facerea mărfurilor, a fie GEOAG1U-BĂ3: Fata mor s-a constituit într-c
SI POTCOAVELE — cărei cooperative comuna gana (Casa dc cultură) ; reuniune literară.
Cuscrii
O „CENACLUL 1
ARTICOLE SCUMPE le. Situaţia impune luarea HAŢEG: Gornistul; (Dacia) ; LUI DIN/ŢAk
BRAZI:
CALAN:
LA VEDERE de măsuri urgente pen Alo, aterizează străbunica constituit — Ia inii»
Fiarele de plug sînt ab tru ca în magazinele să (Casa dc cultură) ; Ava siliului orăşenesc c
;
SIME
solut necesare pentru efec teşti să se găsească — pa: rul (11 Iunie) (Mureşul) ; politică şi cultură
Convoiul
RIA:
Haţeg — cu sprijini
tuarea arăturilor şi de ele trivit cerinţelor cetăţenilor ILIA : Dragostea mea că cultură şi a cenac
este nevoie acum, cînd a- din fiecare zonă — întrea lătoare (Lumina) ; GIIE- mis" — a prilejuit d
La capătul satului Uroi se află o întinsă suprafaţă de teren ce nu se cultivă de mai ceastă lucrare se află la ga gamă de unelte, maşini LARI : Bobby Deerfield rar al elevilor Nici
nrulţi ani. De ce? Fiindcă e năpădită de sălcii, mărăcini şuri şi de apă — cum se poa (Minerul). Gabriele Popa, Mili
te vedea în imaginea de faţă. Cooperativa agricolă de producţie din Simeria este che ordinea zilei. Aşişderea agricole si seminţe. schi, Mircla Fălăita
pM
mată să ia-toate măsurile pentru a pune în cultură şi acest pămînt. potcoavele şi caielele. A- NiCOLAE BADIU SP ^9BSBEi3S^S£^S5SSI Herbai, Petru Lupi
ceste articole însă li.pseşc TRAIAN BONDOR I f§ PECTACOLEI Maghiar, Simona C.
citit din creaţiile lc
bri ai cenaclului
Ionel Amăriuţei,
LUNI, 12 APRILIE Chircu, Rudi Igna,
in sală era o atmosferă Instanţa de judecată, ana- © Deva. Sala ,,Arta“, o- 51 an cu. Muzica lin
rele 17. Orchestra populară
apăsătoare. Oamenii adu O aspră, dar cuvenită sancţiune lizind gravitatea actului co ; „Bistriţa- 1 , a Consiliului ju- pretată de Ti toi
naţi aici. - mineri, ajutori de * mis de cei în cauză şi fi i deţean al sindicatelor Bis- Petru Popa si gruj
mineri, vagonetari, artificieri nind seama de comporta triţa-Năsăud, cu spectaco şcolii generale tir.
plinit reuniunea li*
ş.a., ai Întreprinderii miniere disciplinei in muncă în uni ■alcool înainte de a intra in completului de judecată cu mentul anterior al celor pa lul „Cîntec drag clin plai dusă de scriitorul
de dor“.
Livezeni - aveau chipuri gra tăţile cu loc continuu, sau schimbul de noapte. Şi-au capetele plecate, simţind a- tru mineri, a hotârît să nu © Călan. Casa de cultu novici.
ve, preocupate. Dealtfel, chiar care au instalaţii cu grad zis, probabil, că cei cu care ţintite asupra lor, apăsătoa se apeleze la desfacerea ră a sindicatelor, orele 17 ® VERNISAJ,
cadrul manifestării le impu ridicat de pericol în exploa lucrează împreună n-o să re, privirile severe ale orta contractului de muncă, ci să şi 19,30. Formaţia „Selena" de artă ale Fond’
din Deva, a avut 1
cu
gazdă,
nea să fie aşa, deoarece fu tare - conducătorii procesu observe că au băut, că au se aplice acestora o pedeap a aşezămîntului muzical-core- jul expoziţiei pe.rsoi
spectacolul
seseră convocaţi să asiste la lui de muncă, ortacii,, i-au reflexele mai lente. Dar iată cilor, ale tuturor celor aflaţi să care să constituie, un pri grafic „Muguri de primă tură aparţin înd
Doina
judecarea de către Judecăto întors pe cei patru din drum, că nu s-a întimplat aşa, iar in sală. Cînd li s-a dat cu lej de învăţăminte pentru vară", cu Constantinii! Spătaru. Samson. Cea dc-a
sonală a artistului
si
Cornel
ria din Petroşani a unor fap trimiţindu-i acasă. Fapt fi legea sancţionează aspru vîntul în cadrul procesului intregul colectiv al minei. George Mihăiţă. Spectaco ră vizitatorilor 14
te grave, săvîrşite de patru Jenică Secrieru şi Ioan Bulai lul de la orele 19.30 este ulei.
ortaci de-ai lor, abateri de au fost amendaţi cu cite 5 000 oferit fruntaşilor in muncă ® LANSARE Dl
la normativele impuse de lei fiecare, Traian Baghiu cu din unităţile economice ale Antologia „Patriei,
oraşului Călan.
inima", recent edil
munca in subteran, de la or 6 000 lei, iar Ioan Cic cu miletul judeţean d
iD
dinea şi disciplina ce tre 4 000 lei, la care se adaugă BS 9HBB6^58»g3E0S!S3 educaţie socialistă,
buie să domnească în fieca cheltuielile judiciare şi mă i Vremea s trul judeţean dc i
creaţiei populare
re unitate. Se dă citire ac surile educative stabilite pe iibZxmimmassmaBG&m rii artistice de m
tului de acuzare care rele linie administrativă. Sancţiu lansată Ia cărnii
vă că în ziua de 73 ianua P© marginea undi proces public nile acordate sînt destul Timpul probabil pentru din Ilia. Poeţii p<
rie a.c., Jenicâ Secrieru, şe de aspre, dar pe măsura a- ziua ele 11 aprilie 1982 : zenţi cu creaţii in
— ion Buştca, Mi
cu
rece
general
In
ful unei brigăzi din subte baterilor săv.irşite. Procesul Vreme mai mult noros. Vor dovan, Maria C
cerul
ran, şi Ioan' Bulai, şei de resc, deoarece — cum bine astlel de lapte. „In toate u- au vorbit puţin, ruşinaţi şi - organizat la faţa locului, cădea precipitaţii sub for Preciip, Sînziana
Nieolae M. Isac, A
schimb, s-au prezentat ia se ştie — munca in subteran nităţile şi instituţiile, dar mai toţi au spus acelaşi lucru: la propunerea organizaţiei de mă de ploaie, iar in zone Ion Taurcscu —
le mai înalte lapoviţă. Vin-
şut sub vădită influenţă a presupune ca oamenii să se ■ales in minerit — spunea „am greşit, n-o să se mai partid şi de sindicat de la tul va sufla slab la mo faţă şi la lansare:
alcoolului. Aidoma au pro afle în deplinătatea capaci procurorul in cuvîntul său intimple, fapta o să ne fie Întreprinderea minieră Live derat cu intensificări loca
cedat şi Traian Boghiu, în 30 tăţii Jor fizice şi intelectua — trebuie să guverneze or o aspră învăţătură de zeni, în scopul întăririi ordi le pînă la 00 kjp/ii din
sud-vest.
ma
ianuarie, şi Ioan Cic, in ziua le pentru a se evita acci dinea şi disciplina perfecte minte". nii şi disciplinei şi a răspun ximă va Temperatura între
cuprinsă
fi
de 1 februarie. Dind dovadă dentele, pentru ca planul de şi fiecare om este obligat să derii în muncă - este pri 11 şi 16 grade, iar tempe MAXIM Al
Astfel
atitudine
de vigilenţă - în lumina pre extracţie să se îndeplinească respecte întocmai perceptele doptat şi de atunci cînd au a- mul de acest fel din Valea ratura minimă între zero în holul Casei
abate
vederilor Decretului Consi în fiecare zi în mod exem severe ale acestora. Aici nu rea lor a fost pusă în discu Jiului şi, socotim noi, a fost şi 5 grade. Izolat se va din Deva s-a de
semnala brumă şi ceaţă.
expoziţie judeţean
liului de Stat pentru insti plar. Cei patru mineri aflaţi se acceptă nici un rabat, ţia iormaţiilor de lucru din un bun prilej de reflecţie, La munte, vreme rece cu mafilie. Avînd gei
tuirea unor reguli privind in culpă ştiau bine acest nici o îngăduinţă, iar legea de a se trage învăţămintele cerul temporar noros. Vor vamax-82“, în ca<
exploatarea şi întreţinerea lucru, cunoşteau şi preve ii pedepseşte aspru pe cei care iac parte, cu acea o- cuvenite. cădea ninsori temporare. ţiei, organizată
Vîntul va prezenta inten-
cercului filatelic )
instalaţiilor, utilajelor şi ma derile Decretului nr. 400. Cu ce nu o respectă". cazie polegii 'de muncă in- VAS1LE PÂTAN 1 sificări ,de pînă la 100 km/h. filatelişti din ora
şinilor, întărirea •ordinii şi toate acestea au consumat Cei patru stăteau in faţa criminindu-le iapta. B. TURDEÂNU nicipiile judeţului